Tribuna Sibiului, mai 1968 (Anul 1, nr. 63-87)

1968-05-16 / nr. 74

BIBILOTECA,­ASTRA" 1 B I U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­ VA I 'î­n tv. ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU 9 Anul I nr. 74 Joi, 16 mai 1968 4 pagini 30 bani VIZITA IN ROMÂNIA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE. GENERALUL CHARLES DE GAULLE CONVORBIRI OFICIALE Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început con­vorbirile între preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, am­basadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, minis­trul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei În Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cor­dială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evo­luţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiin­ţific, cultural etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Comisie e­­conomică mixtă în vederea exa­minării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE ÎN MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ La invitaţia preşedintelui Marii Adunării Naţionale, Ştefan Voi­te­c, preşedintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Na­ţionale. Distinsul oaspete soseşte la Pa­latul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Mur­ville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află preşedintele Marii Adună­ri Naţionale, Ştefan Voi­cc, Lite Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vi­cepreşedinţi ai Marii Adunări Na­ţionale. Oaspetele francez a fost con­dus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodna­­raş, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Constantin Draganu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vilen, de membrii supleanţi, ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Mi­niştri. In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, conducători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea in sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, adresîn­­duu -se eminentului oaspete, a spus: îmi revine înalta cinste și, tot­odată, plăcuta misiune de a a­­duce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Re­publicii Socialiste România emi­nentului oaspete al ţării noastre, Domnului Președinte al Repu­blicii Franceze, generalul Char­les de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnule Preşedinte, că prezenta dumnea­(Continuare în pag. a 4-a) Domnule Preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţiona­lă a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza rela­ţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi pro­funde de interese şi o prietenie le­gată o dată pentru totdeauna. A­­ceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germa­nici şi slavi, noi, francezii, sinter , de la izvoar­e, apărătorii Occidentu­lui, iar voi sînteţi „România" ! Deci, nimic mai firesc decit le­­turile spiritului inimii şi acţiunii statornicite de mult între cele do­uă popoare ale noastre, legături n virtutea cărora vechile dv. princi­pate au căutat şi au obţinut odini­oară ajutorul Franţei regale, pen­tru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fra­ternitate care au inspirat marea revoluţie, şi, în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţa­ra dv. ca în primul război mondial să lupte alături, de Republica Fran­ceză şi, cu preţul unor grele încer­cări, să ia par­te la victoria comu­nă ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăseas­că alături pentru a remedia con­secinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza răz­boiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăp­tuită la Yalta, şi pentru a pune ca­păt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în interio­rul şi în afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici existenţa, la /­ şi la noi, a unor orinduiri poli­ce şi economice care, în momen­tul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversităţi, ace­leaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbinîn­­du-se cu o simpatie firească, şi mul­tiseculară, le determină să acţio­neze în comun. In primul rînd noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Emi­­nescu : „Statul naţional, şi nu sta­tul cosmopolit“. Aceasta nu în­seamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii r­elaţiile privilegiate pe care ni Ie pot recomanda vecinăta­tea geografică, evenimentele isto­rice şi datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaţionale care privesc progre­sul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtu­tea unui consimţămînt general, o­­menirea va ajunge să se or­ganizeze astfel încît tuturor să le fie asigu­rate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nos­tru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar (Continuare în pag. a 4-a) Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, condu­cătorii unor instituţii centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Mur­ville şi persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmos­feră de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi­ înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu împreună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a accep­­tat-o cu plăcere. Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia, au oferit la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de par­tid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului­­de Stat şi ai guvernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, nume­roşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi mem­brii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acredi­taţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Mirecuti au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In­­şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea pro­iectului de lege privind organizarea şi funcţionarea coope­raţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi su­pus în­ întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Na­ţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lu­crările sesiunii■ vor continua în comisiile permanente, ur­­mînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anun­ţată din timp, prin presă. (Ager­pres) CU CINTECUL Sl f)Â - ffff.­f.I JOCUL ROMÂNESC IlMffU! şi de-a latul Franţei Marţi după-amiază­ s-au întors la Sibiu membrii ansamblului de cîn­­tece şi dansuri al uzinei „Autome­­canica“, care au reprezentat pe sce­nele Franţei soliile de voie bună şi de pace ale artei româneşti. A doua zi după sosire, în apartamentul e­­legant al instructorului Ioan Ma­­crea, laureat al concursurilor al VII- lea şi al VIII-lea ale formaţiilor ar­tistice de amatori. In faţa unui pa­chet de ţigări „Craven“, o scurtă discuţie pentru cititorii „Tribunei Sibiului“. „ Ce itinerar aţi urmat în acest turneu în Franţa ? — Am plecat din Bucureşti în ziua de 30 aprilie, la ora 11, cu un „IL 18“ pînă la Roma. După o es­cală de două ore în capitala Italiei, unde am vizitat aeroportul foarte modern, ne-am continuat călătoria cu un avion „Caravelle“ al unei companii franceze. Am aterizat pe celebrul aeroport Orly, după o fru­moasă călătorie peste Adriatică şi Alpi. La sosire, am fost primiţi de domnul Pierre Garon, directorul fondator al Uniunii grupur­ilor fol­clorice din Franţa, organizaţie care ne-a făcut invitaţia. In aceeaşi seară am plecat cu autocarul la Nuvourt, o localitate la aproximativ 70 knx de Paris. Această călătorie ne-a dat prilejul să ne facem o primă impresie despre extraordinarele frumuseţi ale capitalei franceze. Mi-a rămas în memorie furnicarul de maşini, arun­­cînd continuu pe o mulţime de şi­ruri, tunelul luminat feeric de la ieşirea din Paris, ca şi numeroasele cimitire de maşini, de la marginile localităţilor prin care treceam. După pr­imirea entuziastă de la Casa cul­turală din Nucourt am fost repar­tizaţi la diferite familii la care am fost găzduiţi pînă a doua zi. Eu am avut plăcerea de a fi găzduit de domnul Faguen, inginer chimist la Joi, în jurul orei 16,50, sta­ţiile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite, în di­rect, din Craiova, adunarea populară organizată cu prile­jul vizitei în acest oraş a pre­şedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. o întreprindere din localitate. După o seară foarte agreabilă şi un­ somn greu, a­ doua zi, de 1 Mai, în faţa unei mulţimi de peste 10 000­­de oameni, fiecare cu lăcrămioare în piept— în tradiţia locală serbarea e numită „sărbătoarea lăcrămioare­lor“ —, am dat primul spectacol, la care a participat şi senatorul Po­­niatovski, deputatul regiunii, alături de alte personalităţi oficiale. La a­­cest festival al lăcrămioarelor au participat şi alte grupuri folclorice franceze, printre care ansamblul breton, care urmează a vizita Ro­mânia (cu un popas la Sibiu) în, cursul lunii august, în dimineaţa de 2 mai ne-am despărţit de gazdele noastre foarte ospitaliere din Nucourt — după plăcute schimburi de cadouri — întorcîndu-ne la Paris, unde am fost cazaţi la hotelul „Pacific“. în aceeaşi zi am dat un spectacol într-o altă localitate din apropierea Pari­sului. După un nou spectacol, în 3 mai, la Villeneuve St. Georges, în 4 mai am participat la Festivalul in­ternaţional de folclor, de la Vitry — numit aici festivalul liliacului — la care au participat formaţii din 7 ţări europene (Italia, Austria, Dane­marca, Spania, Olanda, Grecia şi Ro­mânia), alături de cîteva grupuri folclorice franceze. în 5 mai am fost oaspeţii oraşului Nemours — după ce peste zi dădusem încă un spec­tacol într-o localitate aflată între Vitry şi Nemours, în cadrul unor mari serbări de primăvară organi­zate aci. La Nemours, pe o mare estradă in­ aer liber, după un fru­mos program de deschidere pe apă, cu vapoarele, am dat un nou spec­tacol, care s-a bucurat de un mare succes. După o zi de odihnă, în 6 mai, în care am vizitat, mai in li­nişte — dacă se poate spune aşa ce­va într-un oraş ca Parisul — în 7 mai ne-am deplasat la aproximativ 600 km de Paris, în oraşul La Ro­chelle, un port francez tocmai pe coasta Atlanticului. Aici, pe o fru­moasă scenă în pantă am dat un nou spectacol, după care ne-am re­întors la Paris, plecînd a doua zi în Sudul Franţei, la peste 400 km de Paris, în oraşul Vichy, unde am ju­cat pe cea mai frumoasă scenă din cea mai frumoasă sală din cite am văzut, în sfirşit, după alte citeva spectacole în unele localităţi din a­­propierea Parisului, în dimineaţa de 12 mai ne-am reintors pe aero­portul Oily, de unde, cu un avion „I.L. 18“ al TAROM-ului ne-am în­tors în ţară, trecînd la 8 000 de metri peste Berlin, Viena şi Budapesta. — Ce impresii aţi lăsat şi Franţa? — Mai întîi trebuie să vă spun că „la fête du l­las“ nu a avut un caracter competitiv. Totuşi am pri­mit o plachetă mar­e de la Ministe­rul francez al culturii, împreună cu invitaţia călduroasă de a vizita din nou Franţa in cursul anului urmă­tor. In toate oraşele unde am jucat am fost primiţi cu multă căldură, fiind aplaudaţi cu entuziasm, în spe­cial cu dansurile din Sibiu. Interesant e că nimeni nu voia să ne creadă că suntem­ amatori. La Vitry am fost numiţi „vedetele Parisului“, fiind in­vitaţi a da întregul spectacol, deşi, datorită programului încărcat al fes­tivalului, fusesem planificaţi numai cu o parte. — Ce impresii aţi adus din Franţa? — Cea mai plăcută impresie ne-a lăsat-o ospitalitatea şi entuziasmul cu care am fost întîmpinaţi peste tot de populaţia oraşelor. Amintiri frumoase păstrăm despre cultura multiseculară a Franţei, cu care am luat contact la Luvru, la Versailles, în pieţele Parisului şi în general pe fiecare stradă pe care am trecut. Ne-au încîntat arhitectura Operei din Paris, turnul Eiffel, Arcul de triumf, catedrala Notre Dame şi alte şi alte opere grandioase de artă vi­zitate. Mi-au plăcut şi grupurile fol­clorice franceze. Deosebit ne-au e­­moţionat membrii ansamblului bre­ton, care ne-au arătat o sinceră prietenie. Toate acestea ne obligă foarte mult in zilele cînd Sibiul va fi gazdă pentru grupul folcloric breton. ION­ITU Uzina mecanică gaz metan Mediaş. O serie de probleme tehnice, ivite pe parcur­sul procesului de producţie, solicită adeseori intervenţia maistrului Wladislaw Szumitas (stingă). Iată-l în secţia reparaţii motoare foraj, într-o discuţie cu maistrul Aurel Popa, dînd indicaţiile cerute. EXPOZIŢIE Arhivele statului, in colabora­re cu Muzeul Brukenthal şi Bi­blioteca „Astra“, vor deschide o expoziţie de docum­ente con­sacrată aniversării a 120 de ani de la revoluţia din 1848. Deschiderea festivă a expozi­ţiei, găzduită de secţia de istorie a Muzeului Brukenthal, va avea loc azi, la ora 18. Mici mecanizări Introducerea tehnicii noi este o preocupare a colectivului de muncă de la Uzinele textile din Mediaş. Aici se lucrează intens la instalaţia de albire semicon­­tinuă a celofibrei, lucrare care pînă acum se făcea manual. Pină-n prezent s-au montat o mare parte din utilaje, unele dintre acestea fiind în probe teh­nologice. Se lucrează, de aseme­nea, la sistematizarea subsecţiei de curățat produse. Lucrările sunt executate din fonduri de m­ică mecanizare, în valoare de 864 000 lei. „Estrada pionie­rească“ la Cisnădie Cîteva sute de pionieri şi şco­lari din Cisnădie au asistat la spectacolul dat în această loca­litate, duminică, de către ansam­blul artistic al pionierilor şi şco­larilor sibieni „Estrada pionie­rească“. Programul a cuprins, printre altele, cuplete pe teme şcolare, melodii de muzică popu­lară şi uşoară. Magazin pentru geamuri şi oglinzi Pentru locuitorii­­ oraşului Me­diaş, ieri, s-a dat în folosinţă magazinul de pe strada Lenin nr. 3. Profilat în desfacerea gea­murilor, a pervazurilor, ramelor şi oglinzilor, magazinul răspunde solicitărilor tot mai sporite.

Next