Tribuna Sibiului, ianuarie 1969 (Anul 2, nr. 272-296)
1969-01-03 / nr. 272
Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socialiste România Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul socialismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfirşitul anului, privirile ni se îndreaptă spre 1969 cu încredere şi optimism, cu hotărîrea de a face să înflorească şi mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat şi s-a perfecţionat activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului român. Ca rezultat al creşterii venitului naţional, s-a îmbunătăţit nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei de la oraşe şi sate; statul socialist a investit noi şi importante fonduri pentru ridicarea economicosocială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru construcţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste de producţie, a întregii organizări a societăţii, pentru adîncirea democraţiei, întărirea legalităţii, promovarea fermă a principiilor de echitate şi justiţie socială. în procesul desăvîrşirii socialismului s-a rempentat şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şi ţarinime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, prietenia frăţeasca dintre pop ■ d român şi naţionalităţile conlocuitoare, s a întărit ciziunea n liunii noastre socialiste cue păşeşt neabătut s nb conducerea Partidului C ,nunist Român pe di. o1 ! 1 1: g si p*. /,' Mihu in iîi-aitt*.. Dragi tovarăşi, in faţa tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însufleţite de un serbinte patriotism, de hotărirea turnă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai muit puterea etonomică a patriei, organizaţiile judeţene de partid, inercetare şi proiectare, caldurele de oameni ai muncii s-au angajat, in cadrul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiţii, să sporească eficienţa activităţii economice şi contribuţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. îngăduiţi-mi dragi tovarăşi şi prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima şi să vă urez tuturor — muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naţionalitate, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punîndu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci şi o înaltă obligaţie, internaţională, contribuind la întărirea sistemului mondial al socialismului, la creşterea influenţei ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forţei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanităţii, atît prin noi succese ale forţelor păcii, cit şi prin evenimente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. în acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez, trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi şi energice eforturi pentru soluţionarea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securităţii pe continentul european şi în întreaga lume, pentru a face să triumfe în viaţa internaţională respectul dreptului fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta, respectul principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ale egalităţii în drepturi între toate statele. Micitind activ în rîndul forţelor înaintate ale contemporaneităţii , România îşi va consacra şi în viitor eforturile întăririi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, creării linei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere şi înţelegere între popoare, dezvoltării colaborării între jittiuni pe. tMjtiUil CQjastgtdiei. ■- ■ ...VA^.sate/Vi definitive » războiul din viaţă planetei noastre. Ne exprimăm convingerea ca forţele progiului vor reuşi să zădărnicească planurile agresive ale reacţiunii, ale imperialismului, îşi vor afirma superioritatea, vor impune voinţa de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacţii tot mai mari în împlinirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace şi progres. înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi compatrioţi, tradiţionala urare strămoşească: „La mulţi ani". Doresc fiecăruia ani mulţi şi fericiţi, împlinirea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea patriei noastre pentru întregul popor — eroic constructor al societăţii socialiste; pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al naţiunii noastre; pentru propăşirea materială şi spirituală a României; pentru socialism, pentru pace şi colaborare intre popoare! Spre noi succese în noul an! marţiale Un nou an de muncă — e penultimul din anii plini de mari izbînzi ai cincinalului nostru — a început. In fabricile, uzinele, secţiile cu „foc nestins" au fost date deja primele produse ale anului 1969. In noaptea care a marcat hotarul dintre anul vechi şi cel nou, ascultînd cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pătrunşi de o înaltă bucurie şi mîndrie patriotică, am trecut în revistă cu toţii realizările obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în anul 1968. Ne-au revenit, astfel, în minte faptele de seamă ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreaga ţară, care în anul ce a trecut au depăşit cu aproximativ 11,2 la sută planul producţiei globale industriale, realizînd o producţie cu 4,6 miliarde mare faţă de prevederile vii- Ne-a revenit în minte munca Spornică a muncitorilor din întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, a ţăranilor din cooperativele agricole de producţie, care a dat roade bogate in sporirea producţiei agricole vegetale şi animale , pe calea mersului ascendent al agriculturii noastre. Ne-au revenit în minte strădaniile şi izbînzile intelectualităţii noastre, care ne-au îmbogăţit ştiinţa, cultura, arta, făcîndu-le să strălucească mai puternic in marele concert al culturii mondiale. Bucurîndu-ne de toate roadele muncii noastre libere, avîntate, creatoare, am privit şi privim cu încredere viitorul, cu hotărirea fermă că, in frunte cu înţeleptul nostru partid, să dobîndim noi şi tot mai strălucite succese în desăvârşirea construcţiei socialiste. Am intrat deci in penultimul an al cincinalului animaţi de noi puteri şi avînturi — spre binele, fericirea şi prosperitatea patriei, a fiecăruia dintre noi. Mari şi pline de înalte răspunderi sînt sarcinile ce ne stau în faţă în anul 1969! In industrie, faţă de realizările preliminate din 1968, ritmul de creştere a producţiei prevăzut în anul 1969 va fi în jur de 19,80 sută. Demn de subliniat este faptul că, alături de marile spoturi din energetică, siderurgie, construcţii de maşini şi chimie, industria bunurilor de consum va înregistra un ritm de creştere la nivelul celui stabilit pentru grupa A. Ritmul stabilit în acest domeniu va asigura o puternică sporire a fondului de marfă destinat consumului — fapt care va asigura creşterea în continuare, a nivelului de trai al poporului. La fel ca tuturor unităţilor industriale din ţară, şi întreprinderilor din judeţul Sibiu le revin sarcini deosebit de mobilizatoare. Un spor de producţie faţă de plan de 100 milioane lei, scurtarea duratei de asimilare a 45 maşini şi utilaje, reducerea cu 1 la sută a consumurilor specifice, asigurarea la export a unor produse în valoare de cel puţin 80 milioane lei peste prevederi, asigurarea a 40 milioane lei beneficii peste plan , iată doar o parte din obiectivele propuse. Organizaţiile de partid, conducerile întreprinderilor, organizaţiile sindicale şi ale U.T.C. vor trebui să ia asemenea măsuri şi să desfăşoare o asemenea muncă incit sporurile prevăzute să fie nu numai realizate ci chiar depăşite. O mare atenţie va trebui acordată şi în continuare îmbunătăţirii calităţii produselor. Este necesar să se muncească deci în aşa fel încît mincrna pentru marca fabricii, pentru calitatea produselor fabricate să devină o chestiune de cinste şi onoare pentru fiecare muncitor, tehnician, inginer, pentru toţi factorii care concură la fabricarea produselor respective; este nevoie să muncim cu o asemenea dorinţă de afirmare a mîndriei patriotice incit fiecare produs de-al nostru să ne reprezinte cu cinste ţara pe meriadianele şi paralele globului, să-i sporească neîncetat prestigiul şi bunul ei renume. Anul 1969 pune obiective din de mare însemnătate şi oamenilor muncii de pe ogoare, în agricultura noastră, care-şi va continua şi mai susţinut mersul pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale, accentul se pune, ca şi pînă în prezent, pe sporirea producţiei de latereale şi plante tehnice, prin sporirea recoltelor la hectar. De asemenea, continua dezvoltare a sectorului zootehnic, sporirea producţiei acestuia, îmbunătăţirea activităţii in viticultură, pomicultură, legumicultura — sunt alte obiectivede seamă. Organizaţiile de partid, conducerile unităţilor, specialiştii, toţi cei ce-şi desfăşoară activitatea în întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, în cooperativele agricole de producţie, sunt chemaţi să muncească cu şi mai multă hărnicie, cu (Continuare in pag anlal Revelion — Republica: O masă la care veselia e la ea acasă Foto: FRED NUSS BIBLIO I LCA^AoTRA'i l TRADIŢIONALA NOAPTE DE REVELION Mîndrie faţă de izbînzile dobîndite, neţărmurită încredere în viitor Am închinat cu paharele şi cupele pline pentru ani mulţi, pentru fericire, pentru tot ce ne-au adus munca şi eforturile noastre; ne-am urat succese şi mai mari în suişul neîntrerupt spre înălţarea socialistă a României. Asemeni întregului nostru popor, oamenii muncii români, germani, maghiari din judeţul Sibiu au sărbătorit tradiţionalul revelion pătrunşi de înaltă mîndrie patriotică faţă de izbînzile dobîndite în anul care a trecut, de neţărmurită încredere în viitorul spre care ne conduce cu atîta grijă şi înţelepciune partidul. Să răsfoim — împreună — cîteva din filele ce alcătuiesc cronica revelionului anului 1969. Revelion — Flaro: Zîmbete pline, pahare pline SIBIU ! PROLETARI DIN TOATE ŢARII E, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 272 Vineri, 3 ianuarie 19694 pagini, 30 bani rimele are primele succese Nici în noaptea de revelion, cînd în jurul meselor, încărcate cu bucate din cele mai alese, cu vinuri bune şi aromate, în mijlocul tovarăşilor de muncă sau al familiei, mulţi dintre oamenii muncii petrec, unii nu şi-au părăsit locurile de muncă. La Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică, nici nu observi că minutele trec şi noul anse apropie cu repeziciune. Totul decurge normal, toţi oamenii sunt la posturile lor, împreună cu Mircea Pînzaru, dispecerul de serviciu pe uzină, pătrundem prin secţii, trecem pe la toate locurile de muncă. Stăm de vorbă cu mulţi cunoscuţi, cu mulţi dintre cei care serbează praznicul de Anul nou în producţie. La hala de concentrate, în camera de comandă, de unde se poate urmări drumul parcurs de materia primă pînă la instalaţia modernă de aglomerare şi de aici mai departe spre nesăţiosul furnal, am întîlnit pe Ioan Tarhon, Adalbert Czika şi Emil Lupu, maiştri, pe Mihai Weinhold, loan Danea, Ludovic Laslo şi alţii. La ora cînd noul an se apropia de „barieră", cei de la „Carbosin" se întreceau cu vecinii lor în a obţine noi realizări în producţie. La furnal, suplex, HAF, formoxal, la disociere şi în alte secţii, oamenii etau la datorie. Gheorghe Scitici, Ioan Scherwerth, Ioan Raid , alţii, împreună cu maistrul G.Te Negrea, au reuşit să dea la această seară 2 400 kg acid oxetic, 3 400 kg formiat de sodiu, 3 200 kg acid formic. pă.rir.da.s:'ia.srizLfttirviTn'j%.'.p...le aveau de r I lzat pe schimbi Părăsim citaţia metalului şi a chimiei judeţului şi ne îndreptăm spre vechiul burg, pe ai cărui umeri apasă cei peste 700 de ani de existenţă — Mediaş. Ne oprim la harnicii sticlari de la Fabrica de geamuri. Cuptoarele mistuiau fără saţ materia primă transfonnînd-o în pastă incandescentă. Flăcările din cuptoare dogoresc, iradiază, ca de altfel şi obrajii celor din faţa lor. Zorii noului an i-au găsit pe Gheorghe Popa, şef de schimb la uzina doi, Ioan Aunet, Gheorghe Lupu, Mihai Moldovan şi pe alţii în plină activitate, ca de altfel şi pe cei de la uzina unu, printre care Ioan Birsan, Ioan Şerban, Ştefan Schneider şi alţii. Bilanţul activităţii celor care au lucrat în noaptea de revelion a fost bogat. Schimbul doi de la uzina unu a produs 5 398 mp geam, iar cel condus de Gheorghe Popa, 5 100 mp. Sărbătorim noul an în clinchete de pahare, în veselie. Sărbătorim noul an cu noi realizări în producţie, iar rezultatele obţinute de cei care la ora vizitei noastre se aflau în faţa cuptoarelor, a furnalului, în faţa maşinilor de tras geam, se alătură celor de pînă acum ale tuturor colectivelor din întreprinderile municipiului. Pentru aceasta, noi cei care ne aflăm în faţa unui pocal cu vin să închinăm şi în cinstea celor care se află la datorie, acolo unde focul este mereu nestins, înscriind primele succese ale noului an. E. SANDU A. ZSOMBORI PRINTRE FĂURITORII DE FRUMUSEŢI.. Ne obişnuisem cu tumultul cotidian al activităţii oamenilor. II cunoşteam în secţii, în hale. De data aceasta el se transferase în sălile cluburilr. Şi era de altă natură. Pe acei cari în tot anul şi-au conjugat forţele şi «nunta în produse de preş„doi.”... i-aip, găsit., acum. .flecUntn.du.şi. in faţa paharelor cu vin de pe Urna. e, oia bună. Sala cantinei I.I.S. „Flamura roşie". Împodobită sărbătoreşte: ghirlande suspendate de hîrtie colorata, desene de bun gust pe. pereţi, un brad încărcat cu daruri şi becuri multicolore. Totul e intim, familiar. Mesele încărcate cu bunătăţi, o orchestră vioaie, oameni bine dispuşi. Peste 130 muncitori îşi petreceau această sărbătoare tradiţională împreună, în mijlocul lor, ing. Silvestru Moldovan, directorul întreprinderii, Nicolae Părăianu, director adjunct, Ion Loloi, preşedintele comitetului sindical. Veselia e în toi. Intr-un colţ — un grup guraliv, pus pe glume. Aflum că sunt cei de la secţia metal. Au venit peste 20. Printre ei: Maria Fulea, El. Cîndea, Ana Ghinta etc. Acum, la hotarul dintre ani, ciocneau paharele pentru viaţa şi munca lor, pentru bucuriile muncii culese împreună. Secţia lor şi-a realizat planul pe 1968 cu 10 zile mai devreme ... La miezul nopţii, atunci cînd obiceiul cere să se închine paharele şi să se facă toasturi, cei de la „Flamura roşie" au ciocnit pentru succesele lui 1968. Sarcina de export s-a realizat de două ori, producţia globală a fost depăşită. S-au golit paharele pentru cele peste 100 de produse noi introduse în fabricaţie în anul trecut. Intr-o atmosferă de bucurie şi entuziasm s-au ciocnit apoi paharele pentru anul 1969, an care va aduce noi succese, noi realizări colectivului de angajaţi. Am trăit bucuria succeselor trecute şi viitoare, înscrise pe coordonatele muncii ... O noapte de dans, de muzică, de glume. Orchestra fabricii, soliştii Vasile Cotîrlea, Marcela Drăgoi, Maria Ştefan, Artur Isakovski au oferit un program frumos Vecinii lor n-au ISP mai prejos. Şi la clubul IPRcjin Republica, atmosfera sărbatească era caracteristică. Revelion/hecUv: erau strinşi laolaltă cei ci făuresc cu gust şi competenţă mia românească, creioanele romanii acei care înscriu pe coordonate felobului peste mări şi ţări, faima paniei, faima fabricii. Fac cunoştin cu Floarea Văcaru, o tânără harp, fruntaşă în producţie, care mi-a clarat: „Colectivul în carii petrec revelionul este simpat a creat imetorul Ioan Itu, care a ţinut să-şi treacă revelionul împreună cu alături de care a înscris pagini frumoase realizări în istoria iul prinderii. Noi şi noi cunoştinţe Ion Bortan — tîmplar la mobilă este un pasionat cintăreţ de muzică Feri. Io luor, l-am întrebat. Ce simţiţi diad vedeţi că noi şi noi loturi de mobilă pleacă pe poarta fabricii? Icc • i. 1 sentiment de mindrie, dc b • • s sa .facţie, djoarece ştiu că do reprezintă tura şi duc o parte din munca şi sufletul nostru, a celor care astă-seară ne găsim aici, de muzică uşoară şi popula. N-au lipsit nici surprizele. O tonă bogată di peste 240 de num cîştigătoare, tradiţionalul curcan tavă, bine ruîpenit şi stins cu vi torturile înecate in sirop, purei.1 viu (de vreo 12—15 kg) cu fu, roşie -lui pe norocosul cîştig. tot S-au ciocnit şi s-au mihare, s-au spiţs vorbe frumoaserai printre cei prezenţi: lăcătuşi! Gh. Herţoiu, fruntaş de 5 ani, f Pătrusi »1 'run! . _JAi! _Tia, o animatoare de nădejde pchipei de teatru, era şi AlexandriŢingăreanu — unul dintre oamenii de bază ai orchestrei. Şi cu ei cu alţi zeci şi zeci de harnici minori. La miezul nopţii cei prezenţi au ciocnit paharele pentru întreprinderea lor, care 8 ani consecutiv şi-a realizat în condiţii onorabile planul. în 1968 această unitate industrială a produs mobilă pentru Olanda, iar ca o apreciere binemeritată, beneficiarii şi-au dublat cerinţele pentru 1969. Ce bucuriepoate fi mai mare? Gînduri, visuri, realităţi ... îl cunosc şi pe Constantin Colosan. împreună cu alţi entuziaşti, î înjghebat o formaţie orchestrală: „Colibri". Revelion 1969... Cîtul.iril. .%£ între trecut şi viitor, între realizări SlfaprW-^ noi a,,--.., Revelion în mijlicul fiaiSrtvfi^r^a-. lective din întreprinderile sibiene, diat o atmosferă deoie bună. Ne .....................-r................ ....... simţim bine aici, acum ne sim prilej de satisfacţii, de bucurii .. ţim şi la muncă". Printre cei prezei este şi direct VICTOR VOICU VEDEA I în periada 3-10 ianuarie 196 Recensămîntul animalelor In scopul furamentării măsurilor privind devoltarea sectorului zootehnic, p perioada 3—10 ianuarie se va efectua, pe întreg teritoriul țării,recensămîntul animalelor la spiile: bovine, cabaline, porcine, fine, caprine, iepuri de casă, plări, familii de albine. Vor fi precenzate de asemenea animale de reproducţie la speciile tarine, porcine şi ovine, existete la data de 3 ianuarie orele dimineaţa. Datele recensămîntuli vor permite cunoaşterea orhivelor de animale pe specii, grpe de vîrstă, sex şi rase, cît și categorii de gospodării, judee și comune. Recensămâtul animalelor se efectuează toate categoriile de gospodării, pdiferent de locul unde se găs£c animalele la data înregistrării In comunele rurale se înregistrează în formularele de recensământ toate gospodăriile, indiferent dacă au sau nu animale, iar la oraşe şi în municipii, numai gospodăriile care posedă animale din speciile care fac obiectul recenzării. Rezultatele recensământului prezintă o importanţă deosebităpentru analiza îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. şi pentru fundamentarea măsurilor privind dezvoltarea în perspectivă a agriculturii în ansamblu şi în special a sectorului zootehnic. De asemenea, prin faptul că această acţiune are loc pentru prima dată în structura noii împărţiri administrativ-teritoriale, pe judeţe, se asigură posibilitatea luării unor măsuri pentru dezvoltarea şeptelului, atît în cadrul fiecărui judeţ, cît şi pentru o amplasare mai raţională a diferitelor specii de animale în cadrul zonelor favorabile fiecărei rase. AZI, 3 IANUARIE Sunt deschise toate magazinele care în mod obişnuit lucrează în două schimburi, toate centrele de carne şi lapte, măcelăriile cu două schimburi, precum şi cîteva unităţi alimentare cu un singur schimb (Complexul „Dumbrava" de pe calea Poplăcii, Complexul de pe str. Ştefan cel Mare nr. 47, unitatea nr. 22 de pe str. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 52, unitatea nr. 96 din Piaţa Cluj, nr. 82 din Lazaret, unitatea nr. 93 de pe Şoseaua Alba Tulia) Menţionăm că astăzi toate aceste unităţi au program de duminică (orele 7—10). MÎINE, SÎMBĂTA, 4 IANUARIE Toate magazinele funcţionează cu program obişnuit de lumi. Programul unităţilor comerciale din Sibiu