Tribuna Sibiului, ianuarie 1969 (Anul 2, nr. 272-296)

1969-01-03 / nr. 272

Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socialiste România Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul socialismului. Acum, înainte ca oro­logiul să sune sfirşitul anului, privirile ni se îndreaptă spre 1969 cu încredere şi optimism, cu hotărîrea de a face să înflorească şi mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat şi s-a perfecţio­nat activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului român. Ca rezultat al creşterii venitului naţional, s-a îmbu­nătăţit nivelul de trai material şi spiritual al popu­laţiei de la oraşe şi sate; statul socialist a investit noi şi importante fonduri pentru ridicarea economico­­socială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru con­strucţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea relaţii­lor socialiste de producţie, a întregii organizări a so­cietăţii, pentru adîncirea democraţiei, întărirea lega­lităţii, promovarea fermă a principiilor de echitate şi justiţie socială. în procesul desăvîrşirii socialismului s-a rempentat şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şi ţar­i­­nime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, ţă­rani şi i­ntelectuali, prietenia frăţeasca dintre pop ■ d român şi naţionalităţile conlocuitoare, s a întărit ci­ziunea n liunii noastre socialiste cue păşeşt nea­bătut s nb conducerea Partidului C­ ,nunist Român pe di. o1 ! 1 1: g si p*. /,' Mihu in iîi-aitt*.. Dragi tovarăşi, in faţa tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însufle­ţite de un serbinte patriotism, de hotărirea turnă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai mu­it puterea et­onomică a patriei, organizaţiile judeţene de partid, in­ercetare şi proiectare, cald­u­rele de oameni ai muncii s-au angajat, in cadrul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiţii, să sporească eficienţa acti­vităţii economice şi contribuţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. îngăduiţi-mi dragi tovarăşi şi prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima şi să vă urez tuturor — muncitori, ţărani, intelectuali, oa­meni ai muncii fără deosebire de naţionalitate, băr­baţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii familii a Ro­mâniei — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punîndu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci­ şi o înaltă obligaţie, internaţională, con­tribuind la întărirea sistemului mondial al socialismu­lui, la creşterea influenţei ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forţei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanităţii, atît prin noi succese ale forţelor păcii, cit şi prin evenimente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. în acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez, trebuie de­puse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi şi energice eforturi pentru soluţionarea conflictelor, pentru evitarea reeditării răz­boiului rece, pentru destindere, pentru întărirea secu­rităţii pe continentul european şi în întreaga lume, pentru a face să triumfe în viaţa internaţională res­pectul dreptului fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta, respectul principiilor independenţei şi suvera­nităţii naţionale, ale egalităţii în drepturi între toate statele. Micitind activ în rîndul forţelor înaintate ale contem­poraneităţii , România îşi va consacra şi în viitor e­­forturile întăririi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, creării linei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere şi înţelegere între popoare, dezvoltării colaborării între ji­ttiuni pe. tMjtiUil CQjastgtdiei. ■- ■ ...VA^.sate/Vi de­finitive » războiul­ din viaţă planetei noastre. Ne exprimăm convingerea ca forţele progi­ului vor reuşi să zădărnicească planurile agresive ale reac­­ţiunii, ale imperialismului, îşi vor afirma superiorita­tea, vor impune voinţa de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satis­facţii tot mai mari în împlinirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace şi progres. înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi compatrioţi, tradiţio­nala urare strămoşească: „La mulţi ani". Doresc fiecă­ruia ani mulţi şi fericiţi, împlinirea dorinţelor şi aspi­raţiilor de mai bine! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, ţără­nimea cooperatistă, intelectualitatea patriei noastre pentru întregul popor — eroic constructor al societăţii socialiste; pentru Partidul Comunist Român, conducă­torul încercat al naţiunii noastre; pentru propăşirea materială şi spirituală a României; pentru socialism, pentru pace şi colaborare intre popoare! Spre noi succese în noul an! mar­ţiale Un nou an de muncă — e penulti­mul din anii plini de mari izbînzi ai cincinalului nostru — a început. In fabricile, uzinele, secţiile cu „foc nestins" au fost date deja primele produse ale anului 1969. In noaptea care a marcat hotarul dintre anul vechi şi cel nou, ascul­­tînd cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pătrunşi de o înaltă bucurie şi mîndrie patriotică, am trecut în revistă cu toţii realizările obţinute de poporul nostru, sub con­ducerea partidului, în anul 1968. Ne-au revenit, astfel, în minte fap­tele de seamă ale muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor din întreaga ţară, care în anul ce a trecut au depăşit cu aproximativ 11,2 la sută planul producţiei globale industriale, realizînd o producţie cu 4,6 miliarde mare faţă de prevederile vii- Ne-a revenit în minte munca Spornică a muncitorilor din între­prinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, a ţă­ranilor din cooperativele agricole de producţie, care a dat roade bogate in sporirea producţiei agricole ve­getale şi animale , pe calea mer­sului ascendent al agriculturii noas­tre. Ne-au revenit în minte străda­niile şi izbînzile intelectualităţii noastre, care ne-au îmbogăţit ştiinţa, cultura, arta, făcîndu-le să strălu­cească mai puternic in marele con­cert al culturii mondiale. Bucurîndu-ne de toate roadele muncii noastre libere, avîntate, crea­toare, am privit şi privim cu încre­dere viitorul, cu hotărirea fermă că, in frunte cu înţeleptul nostru partid, să dobîndim noi şi tot mai strălucite succese în desăvârşirea construcţiei socialiste. Am intrat deci in penulti­mul an al cincinalului animaţi de noi puteri şi avînturi — spre binele, fericirea şi prosperitatea patriei, a fiecăruia dintre noi. Mari şi pline de înalte răspunderi sînt sarcinile ce ne stau în faţă în anul 1969! In industrie, faţă de realizările preliminate din 1968, ritmul de creş­tere a producţiei prevăzut în anul 1969 va fi în jur de 19,8­0 sută. Demn de subliniat este faptul că, alături de marile spoturi din ener­getică, siderurgie, construcţii de ma­şini şi chimie, industria bunurilor de consum va înregistra un ritm de creştere la nivelul celui stabilit pen­tru grupa A. Ritmul stabilit în acest domeniu va asigura o puternică spo­rire a fondului de marfă destinat consumului — fapt care va asigura creşterea în continuare, a nivelului de trai al poporului. La fel ca tuturor unităţilor indus­triale din ţară, şi întreprinderilor din judeţul Sibiu le revin sarcini deose­bit de mobilizatoare. Un spor­ de producţie faţă de plan de 100 mi­lioane lei, scurtarea duratei de asi­milare a 45 maşini şi utilaje, redu­cerea cu 1 la sută a consumurilor specifice, asigurarea la export a unor produse în valoare de cel pu­ţin 80 milioane lei peste prevederi, asigurarea a 40 milioane lei bene­ficii peste plan , iată doar o parte din obiectivele propuse. Organizaţiile de partid, conduceri­le întreprinderilor, organizaţiile sin­dicale şi ale U.T.C. vor trebui să ia asemenea măsuri şi să desfăşoare o asemenea muncă incit sporurile prevăzute să fie nu numai realizate ci chiar depăşite. O mare atenţie va trebui acordată şi în continuare îm­bunătăţirii calităţii produselor. Este necesar să se muncească deci în aşa fel încît mincrna pentru marca fa­bricii, pentru calitatea produselor fa­bricate să devină o chestiune de cinste şi onoare pentru fiecare mun­citor, tehnician, inginer, pentru toţi factorii care concură la fabricarea produselor respective; este nevoie să muncim cu o asemenea dorinţă de afirmare a mîndriei patriotice incit fiecare produs de-al nostru să ne reprezinte cu cinste ţara pe me­­riadianele şi paralele globului, să-i sporească neîncetat prestigiul şi bu­nul ei renume. Anul 1969 pune obiective d­in de mare însemnătate şi oamenilor muncii de pe ogoare, în agricultura noastră, care-şi va con­tinua şi mai susţinut mersul pe ca­lea dezvoltării intensive şi multila­terale, accentul se pune, ca şi pînă în prezent, pe sporirea producţiei de latereale şi plante tehnice, prin spo­rirea recoltelor la hectar. De ase­menea, continua dezvoltare a sec­torului zootehnic, sporirea produc­ţiei acestuia, îmbunătăţirea activi­tăţii in viticultură, pomicultură, le­gumicultura — sunt alte obiective­­de seamă. Organizaţiile de partid, con­ducerile unităţilor, specialiştii, toţi cei ce-şi desfăşoară activitatea în întreprinderile agricole de stat, în­treprinderile pentru mecanizarea a­­griculturii, în cooperativele agricole de producţie, sunt chemaţi să mun­cească cu şi mai multă hărnicie, cu (Continuare in pag a­nl­al Revelion — Republica: O masă la care veselia e la ea acasă Foto: FRED NUSS BIBLIO I LCA^AoTRA'i l TRADIŢIONALA NOAPTE DE REVELION Mîndrie faţă de izbînzile dobîndite, neţărmurită încredere în viitor Am închinat cu paharele şi cu­pele pline pentru ani mulţi, pen­tru fericire, pentru tot ce ne-au adus munca şi eforturile noastre; ne-am urat succese şi mai mari în suişul neîntrerupt spre înălţa­rea socialistă a României. Asemeni întregului nostru po­por, oamenii muncii români, ger­mani, maghiari din judeţul Sibiu au sărbătorit tradiţionalul reve­lion pătrunşi de înaltă mîndrie patriotică faţă de izbînzile dobîn­dite în anul care a trecut, de ne­ţărmurită încredere în viitorul spre care ne conduce cu atîta grijă şi înţelepciune partidul. Să răsfoim — împreună — cîte­va din filele ce alcătuiesc cro­nica revelionului anului 1969. Revelion — Flaro: Zîmbete pline, pahare pline SIBIU ! PROLETARI DIN TOATE ŢARII­ E, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 272 Vineri, 3 ianuarie 19694 pagini, 30 bani rimele are primele succese Nici în noaptea de revelion, cînd în jurul meselor, încărcate cu bucate din cele mai alese, cu vinuri bune şi aromate, în mijlo­cul tovarăşilor de muncă sau al familiei, mulţi dintre oamenii muncii petrec, unii nu şi-au pă­răsit locurile de muncă. La Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică, nici nu ob­servi că minutele trec şi noul an­­se apropie cu repeziciune. To­tul decurge normal, toţi oamenii sunt la posturile lor, împreună cu Mircea Pînzaru, dispecerul de serviciu pe uzină, pătrundem prin secţii, trecem pe la toate locurile de muncă. Stăm de vorbă cu mulţi cunoscuţi, cu mulţi dintre cei care serbează praznicul de Anul nou în pro­ducţie. La hala de concentrate, în ca­mera de comandă, de unde se poate urmări drumul parcurs de materia primă pînă la instalaţia modernă de aglomerare şi de aici mai departe spre nesăţiosul furnal, am întîlnit pe Ioan Tar­hon, Adalbert Czika şi Emil Lupu, maiştri, pe Mihai Weinhold, loan Danea, Ludovic Laslo şi alţii. La ora cînd noul an se apropia de „barieră", cei de la „Carbo­­sin" se întreceau cu vecinii lor în a obţine noi realizări în produc­ţie. La furnal, su­plex, HAF, for­­moxal, la disociere şi în alte sec­ţii, oamenii etau la datorie. Gheorghe Scitici, Ioan Scherwerth, Ioan Raid , alţii, împreună cu maistrul G.Te Negrea, au reu­şit să dea la această seară 2 400 kg acid oxetic, 3 400 kg formiat de sodiu, 3­ 200 kg acid formic. pă.rir.da­.s:'ia.srizLfttirviTn'j%.'.p...le av­eau de r I lzat pe schimbi Părăsim citaţi­a metalului şi a chimiei judeţului şi ne îndreptăm spre vechiul burg, pe ai cărui umeri apasă cei peste 700 de ani de existenţă — Mediaş. Ne oprim la harnicii sticlari de la Fabrica de geamuri. Cuptoarele mistuiau fără saţ materia primă transfonnînd-o în pastă incandes­centă. Flăcările din cuptoare do­goresc, iradiază, ca de altfel şi obrajii celor din faţa lor. Zorii noului an i-au găsit pe Gheorghe Popa, şef de schimb la uzina doi, Ioan Aunet, Gheorghe Lupu, Mi­hai Moldovan şi pe alţii în plină activitate, ca de altfel şi pe cei de la uzina unu, printre care Ioan Birsan, Ioan Şerban, Ştefan Schneider şi alţii. Bilanţul activităţii celor care au lucrat în noaptea de revelion a fost bogat. Schimbul doi de la uzina unu a pro­dus 5 398 mp geam, iar cel condus de Gheor­ghe Popa, 5 100 mp. Sărbătorim noul an în clinchete de pahare, în veselie. Sărbătorim noul an cu noi realizări în pro­ducţie, iar rezultatele obţinute de cei care la ora vizitei­ noastre se aflau în faţa cuptoarelor, a fur­nalului, în faţa maşinilor de tras geam, se alătură celor de pînă acum ale tuturor colectivelor din întreprinderile municipiului. Pen­tru aceasta, noi cei care ne aflăm în faţa unui pocal cu vin să în­chinăm şi în cinstea celor care se află la datorie, acolo unde focul este mereu nestins, înscriind pri­mele succese ale noului an. E. SANDU A. ZSOMBORI PRINTRE FĂURITORII DE FRUMUSEŢI.. Ne obişnuisem cu tumultul coti­dian al activităţii oamenilor. II cu­noşteam în secţii, în hale. De data aceasta el se transferase în sălile cluburil­r. Şi era de altă natură. Pe acei cari în tot anul şi-au conjugat forţele şi «nunta în produse de preş­­„d­­oi.”... i-aip, găsit., acum. .flecUntn.du­.şi. in faţa paharelor cu vin de pe Ur­na­. e, oia bună. Sala cantinei I.I.S. „Flamura ro­şie". Împodobită sărbătoreşte: ghir­lande suspendate de hîrtie colorata, desene de bun gust pe. pereţi, un brad încărcat cu dar­uri şi becuri multicolore. Totul e intim, familiar. Mesele încărcate cu bunătăţi, o or­chestră vioaie, oameni bine dispuşi. Peste 130 muncitori îşi petreceau a­­ceastă sărbătoare tradiţională îm­preună, în mijlocul lor,­­ ing. Sil­vestru Moldovan, directorul între­prinderii, Nicolae Părăianu, director adjunct, Ion Loloi, preşedintele co­mitetului sindical. Veselia e în toi. Intr-un colţ — un grup guraliv, pus pe glume. Aflu­m că sunt cei de la secţia metal. Au venit peste 20. Printre ei: Maria Fulea, El. Cîndea, Ana Ghinta etc. Acum, la hotarul dintre ani, cioc­neau paharele pentru viaţa şi munca lor, pentru bucuriile muncii culese împreună. Secţia lor şi-a realizat planul pe 1968 cu 10 zile mai de­vreme ... La miezul nopţii, atunci cînd obi­ceiul cere să se închine paharele şi să se facă toasturi, cei de la „Fla­mura roşie" au ciocnit pentru suc­cesele lui 1968. Sarcina de export s-a realizat de două ori, producţia globală a fost depăşită. S-au golit paharele pentru cele peste 100 de produse noi intro­duse în fabricaţie în anul trecut. Intr-o­ atmosferă de bucurie şi en­tuziasm s-au ciocnit apoi paharele pentru anul 1969, an care va aduce noi succese, noi realizări colectivu­lui de angajaţi. Am trăit bucuria succeselor tre­cute şi viitoare, înscrise pe coordo­natele muncii ... O noapte de dans, de muzică, de glume. Orchestra fa­bricii, soliştii Vasile Cotîrlea, Mar­cela Drăgoi, Maria Ştefan, Artur Isa­­kovski au oferit un program frumos Vecinii lor n-au ISP mai pre­jos. Şi la clubul IPRcji­n Repu­blica, atmosfera sărbatească era caracteristică. Revelion/hecUv: erau strinşi laolaltă cei ci făuresc cu gust şi competenţă mia româneas­că, creioanele romanii acei care înscriu pe coordonate felobului pes­te mări şi ţări, faima paniei, faima fabricii. Fac cunoştin cu Floarea Văcaru, o tânără harp, fruntaşă în producţie, care mi-a clarat: „Colectivul în carii petrec re­velionul este simpat a creat ime­torul Ioan Itu, care a ţinut să-şi treacă revelionul împreună cu alături de care a înscris pagini frumoase realizări în istoria iul prinderii. Noi şi noi cunoştinţe Ion Bortan — tîmplar la mobilă este un pasionat cintăreţ de muzic­ă Fe­ri. Io luor, l-am întrebat. Ce simţiţi diad ve­deţi că noi şi noi loturi de mobilă pleacă pe poarta fabricii? I­cc • i. 1 sentiment de mindrie, dc b • • s sa .facţie, dj­oarece ştiu că do reprezintă tura şi duc o parte din munca şi sufle­tul nos­tru, a celor care astă-seară ne gă­sim aici, de muzică uşoară şi popula. N-au lipsit nici surprizele. O ton­ă bo­gată d­i peste 240 de num cîşti­­gătoare, tradiţionalul curcan­­ tavă, bine ruîpenit şi stins cu vi tortu­rile înecate in sirop, purei.1 viu (de vreo 12—15 kg) cu fu, roşie -lui pe norocosul cîştig. tot S-au ciocnit şi s-au m­ihare, s-au spiţs vorbe frumoas­era­i prin­tre cei prezenţi: lăcătuşi! Gh. Her­­ţoiu, fruntaş de 5 ani, f Pătru­­­si »1 'run! . _JAi! _Tia, o animatoare de nădejde pchipei de teatru, era şi AlexandriŢingăreanu — unul dintre oamenii de bază ai orchestrei. Şi cu ei cu alţi zeci şi zeci de harnici minori. La miezul nopţii cei prezenţi au ciocnit paharele pentru întreprinde­rea lor, care 8 ani consecutiv şi-a realizat în condiţii onorabile planul. în 1968 această unitate industrială a produs mobilă pentru Olanda, iar ca o apreciere binemeritată, bene­ficiarii şi-au dublat cerinţele pentru 1969. Ce bucurie­­poate fi mai mare? Gînduri, visuri, realităţi ... îl cunosc şi pe Constantin Colo­san. împreună cu alţi entuziaşti, î înjghebat o formaţie orchestrală: „Colibri". Revelion 1969... Cîtul.iril. .%£ între trecut şi viitor, între rea­lizări Sl­­faprW-^ noi a,,--.., Revelion în mijlicul fiaiSrtvfi^r^a-. lective din întreprinderile sibiene, diat o atmosferă deoie bună. Ne ........­­.............-r................ ....... simţim bine aici, a­cum ne sim­ prilej de satisfacţii, de bucurii .. ţim şi la muncă". Printre cei prezei este şi direct VICTOR VOICU VEDEA I­ în periada 3-10 ianuarie 196 Recensămîntul animalelor In scopul furam­entării măsu­rilor privind devoltarea sectoru­lui zootehnic, p perioada 3—10 ianuarie se va efectua, pe întreg teritoriul țării,recensămîntul ani­malelor la spiile: bovine, caba­line, porcine, fine, caprine, iepu­ri de casă, plări, familii de al­bine. Vor fi precenzate de ase­menea animale de reproducţie la speciile tarine, porcine şi ovine, existete la data de 3 ia­nuarie orele­­ dimineaţa. Datele recensămîntuli vor permite cu­noaşterea or­hivelor de animale pe specii, gr­pe de vîrstă, sex şi rase, cît și­­ categorii de gos­podării, jude­e și comune. Recensămâtul animalelor se efectuează­­ toate categoriile de gospodării, pdiferent de locul un­de se găs£c animalele la data înregistrării In comunele rurale se înregistrează în formularele de recensământ toate gospodăriile, in­diferent dacă au sau nu animale, iar la oraşe şi în municipii, nu­mai gospodăriile care posedă ani­male din speciile care fac obiec­tul recenzării. Rezultatele recensământului pre­zintă o importanţă deosebită­­pen­tru analiza îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. şi pentru fundamentarea măsurilor privind dezvoltarea în perspectivă a agriculturii în ansamblu şi în special a sectorului zootehnic. De asemenea, prin faptul că această acţiune are loc pentru prima dată în structura noii împărţiri admi­­nistrativ-teritoriale, pe judeţe, se asigură posibilitatea luării unor măsuri pentru dezvoltarea şepte­­lului, atît în cadrul fiecărui ju­deţ, cît şi pentru o­ amplasare mai raţională a diferitelor specii de animale în cadrul zonelor fa­vorabile fiecărei rase. AZI, 3 IANUARIE Sunt deschise toate magazinele ca­re în mod obişnuit lucrează în două schimburi, toate centrele de carne şi lapte, măcelăriile cu două schim­buri, precum şi cîteva unităţi ali­mentare cu un singur schimb (Com­plexul „Dumbrava" de pe calea Po­­plăcii, Complexul de pe str. Ştefan cel Mare nr. 47, unitatea nr. 22 de pe str. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 52, unitatea nr. 96 din Piaţa Cluj, nr. 82 din Lazaret, unitatea nr. 93 de pe Şoseaua Alba Tulia) Menţionăm că astăzi toate aceste unităţi au program de duminică (orele 7—10). MÎINE, SÎMBĂTA, 4 IANUARIE Toate magazinele­ funcţionează cu program obişnuit de lumi. Programul unităţilor comerciale din Sibiu

Next