Tribuna Sibiului, mai 1968 (Anul 1, nr. 63-87)
1968-05-16 / nr. 74
BIBILOTECA,ASTRA" 1 B I U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I 'în tv. ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU 9 Anul I nr. 74 Joi, 16 mai 1968 4 pagini 30 bani VIZITA IN ROMÂNIA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE. GENERALUL CHARLES DE GAULLE CONVORBIRI OFICIALE Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei În Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE ÎN MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ La invitaţia preşedintelui Marii Adunării Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voicc, Lite Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Draganu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vilen, de membrii supleanţi, ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri. In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, conducători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea in sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adresînduu -se eminentului oaspete, a spus: îmi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al ţării noastre, Domnului Președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnule Preşedinte, că prezenta dumnea(Continuare în pag. a 4-a) Domnule Preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sinter , de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „România" ! Deci, nimic mai firesc decit leturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite de mult între cele două popoare ale noastre, legături n virtutea cărora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi, în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături, de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, şi pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în interiorul şi în afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici existenţa, la / şi la noi, a unor orinduiri police şi economice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversităţi, aceleaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbinîndu-se cu o simpatie firească, şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. In primul rînd noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu : „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit“. Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni Ie pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice şi datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaţionale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimţămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar (Continuare în pag. a 4-a) Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, conducătorii unor instituţii centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu împreună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia, au oferit la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliuluide Stat şi ai guvernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Mirecuti au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Inşedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii■ vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres) CU CINTECUL Sl f)Â - ffff.f.I JOCUL ROMÂNESC IlMffU! şi de-a latul Franţei Marţi după-amiază s-au întors la Sibiu membrii ansamblului de cîntece şi dansuri al uzinei „Automecanica“, care au reprezentat pe scenele Franţei soliile de voie bună şi de pace ale artei româneşti. A doua zi după sosire, în apartamentul elegant al instructorului Ioan Macrea, laureat al concursurilor al VII- lea şi al VIII-lea ale formaţiilor artistice de amatori. In faţa unui pachet de ţigări „Craven“, o scurtă discuţie pentru cititorii „Tribunei Sibiului“. „ Ce itinerar aţi urmat în acest turneu în Franţa ? — Am plecat din Bucureşti în ziua de 30 aprilie, la ora 11, cu un „IL 18“ pînă la Roma. După o escală de două ore în capitala Italiei, unde am vizitat aeroportul foarte modern, ne-am continuat călătoria cu un avion „Caravelle“ al unei companii franceze. Am aterizat pe celebrul aeroport Orly, după o frumoasă călătorie peste Adriatică şi Alpi. La sosire, am fost primiţi de domnul Pierre Garon, directorul fondator al Uniunii grupurilor folclorice din Franţa, organizaţie care ne-a făcut invitaţia. In aceeaşi seară am plecat cu autocarul la Nuvourt, o localitate la aproximativ 70 knx de Paris. Această călătorie ne-a dat prilejul să ne facem o primă impresie despre extraordinarele frumuseţi ale capitalei franceze. Mi-a rămas în memorie furnicarul de maşini, aruncînd continuu pe o mulţime de şiruri, tunelul luminat feeric de la ieşirea din Paris, ca şi numeroasele cimitire de maşini, de la marginile localităţilor prin care treceam. După primirea entuziastă de la Casa culturală din Nucourt am fost repartizaţi la diferite familii la care am fost găzduiţi pînă a doua zi. Eu am avut plăcerea de a fi găzduit de domnul Faguen, inginer chimist la Joi, în jurul orei 16,50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova, adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraş a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. o întreprindere din localitate. După o seară foarte agreabilă şi un somn greu, a doua zi, de 1 Mai, în faţa unei mulţimi de peste 10 000de oameni, fiecare cu lăcrămioare în piept— în tradiţia locală serbarea e numită „sărbătoarea lăcrămioarelor“ —, am dat primul spectacol, la care a participat şi senatorul Poniatovski, deputatul regiunii, alături de alte personalităţi oficiale. La acest festival al lăcrămioarelor au participat şi alte grupuri folclorice franceze, printre care ansamblul breton, care urmează a vizita România (cu un popas la Sibiu) în, cursul lunii august, în dimineaţa de 2 mai ne-am despărţit de gazdele noastre foarte ospitaliere din Nucourt — după plăcute schimburi de cadouri — întorcîndu-ne la Paris, unde am fost cazaţi la hotelul „Pacific“. în aceeaşi zi am dat un spectacol într-o altă localitate din apropierea Parisului. După un nou spectacol, în 3 mai, la Villeneuve St. Georges, în 4 mai am participat la Festivalul internaţional de folclor, de la Vitry — numit aici festivalul liliacului — la care au participat formaţii din 7 ţări europene (Italia, Austria, Danemarca, Spania, Olanda, Grecia şi România), alături de cîteva grupuri folclorice franceze. în 5 mai am fost oaspeţii oraşului Nemours — după ce peste zi dădusem încă un spectacol într-o localitate aflată între Vitry şi Nemours, în cadrul unor mari serbări de primăvară organizate aci. La Nemours, pe o mare estradă in aer liber, după un frumos program de deschidere pe apă, cu vapoarele, am dat un nou spectacol, care s-a bucurat de un mare succes. După o zi de odihnă, în 6 mai, în care am vizitat, mai in linişte — dacă se poate spune aşa ceva într-un oraş ca Parisul — în 7 mai ne-am deplasat la aproximativ 600 km de Paris, în oraşul La Rochelle, un port francez tocmai pe coasta Atlanticului. Aici, pe o frumoasă scenă în pantă am dat un nou spectacol, după care ne-am reîntors la Paris, plecînd a doua zi în Sudul Franţei, la peste 400 km de Paris, în oraşul Vichy, unde am jucat pe cea mai frumoasă scenă din cea mai frumoasă sală din cite am văzut, în sfirşit, după alte citeva spectacole în unele localităţi din apropierea Parisului, în dimineaţa de 12 mai ne-am reintors pe aeroportul Oily, de unde, cu un avion „I.L. 18“ al TAROM-ului ne-am întors în ţară, trecînd la 8 000 de metri peste Berlin, Viena şi Budapesta. — Ce impresii aţi lăsat şi Franţa? — Mai întîi trebuie să vă spun că „la fête du llas“ nu a avut un caracter competitiv. Totuşi am primit o plachetă mare de la Ministerul francez al culturii, împreună cu invitaţia călduroasă de a vizita din nou Franţa in cursul anului următor. In toate oraşele unde am jucat am fost primiţi cu multă căldură, fiind aplaudaţi cu entuziasm, în special cu dansurile din Sibiu. Interesant e că nimeni nu voia să ne creadă că suntem amatori. La Vitry am fost numiţi „vedetele Parisului“, fiind invitaţi a da întregul spectacol, deşi, datorită programului încărcat al festivalului, fusesem planificaţi numai cu o parte. — Ce impresii aţi adus din Franţa? — Cea mai plăcută impresie ne-a lăsat-o ospitalitatea şi entuziasmul cu care am fost întîmpinaţi peste tot de populaţia oraşelor. Amintiri frumoase păstrăm despre cultura multiseculară a Franţei, cu care am luat contact la Luvru, la Versailles, în pieţele Parisului şi în general pe fiecare stradă pe care am trecut. Ne-au încîntat arhitectura Operei din Paris, turnul Eiffel, Arcul de triumf, catedrala Notre Dame şi alte şi alte opere grandioase de artă vizitate. Mi-au plăcut şi grupurile folclorice franceze. Deosebit ne-au emoţionat membrii ansamblului breton, care ne-au arătat o sinceră prietenie. Toate acestea ne obligă foarte mult in zilele cînd Sibiul va fi gazdă pentru grupul folcloric breton. IONITU Uzina mecanică gaz metan Mediaş. O serie de probleme tehnice, ivite pe parcursul procesului de producţie, solicită adeseori intervenţia maistrului Wladislaw Szumitas (stingă). Iată-l în secţia reparaţii motoare foraj, într-o discuţie cu maistrul Aurel Popa, dînd indicaţiile cerute. EXPOZIŢIE Arhivele statului, in colaborare cu Muzeul Brukenthal şi Biblioteca „Astra“, vor deschide o expoziţie de documente consacrată aniversării a 120 de ani de la revoluţia din 1848. Deschiderea festivă a expoziţiei, găzduită de secţia de istorie a Muzeului Brukenthal, va avea loc azi, la ora 18. Mici mecanizări Introducerea tehnicii noi este o preocupare a colectivului de muncă de la Uzinele textile din Mediaş. Aici se lucrează intens la instalaţia de albire semicontinuă a celofibrei, lucrare care pînă acum se făcea manual. Pină-n prezent s-au montat o mare parte din utilaje, unele dintre acestea fiind în probe tehnologice. Se lucrează, de asemenea, la sistematizarea subsecţiei de curățat produse. Lucrările sunt executate din fonduri de mică mecanizare, în valoare de 864 000 lei. „Estrada pionierească“ la Cisnădie Cîteva sute de pionieri şi şcolari din Cisnădie au asistat la spectacolul dat în această localitate, duminică, de către ansamblul artistic al pionierilor şi şcolarilor sibieni „Estrada pionierească“. Programul a cuprins, printre altele, cuplete pe teme şcolare, melodii de muzică populară şi uşoară. Magazin pentru geamuri şi oglinzi Pentru locuitorii oraşului Mediaş, ieri, s-a dat în folosinţă magazinul de pe strada Lenin nr. 3. Profilat în desfacerea geamurilor, a pervazurilor, ramelor şi oglinzilor, magazinul răspunde solicitărilor tot mai sporite.