Tribuna Sibiului, iulie 1968 (Anul 1, nr. 114-139)
1968-07-02 / nr. 114
UZINA DIN COPŞA MICĂ produce plumb electrolitic Copşa Mică este cunoscută ca un puternic centru al industriei chimice şi metalurgice din judeţul nostru. Aici se află Uzina chimico-metalurgică, care an de an s-a dezvoltat prin darea în folosinţă a modernelor instalaţii de obţinere a zincului şi plumbului, a fabricii de acid sulfuric. Acţiunea de modernizare a continuat şi iată că azi, o nouă capacitate de producţie completează potenţialul economic al uzinei: instalaţia de electroliză a plumbului. Intrucît plumbul obţinut în procedeul clasic la vechile instalaţii (care de fapt au o vechime de peste doi ani) era de o puritate redusă, trebuia trimis la o altă întreprindere pentru a fi rafinat şi apoi dat la beneficiari. Simţindu-se nevoia ca în uzină să se obţină plumb cu o puritate mai mare, au început lucrările pentru construirea unei noi instalaţii care să fie capabilă să execute operaţia de electroliză. Eforturile constructorilor de la I.S.C.M. Braşov, întreprinderea de instalaţii Bucureşti şi întreprinderea de montaje Bucureşti au fost încununate de succes cu şase luni mai devreme faţă de cît s-a prevăzut, noua instalaţie fiind pusă în funcţiune. De remarcat că, faţă de investiţiile prevăzute, prin folosirea judicioasă a materialelor şi buna gospodărire şi organizare a muncii, s-au economisit 7 000 000 lei. începînd cu primele ore ale dimineţii de 1 iulie, uzina din Copşa Mică produce plumb electrolitic. După cum ne declara directorul uzinei noua instalaţie va putea prelucra anual o mare cantitate de plmb, iar valoarea producţiei globale va ajunge la sute de milioane de lei. De remarcat că rafinarea reprezintă o continuare a procesului de obţinere a plumbului şi o integrare a lui în circuitul tehnologic. E. SANDU Reprezentanţii a 35 de comune din judeţul nostru şi-au dat îrrtîlnire duminică dimineaţa pe artera principală a municipiului Sibiu, unde au participat la o grandioasă paradă a portului popular, întîmpinaţi de aplauzele dezlănţuite ale miilor de sibieni aşezaţi de-a lungul celor două trotuare ale Bulevardului Nicolae Bălcescu. După-amiază, in decorul de baladă al stejarilor din Dumbrava, pe cele trei estrade, echipele artistice au prezentat bogate programe de cîntece şi jocuri populare, urmărite cu entuziasm de mii şi mii de cetăţeni. In pagina a IlI-a vă prezentăm un foto-reportaj de la această manifestare. Autoutilarea - pîrghie importantă în creşterea eficienţei economice în condiţiile unei Autoutilarea economiiăflată în plină dezvoltare şi modernizare se defineşte, in coordonate economice, ca fiind acţiunea de valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman la nivelul fiecărei întreprinderi. în acest context, autoutilarea se înscrie în limitele unei legităţi speciale a creşterii eficienţei economice, avînd condiţii de perspectivă pentru continua dezvoltare şi îmbunătăţire a activităţii întreprinderilor. Avînd în vedere aceste considerente, măsurile luate au condus întreprinderile în direcţia proiectării şi executării, în regie proprie, sau în colaborări, a o serie de maşini şi utilaje necesare procesului de producţie. Autoutilarea are în principal următoarele obiective: mecanizarea şi automatizarea unor operaţii tehnologice cu volum mare de muncă; dezvoltarea producţiei la unele grupe de produse; eliminarea locurilor înguste prin multiplicări de utilaje; asimilări de tehnologii noi. în acest sens, în întreprinderi, s-au format atît colective de proiectare, cît şi de execuţie, care apreciază eficienţa economică a noilor utilaje în economia de valută, avînd în vedere şi termenul de realizare în raport cu achiziţionarea lor din import. întreprinderile, în elaborarea planurilor de perspectivă pentru asimilarea de noi utilaje, consultînd colectivul de ingineri, tehnicieni, maiştri şi inovatori, au în vedere o ridicare a gradului de tehnicitate a proceselor termologice cu influenţă directă asupra calităţii produselor şi preţului de cost al acestora. Fiind o acţiune cu caracter persnantant, autoutilarea a constituit prilej de întîlnire, în sala Muzeului Brukenthal, în ziua de 17 iunie a. c., a cadrelor de conducere din întreprinderile judeţului Sibiu. Referatele tehnice şi filmele prezentate de uzina „Elastic“ şi întreprinderea „Flamura roşie“ din Sibiu au reliefat bunele rezultate obţinute în această acţiune. La uzina „Elastic“ Sibiu, de pildă, din multitudinea problemelor pe care le ridică fabricaţia de arcuri, pînă în prezent, au fost rezolvate o serie de obiective care au condus la: modernizarea utilajelor de tratament termic la secţia arcuri în foi prin realizarea unui cuptor cu păşitori; înlocuirea sistemului de încălzire a foilor în cuptoare cu gaz, prin instalaţii CIF; mecanizarea operaţiei de redresare, a curburii foilor de arc; realizarea unor linii de montaj, prevăzute cu utilaje de înaltă productivitate; modernizarea operaţiunii de sortare a arcurilor şi altele. Luînd în calcul eficienţa economică a activităţii de autoutilaje în sensul economiilor de valută, uzina „Elastic“ Sibiu, realizînd unele utilaje ca: presa hidraulică de corectat raza de curbură a foilor de arc; presă hidraulică de îndoit bride pe arc; mașini de rulat foile principale etc. a obţinut economii de peste 2 200 000 lei. Evident, exemplele de acest gen, la uzina „Elastic“ Sibiu, sunt mult mai numeroase. Efectele imediate ale autoutilării, se concretizează în 865 000 lei valută, sumă ce reprezintă. Valoarea utilajelor la care s-a reuniat: a ti aCiii/Tioi.n.i d.u import. Cheltuielile pentru autoutilare, în anul 1968, vor atinge suma de 2 000 000 lei. în perspectiva uzinei „Elastic“ Sibiu, pe linie de autoutilare, se află și: extinderea gradului de mecanizare la atelierul de tratamente termice; îmbunătăţirea rectificării spirelor de reazem; perfecţionarea utilajelor de derulat; îmbunătăţirea transportului interfazic şi alte obiective, care vor conduce la ridicarea performanţelor tehnice ale produselor uzinei. Pentru întreprinderea „Flamura roşie“ din Sibiu, autoutilajea poartă efigia devizei, găsindu-şi materializarea în acumulările calitative şi cantitative. în perioada anilor 1960—1967, în întreprindere, s-au realizat 13 utilaje prin inovaţii, obţinîndu-se o economie anuală de peste 500 000 lei. în afara acestora, 9 utilaje de construcţie complet internă au fost înregistrate ca invenţii, aducînd întreprinderii economii anuale de aproape 700 000 lei. Dintre acestea maşina automată de confecţionat peniţe de scris a permis reducerea procesului tehnologic de fabricaţie, de la 22 operaţii, la numai 5 operaţii. Exemplele nu se opresc aici. „Flamura roşie“ Sibiu a asimilat fabricaţia în ţară a cursurilor de filetat şi răsucit, construind trei maşini automate de prelucrat sîrmă, economisind 153 000 lei valută, prin renunţarea achiziţionării din import. De asemenea, au mai fost brevetate utilaje ca: maşina de perforat tuburi, maşina de presat tuburi, maşina de încărcat stilouri la scriere şi altele. Indexul utilajelor realizat, ca rezultat al autoutilării, poate fi completat şi cu alte exemple ca: maşini de lustruit andrele, instalaţia de cromare dură şi,cu luciu, maşini de copiat etc. şi importat ar fi 1 000 000 lei valută. Se pare însă că realizările obţinute pînă acum de către „Flamura roşie“ Sibiu nu reflectă în totalitate posibilităţile existente. Mai există încă o serie de operaţii tehnologice care se execută cu o productivitate scăzută — lustruiri spanuale, asamblări, ambalări şi altele. în contextul acestor stringente necesităţi, avînd imaginea valorificării avantajoase a capacităţilor creatoare interne, atît întreprinderea „Flamura roşie“, cît şi celelalte întreprinderi din judeţul nostru, vor trebui să uziteze toate resursele existente în scopul dezvoltării parcului de maşini şi utilaje, asimilate prin autoutilări, contribuind, astfel, la traducerea în viaţă a directivelor a C.C. al P.C.R., ce fac referiri ex- I La fiecare cuioac cu legume-fructe ■ există o tăbliţă mare pe care scrie: „Această unitate este aprovizionată de C.A.P. Șura Mare, Cristian etc.“ Ne-am bucurat la gîndul că aceste care, dacă s-ar necesitat peste I II prese la reducerea la minimum a cheltuielilor de valută, pentru achi- I ziţionarea de maşini şi utilaje din import. _ MINODOR GEORGESCU I Maşina circulară de tricotat, tip „Harghita“, dispune de 30 sisteme, obţinînd în 8 ore o producţie de circa 40 kg tricot cu fir de căptuşeală BIBLIOTECA,, ASTRA" SIB I U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Expoziţia inovatorilor Ieri, la ora 16, s-a deschis la clubul uzinei „Independenţa“ din Sibiu, o expoziţie a inovatori ■i '"'i h ■ ' uri •• ^ .bti-. ! prinderi economice din judeţul Sibiu. Expoziţia este organizată de Consiliul judeţean al sindicatelor Sibiu şi prezintă pentru public cele mai importante inovaţii realizate în p perioada anilor 1967—1968 la frinele textile „Tîrnava“ Mediaş;’ Fabrica de geamuri Mediaş; Uzina mecanică gaz-metan Mediaş; întreprinderea orăşenească de industrie locală Mediaş; I.T.S. „Firul roşu“ Tălmaci; „Flamura roşie“ Sibiu; „7 Noiembrie“ Sibiu; „Drapelul roşu“ Sibiu; Fabrica de confecţii Sibiu; uzina „Automecanica“ Sibiu, care expune un număr de 16 inovaţii; uzinele textile Cisnădie; uzina „Automecanica“ Mediaş; uzina „Independenţa“ Sibiu şi „Elastic“ Sibiu. Expoziţia este deschisă zilnic între orele 10—13 și 16—20 pînă la 15 iulie a.c. Spre deosebire de alte zile, duminica gospodinele au la dispoziţie mai mult timp pentru a-şi completa golurile din rafturile cămărilor. In acest scop, drumul la piaţă este imperios necesar. Principalul este ca aici să găsească lucrurile pe care le doresc. Duminică dimineaţa, ne-am oprit în piaţa Cibin tocmai pentru a observa la faţa locului bogăţiile din cămara oraşului, menite să creeze în casele oamenilor buna dispoziţie pe săptămîna viitoare. Primul lucru care nu ne-a plăcut a fost orarul de deschidere al chioşcurilor O.L.F. In timp ce cooperatorii din satele din jur sunt acolo cu mărfurile de la 5,30, chioşcurile O.L.F. şi ale I.A.S. se deschid doar la 6,15. Aceasta potrivit orarului, căci excepţie de la regulă au făcut mai toate unităţile, deschizînd doar la 6,30. Am observat în faţa chioşcului antrepozitului frigorifer, deservit de Constantin Mălai o coadă interminabilă şi oameni care se certau. Aceasta din cauza lipsei unei iniţiative în organizarea vînzării, în acelaşi timp, la centrul de vindere direct de la producător, lumea aştepta la coadă mai ordonat, iar gestionarul servea într-un mod exemplar, unităţi agricole din jurul oraşului nostru respectă atît de corect ritmul de livrare. Dar decepţie. întrebîndu-l, gestionarul de la baraca nr. 17, Emil Cezar, ne-a răspuns că nu unităţile respective fac aprovizionarea, ci O.L.F.-ul, prin mutaţii. Nu se poate spune că chioşcurile O.L.F.-ului n-au fost duminică bine aprovizionate. Au avut din belşug roşii, varză, cartofi, gulii, fasole, fructe etc. Dar mulţi gestionari nu au întotdeauna ceea ce se numeşte „bun simţ comercial“. Am fost martorul unor certuri între gestionar şi cumpărători — aceasta se întîmplă şi la unităţile din oraş — pe tema selectării roşiilor care sînt vîndute. Nu e un motiv grozav de ceartă, desigur. Dar nu putem înţelege, în nici un chip, această bolnăvicioasă raţiune de a susţine interesul unei cepe, roşii stricate. Cine şi cu ce drept permite gestionarilor O.L.F. să nu ţină cont de perisabilitate, nu ştim! La toate chioşcurile O.LF din Piaţa Cibin şi Piaţa Teatrului roşiile se vindeau la preţul de 3,80. Doar la chioşcul ce aparţine I.A.S. Sibiu aceste legume se vindeau la un preţ mai mare, deşi, sinceri să fim, calitatea lor era mai slabă decît a celorlalte. Cerînd precizări gestionarei Maria Lupescu şi tehnologului Laurenţiu Popescu, răspunsurile pe care le-am primit n-au avut darul să ne mulţumească. „Dacă întreprinderea furnizoare îmi dă mie marfă la un preţ de categoria I, eu sunt obligat s-o vînd la acelaşi preţ“ îi dăm şi noi un răspuns. Nu credem că veţi putea vinde nişte roşii de o calitate îndoielnică la un preţ mai mare decit altele de o calitate bună. Aţi observat aceasta chiar şi dumneavoastră, duminică, în faţa centrului de lapte şi de carne existau grămezi de lăzi goale care împiedicau accesul la ghişee. Oare e atît, de greu să se dirijeze aici o maşină care să ridice ambalajele la timp? Şi acum, cite ceva pentru gospodari. Dacă pentru curăţenia exemplară din Piaţa Teatrului vă puteţi mîndri, în legătură cu Piaţa Cibin nu mai puteţi face acest lucru. Aici sînt multe probleme de rezolvat. Aspectul de duminică al cămării oraşului a demonstrat încă o dată că Piaţa Cibin nu se curăţă şi nu se spală ca lumea. Toţi, gestionarii de aici se plîng de existenţa continuă a prafului, a hîrtiilor aruncate pe jos. La intrarea în Piaţa Cibin, bufetul „Cibinul“ îşi anunţă foarte frumos cumpărătorii: „Servim zilnic gogoşi calde. Un leu bucata. Servim mititei şi cîrnăciori la grătar”. Duminică însă, gogoşeria aceasta a avut mesele murdare şi uşa închisă. Deci, amatorilor de cîrnăciori li s-au vîndut doar ... „gogoşi“. Este necesar ca direcţiunea O.L.F.ului, a I.A.S. Sibiu să se ocupe şi mai serios de aprovizionarea cu legume şi fructe a populaţiei, iar administraţia pieţelor şi I.C.S. să depună, un efort în plus pentru curăţenie. I I I I I I I I. A. S. Sibiu - adepta preţurilor piperate Avocaţi ai cepelor stricate... Gogoşeria a vîndut.... gogoşi * (Continuare în patg. a 4-a) Constatate duminică la piaţă ANUL I Mr. 114 Marti 2 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Conducătorii de partid şi de stat în virilă la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică” Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Iiie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinei au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii la partid şi de stat au fost stfmpinaţi de tovarăşii Pompila Bh Vlacovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şiArtă, Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Ovidiu Maitee, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mulţumirile creaturilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. în continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Neguliei, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie rînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din, 'ţara Româneasă.', Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate într-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor a-iişti plastici, martori ai memorabilului eveniment. Şi ,ei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastic, contemporani, care preiau, in ruvii artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre : -e în o'--' • a principalelor evenimen e din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. ."Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da ar, de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung in faţa I ! De Ziua învăţătorului Ca în fiecare an, Ziua învăţătorului a prilejuit şi de această dată un entuziasm sărbătoresc revărsat în localităţile ţării noastre asemeni belşugului solar al verii. Şi în judeţul Sibiu, această emoţionantă zi omagială a fost sărbătorită cu fastul cuvenit. După ce, în reşedinţa judeţului, au fost înmînate — într-un cadru festiv — distincţii de onoare unui apreciabil număr de cadre didactice merituoase, în comunele judeţului nostru aţi avut loc duminică adunări festive, care au antrenat o largă participare de profesori şi învăţători, părinţi, elevi şi alţi localnici. Pentru strădania şi pasiunea depuse în nobila misiune de pregătire a viitorilor cetăţeni activi ai construcţiei socialismului din ţara noastră, cadrele didactice au primit un salut omagiat şi urarea de noi succese în activitate, din partea organizaţiilor locale de partid şi de stat, iar din partea colectivelor de părinţi — mulţumiri pentru eforturile depuse. Aceste adunări festive au cuprins şi programe artistice susţinute de elevii care au avut ocazia ca, şi pe această cale, să-şi exprime încă o dată sentimentele de recunoștința pentru figura luminoasă și de neuitat a copilăriei lor — dascălul drag. Liceul agricol din Dumbrăveni Fotó: Fred MSS AL. SOMEȘANU