Tribuna Sibiului, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 167-191)

1968-09-15 / nr. 179

Salutul C. C. al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale R. S. România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar STIMAŢI TOVARĂŞI ÎNVĂŢĂTORI ŞI PROFESORI, DRAGI ELEVI, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, vă adresează un călduros salut cu prilejul des­chiderii noului an de învăţămînt — eveniment însemnat în viaţa cadrelor didactice şi a ele­vilor, a tuturor celor care prin nobila lor strădanie aduc o contribuţie valoroasă la pro­gresul continuu al şcolii, împreună cu dum­neavoastră, iau parte cu bucurie la acest în­ceput sărbătoresc de an şcolar părinţii co­piilor, întregul popor. Pe tot cuprinsul ţării, şcolile îşi deschid porţile într-o perioadă de puternic avînt con­structiv, de intensificare a eforturilor poporu­lui nostru pentru înfăptuirea programului is­toric elaborat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului, de adeziune şi sprijin unanim din partea tuturor cetăţeni­lor patriei, fără deosebire de naţionalitate, faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, politică ce corespunde pe deplin intereselor majore ale naţiunii noastre, cauzei socialismului şi păcii. Prezentă permanent în decursul veacurilor în lupta poporului român pentru libertate, dreptate şi progres social, şcoala continua­toare demnă a tradiţiilor înaintate ale culturii şi ştiinţei din ţara noastră, cunoaşte in anii construcţiei socialiste o dezvoltare fără pre­cedent. Gratuitatea completă a învăţămîntului de toate gradele, cuprinderea in şcoli a aproape 4 milioane de tineri, creşterea continuă a nu­mărului de cadre didactice, asigurarea invă­­ţămîntului in limba maternă pentru copiii aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, cre­area celor mai bune condiţii pentru ca toţi copiii ţării să-şi formeze o cultură bogată şi profundă, să-şi însuşească ştiinţa şi tehnica cea mai înaintată reprezintă realizări însem­nate ale societăţii noastre socialiste. In toţi aceşti ani, de adinei prefaceri, învă­ţătorii şi profesorii, cel mai numeros detaşa­ment al intelectualităţii noastre, s-au aflat alături de partid, de conducerea sa, au parti­cipat cu devotament la marile acţiuni social­­politice. Prin munca lor plină de dăruire, ei au contribuit la formarea multor generaţii de tineri care participă cu abnegaţie şi pasiune, Împreună cu Întregul popor, la edificarea so­cialistă a ţării. Cu acest an şcolar se deschide o nouă etapă în istoria învăţămîntului românesc, determi­nată de înfăptuirea prevederilor înscrise în Directivele Comitetului Central al Partidului şi în Legea învăţămintului, documente pro­gramatice de mare însemnătate, care stabilesc direcţiile de dezvoltare ale şcolii de toate gradele pentru o perspectivă îndelungată, căile pentru perfecţionarea şi modernizarea întregului nostru învăţămînt, astfel ca el să poată răspunde, în tot mai mare măsură, ne­voilor societăţii noastre socialiste. Prelungirea duratei învăţămîntului obligato­riu la 10 ani, extinderea şi diversificarea învă­­ţămintului liceal, îmbunătăţirea profilului învă­ţămintului profesional şi tehnic, modernizarea planurilor, programelor şi manualelor şcolare, perfecţionarea metodelor de predare, lărgirea continuă a bazei materiale, crearea unor con­diţii tot mai bune de muncă şi viaţă corpului didactic, constituie obiective şi sarcini de o importanţă deosebită, a căror realizare va situa România Socialistă printre ţările cele mai îna­intate din punct de vedere al dezvoltării învă­ţămintului şi culturii. Ne exprimăm convingerea că învăţătorii şi profesorii, prin munca şi hărnicia lor, vor transpune in viaţă aceste măsuri, vor depune întreaga lor pricepere şi energie, vor acţiona cu şi mai multă pasiune pentru propăşirea şcolii româneşti, pentru înflorirea patriei so­cialiste. Vă revine dumneavoastră, slujitori ai şcolii, înalta îndatorire patriotică de a pregăti temei­nic tineretul ţării, de a-i îndruma să-şi însu­şească comorile culturii, ştiinţei şi tehnicii, tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preţ în decursul veacurilor, pentru a-şi putea valo­rifica pe deplin talentul şi capacităţile, pentru ca în orice loc de muncă să-şi poată aduce contribuţia activă la mersul înainte al socie­tăţii noastre. Ca făuritori dintotdeauna ai valo­rilor şi virtuţilor umane, aveţi misiunea de onoare de a educa elevii în concepţia marxist­­leninistă despre natură şi societate, de a sădi in conştiinţa tineretului şcolar dragostea fier­binte faţă de patrie şi partid, faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român pentru libertate şi independenţă naţională, pentru pro­gres social, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte prin efortul comun al oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — uniţi sub steagul de luptă al partidului comunist. Educînd tineretul în spirit internaţionalist, cultivînd ideile pe care ţara noastră le promovează în relaţiile sale cu alte ţări, şcoala are datoria să dezvolte la elevi sentimente de prietenie şi respect faţă de po­poarele ţărilor socialiste, faţă de celelalte po­poare ale lumii, formîndu-i ca militanţi neobo­siţi pentru cauza progresului şi păcii. . Elevi şi eleve, sub îndrumarea dascălilor voştri aveţi datoria să învăţaţi cu sirguinţă, să folosiţi din plin anii atît de frumoşi şi rod­nici ai copilăriei şi adolescenţei, anii plămă­dirii personalităţii, pentru a vă îmbogăţi neîn­cetat cunoştinţele. Studiaţi cu pasiune, dove­diţi prin întreaga voastră activitate, printr-o muncă perseverentă şi sistematică că sînteţi demni de încrederea şi solicitudinea cu care sînteţi înconjuraţi de partid şi popor, că sînteţi hotărîţi să vă îndepliniţi cu cinste sarcinile de înaltă răspundere ce vă vor reveni în viitor. Ca schimb de nădejde al înaintaşilor, veţi avea misiunea patriotică de a face ca România să devină tot mai bogată, mai puternică şi înflori­toare, să se înalţe cu demnitate, liberă şi inde­pendentă între naţiunile lumii, inaintînd vic­torios pe drumul socialismului şi comunismului. Organizaţiile de pionieri şi U.T.C. sunt che­mate să se manifeste ca factori activi şi dina­mici ai educării tineretului şcolar, să sprijine eforturile şcolii, ale cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului de pregătire al tuturor ele­vilor. Organizaţiile de partid din şcoli au datoria să pună în centrul activităţii lor îmbunătăţirea continuă a procesului instructiv-educativ, a conţinutului său ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor, dezvoltarea deprin­derilor practice ale acestora, să sprijine con­lucrarea dintre şcoală şi familie, să ajute con­ducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi ti­neret în crearea unui climat de exigenţă şi înaltă responsabilitate în fiecare colectiv, să promoveze spiritul novator, inaintat în întreaga activitate pe care şcoala o desfăşoară. In pragul acestui nou an şcolar, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Con­siliul de Stat şi Guvernul Republicii Socialiste România urează tuturor educatoarelor, învăţă­torilor şi profesorilor, ‘d­in grădiniţe, şcoli ge­nerale, licee, şcoli profesionale şi tehnice, noi şi însemnate succese în activitatea de mare răspundere pe care o desfăşoară, iar elevilor spor la învăţătură pentru a deveni demni ce­tăţeni ai ţării noastre, activi participanţi la grandioasa operă de edificare socialistă a patriei. niIIII în noul deplin an şcolar! Reîntorşi de pe itinerariile va­canţei de vară, elevi şi profesori se regăsesc mîine în curţile spa­ţioase ale şcolilor, se reîntorc în liniştea solemnă a sălilor de cla­să pentru a-şi relua munca den­să de descifrare a noţiunilor de bază ale ştiinţei, de însuşire a valorilor gîndirii şi eticii uma­ne. Pentru şcoala românească a­­ceastă reîntîlnire de început de an şcolar depăşeşte emoţiile şi obligaţiile obişnuite, prin asocie­rea condiţiilor speciale pe fondul cărora noul an de învăţămînt îşi deschide porţile. Aceste con­diţii speciale sînt definite de con­ţinutul documentelor de partid şi de stat adoptate în acest an în alerării procesului ş­i interesul acce de dezvoltare a învăţămîntului, de accentuare a contribuţiei şco­lii la opera generală de înflorire socialistă a României. Intr-ade­văr, reflectînd ceea ce experien­ţa didactică şi ştiinţa şcolii au produs mai eficient şi mai dura­bil pe plan naţional şi mondial, Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învăţămîntului în patria noastră aprobate de Ple­nara din aprilie, Legea invăţă­­mîntului adoptată de Marea A­­­dunăre Naţională — forul su­prem de conducere a statului — creează condiţii dintre cele mai favorabile pentru însuşirea va­lorilor spirituale ale omenirii, pentru educarea temeinică a ge­neraţiei tinere, pentru formarea complexă a personalităţii umane. Precizînd sintetic direcţiile prosperării învăţămîntului, fixînd cadrul juridic-organizatoric ne­cesar progresului neîntrerupt al şcolii, aceste documente reafirmă principiile de bază ale învăţă­­mîntului nostru: fundamentarea întregii activităţi de formare a tineretului pe concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă, strînsa legă­tură a învăţămîntului cu cerinţele economiei, ale întregii vieţi socia­le, gratuitatea completă a acestuia, garantarea dreptului la învăţătură pentru toţi cetăţenii, fără deosebi­re de naţionalitate, rasă, sex sau religie. Ansamblul de măsuri pre­ (Continuare în pag. a II-a) I­II III III Cititi­a in pag.­­a: Magazin mpm ''‘-A...: . A\ . V’V­I­AȚA {' . . . . • T- • A fes ;; riMt' -£ ^■ . Tt# 11 . Străduță din Poiana Sibiului B,BISOTICA„ASTRA"| SIB­I­U PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Nr. 179 Duminică 15 SEPTEMBRIE 1968 ANUL 1­1 PAGINI 30 BANI Cămin cultural la Ernea Sătenii din Ernea, lingă Dum­brăveni, se vor putea bucura, în curînd, de o nouă realizare gos­podărească în localitatea lor. Un cămin cultural, cu o capacitate de 250 de locuri şi spaţiile necesare desfăşurării unor variate manifes­tări cultural-artistice, a fost deja ridicat în roşu. Noul edificiu, care va intra curînd în faza finală de construcţie, răspunde unor cerin­ţe spirituale fireşti ale em­enilor. Cabinet pentru orga­nizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii Joi, 12 septembrie a. c., la Me­diaş a avut loc o adunare a ingi­nerilor, tehnicienilor şi economiş­tilor din întreprinderile medieşe­­ne, precum şi din oraşele Copşa Mică, Dumbrăveni şi Agnita. Cu această ocazie a fost consti­tuit „Cabinetul pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii", s-a ales comitetul de direcţie, precum şi un larg activ obştesc. In funcţia de preşedinte al Co­mitetului de direcţie a fost ales inginerul Ioan Dumitrescu, iar ca secretar, care este totodată şi di­rector al cabinetului, economistul Solomon Damian. Noul cabinet înfiinţat îşi va des­făşura activitatea pe raza muni­cipiului Mediaș precum şi în ora­şele Copşa Mică, Dumbrăveni şi Agnita. Betonări de trotuare In Sibiu, în primele 8 luni ale anului curent, un număr de 33 de străzi au beneficiat de beto­­narea şi bordurarea trotuarelor prin munca voluntară a cetăţe­nilor, cu materialele şi specia­liştii municipiului. Suprafaţa tro­tuarelor betonate însumează 24 787 metri pătraţi, iar valoa­rea muncilor patriotice executate de cetăţeni se ridică la suma de 531 883 lei. Străzi ca Mirăslău, Călugăreni, Alexandru Ioan Cuza, Moreni, E­­caterina Teodoroiu, Gh. Doja, To­­han, Anina, Preda Buzescu, Deva, Maier Rudolf şi altele au trotuare noi, urmînd ca în viitorul apro­piat să fie asfaltate. In prezent se află în front de lucru străzile Reşiţa, Porumbacu, Sălciilor, Grădinilor şi Secerătoa­­relor, cu participarea voluntară a cetăţenilor. •­ Specialiştii de la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, din 19 judeţe, au dezbătut între 5—7 septembrie la Sibiu, probleme privind folosi­rea raţională a maşinilor de recoltat cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb, pre­cum şi probleme privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Iată-i la un scurt colocviu în faţa maşinii de decoletat sfecla de zahăr. Foto: FRED N­SS Doi factori esenţiali în campania agricolă de toamnă. Calitatea seminţei pregătirea solului Şi La o recentă consfătuire, avînd ca temă: „Cultura griului 1969", s-a scos în relief faptul că unul din fac­torii care au condus la obţinerea u­­nor producţii sporite a fost calitatea seminţei. In această direcţie s-a vor­bit foarte mult despre necesitatea­ ca preşedinţii şi specialiştii din C.A.P. să acorde maximum de atenţie se­minţei, în sensul de a se cunoaşte din timp calităţile biologice, calităţi determinate la laboratorul de control al seminţelor. In planul de măsuri aprobat cu această ocazie s-a stabilit ca termen de primire a probelor, 10 septembrie 1968. Cu toate acestea din analiza făcută la laborator rezultă că mai sunt o serie de unităţi care încă n-au trimis aceste probe. Printre ele se numără C.A.P. Atei, Bazna, Chirpăr, Cirta, Copşa Mică, Hoghilag, Ighi­­şul Nou, Merghindeal, Poplaca, Pre­­saca, Streza Cîrtişoara şi Velţ. Se pare că factorii de răspundere din aceste unităţi n-au tras cele mai să­nătoase învăţăminte din consfătuirea amintită. De altfel, şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, din aceeaşi lipsă de preocupare pentru asigurarea u­­nei seminţe de calitate, producţiile obţinute au fost sub nivelul posibili­tăţilor de care dispun aceste coope­rative agricole de producţie. Şi da­­că-i întrebi pe preşedinţii şi inginerii agronomi cum s-au pregătit pentru campania agricolă de toamnă, îi răspund cu destulă seninătate: „te­meinic". Cînd analizezi însă cit este de „temeinică" această temeinicie constaţi o serie de lipsuri care frî­­nează bunul mers al activităţii. Ase­menea cazuri pot fi întîlnite şi în C.A.P. Avrig,­­ Armeni, Bruiu, Buia, Gusu, Hosman, Ludoş şi în alte uni­tăţi, unde, fie că nu s-au asigurat cantităţile necesare de sămînţă, nu s-au trimis probele la laborator, nu se execută recoltatul culturilor în ritm susţinut, fie că nu se acordă toată atenţia pregătirii solului. ■ Este cazul ca în aceste zile fac­torii de conducere să treacă de la vorbe la fapte. Lipsa de preocupare de care s-a dat dovadă în multe uni­tăţi nu poate fi acoperită cu nici o justificare. Este necesar să se acţio­neze cu­ mai multă vigoare. Forţele şi mijloacele aflate la dispoziţie să fie folosite în mod chibzuit pentru ca aportul lor în actuala campanie să crească în mod substanţial. Doi din factorii de bază care con­tribuie la obţinerea unor producţii sporite de cereale păioase sunt ca­litatea seminţei şi pregătirea solului. Este deci cu atît mai necesar să res­pectăm întocmai indicaţiile date în acest sens. Aş aminti cîteva din a­­ceste indicaţii. Pentru acoperirea ne­cesarului de seminţe, pe soiuri, se vor lua măsuri pentru ca în timpul cel mai scurt posibil să se facă schimbul seminţelor, condiţionatul şi trimiterea probelor la laborator. Sta­bilirea proporţiei seminţelor de grîu se va face în funcţie de rezultatele obţinute, urmărind generalizarea so­iului Bezostaia I pe cel puţin 90 la sută din suprafaţă în I.A.S. şi 80 la sută în cooperativele agricole de producţie. înainte de începerea se­mănatului specialiştii vor stabili nor­ma de sămînţă la hectar. De aseme­nea, se va avea în vedere adînci­­mea de semănat, ţinîndu-se cont de umiditatea solului şi regimul preci­pitaţiilor. Timpul optim de însămîn­­ţare a fost stabilit între 20 septem­brie şi 15 octombrie, termen care va trebui să fie respectat de către toate unităţile agricole din judeţul nostru, în cadrul complexului de măsuri agrofitotehnice un loc important îl ocupă şi pregătirea solului, lucru bine cunoscut de către toţi specia­liştii, dar mai puţin aplicat. Aşa se şi explică de ce pînă în prezent arăturile pentru însăminţări s-au exe­cutat pe numai 10—15 la sută din suprafaţa planificată. Este cazul să nu ne mai pierdem timpul cu lucruri mărunte, şi să tre­cem cu toate torţele la recoltatul culturilor de cartofi, sfeclă de za­hăr, porumb siloz şi pregătirea so­lului. Prognoza timpului înclină spre timp nefavorabil. Deci, cu atît mai mult se cere să depunem eforturi susţinute pentru a strînge la timp şi fără pierderi recolta şi a asigura o bază trainică celei viitoare. DUMITRU LAŢEA vicepreşedinte al U.J.C.A.P. Sibiu Comisiile permanente se cer permanentizate Activitatea consiliilor populare desfăşurîndu-se pe multiple planuri, cu o mare diversitate de probleme social-cetăţeneşti, în mod obiectiv face un apel permanent la iniţiativa unor grupuri de oameni tot mai mari, a tuturor oamenilor în ultimă instanţă. Conducerea colectivă, în conţinutul ei cel mai adine nu în­seamnă numai o consultaţie a facto­rilor de răspundere dintr-o instituţie sau întreprindere, şedinţe periodice cu angajaţii, sau în cazul nostru se­siuni şi adunări cetăţeneşti, ci îm­plinirea unui principiu democratic iz­­vorît din necesitatea cunoaşterii şi rezolvării prompte a cerinţelor me­reu mai substanţiale ale maselor. Şi, într-o accepţie sui generis, cine poa­te cunoaşte aceste cerinţe ale co­munei mai bine decit locuitorii în­şişi? Există, desigur, în munca or­ganelor comunale obiective cu o pe­renitate mare, a căror realizare frag­­mentar-imediată și urmărire în per­spectivă nu poate fi pierdută din ve­dere. Dar sînt şi multe, foarte mul­te probleme, fluctuante am spune, ce se cer sesizate și rezolvate atunci cînd apar, altfel se pierd lăsînd un gol in bunul mers al comunei. Pulsul lor, mai ales, trebuie prins. Formele prin care consiliile populare pot cu­prinde întregul complex al treburi­lor obşteşti sînt create, existînd tot­odată şi un cadru propice de mani­festare a acestora. Comisiile perma­nente sînt, fără doar şi poate, de un real sprijin. La Răşinari există patru asemenea comisii, avînd fiecare în componenţa a a unsprezece oameni, plus un activ de doisprezece. Ar fi, în total, deci, nouăzeci şi doi de cetăţeni atraşi în această activitate obştească. Fiind re­organizate în luna iunie, pina in prezent ar fi trebuit să intre în atribuţii. Reorganizare e un fel de a spune pentru că de la înşiruirea celor 92 de nume pe nişte liste şi pînă la activarea lor mai trebuie par­curs un drum, de loc uşor. Nu se poate afirma că în acest sens pri­marul, Oprea Cînean, şi comitetul executiv n-au făcut nimic. Izolat şi sporadic se încearcă folosirea mem­brilor comisiilor permanente la so­luţionarea diverselor probleme ridi­cate de viaţa socială a comunei. Considerăm însă că este insuficientă chemarea la diferite şedinţe a pre­şedinţilor şi secretarilor respective­lor comisii. Pentru permanentizarea reală a acestora se cere mai mult şi în primul rînd îndrumarea şi orien­tarea lor asupra unui stil de muncă adecvat. Credem că trebuie învă­ţate să vadă principalul, să discearnă ceea ce este cu adevărat esenţial şi necesar, să-şi propună spre rezolva­re sarcini şi obiective majore, dar, în acelaşi timp, să ţină cont de re­alităţi, de posibilităţile de care dis­pun. Răsfoind prin dosarele acestora am găsit lucruri interesante: studie­rea posibilităţilor de amenajare a unui ştrand şi, pentru perioada de iarnă, a unui patinoar; construirea unui drum Răşinaria Trainei; con­struirea unei brutării cooperatiste; găsirea celor mai nimerite form­i prin care ponderea tineretului în ac­tivităţile căminului cultural să creas­că. Treburi frumoase şi necesare dar... ce păcat că rămîn înserate doar în planurile de muncă (din tri­mestrul IV al anului trecut. Notăm că pentru anul acesta comisiile nu dispun de o planificare a muncii). Am spus „ce păcat" fiindcă pînă în prezent nu s-a făcut nici o pro­punere concretă pentru ștrand sau drum. Ideea brutăriei a început să se materializeze dar ea este mult mai veche. Activitatea căminului se de­clină, împotriva aşteptărilor, pe o curbă descendentă. Şi atunci, în mod firesc se naşte întrebarea: de ce pla­nifică lucruri care apoi se dau ui­tării? Adevărul este că parte din membrii comisiilor nu cunosc ce au de făcut, ba mai mult, unii (puţini la număr) nici nu ştiu că sunt mem­bri ai acestora. Fiind vorba de problemele luate în studiu de către comisii credem că nişte chestiuni cum sunt „studiul locurilor unde pot fi plantaţi pomii ornamentali", „studiul posibilităţilor de reparare a băii comunale" sunt, nu numai mărunte, dar şi cam fără rost. Dacă baia comunală necesită reparaţii ce studii pot întreprinde cei unsprezece membri ai comisiei de gospodărie? Pe de altă parte am gă­sit în planurile respective lucruri „prea mari": studierea instalării unui sistem de încălzire cu aburi a că­minului cultural! Poate că trebuie făcut şi aşa ceva dar fiind o treabă de strictă specialitate nu văd în ce măsură comisia permanentă îşi poa­te aduce contribuţia. Cele arătate sunt doar cîteva ob­servaţii şi o dovadă că uneori arbi­trarul şi formalismul n-au dispărut c­omplet, făcîndu-şi apariţia acolo unde e mai greu a fi observate. Fo­losirea largă a comisiilor perma­nente, vitalizarea acestora prin per­manentizarea lor reală se impune cu necesitate în stilul de muncă al Con­siliului popular comunal Răşinari. TRAIAN SUCIU

Next