Tribuna Sibiului, martie 1969 (Anul 2, nr. 321-346)

1969-03-01 / nr. 321

Pag. 2 Produse sibiene pe continentele globului Dispunînd de un însemnat poten­ţial economic, de o puternică bază materială, județul Sibiu se situează astăzi printre cele mai industrializate din ţară. Potenţialul economic este asigurat de rezervele de materii prime de care dispune, iar industria se sprijină pe puternice unităţi. Ha are o structură variată, cuprinzînd atît grupa mijloacelor de producţie cît şi pe cea a bunurilor de larg consum. Produsele realizate sunt dintre cele mai diverse: maşini-unelte, aparate de măsurat şi cîntărit, utilaj indus­trial, ţesături, tricotaje, confecţii, co­voare, bunuri de larg consum, pro­duse agroalimentare etc. Uzina „Balanţa" din Sibiu profi­lată pe aparate de cîntărit şi măsu­rat, iar de curînd şi pe produse pen­tru industria textilă, reprezintă o unitate economică a judeţului cu o dinamică activă a exportului. Ea realizează astăzi cca. 230 felurile produse. Cu o parte din ele s-a echipat industria ţării, iar o altă parte a pornit peste mări şi ţări, ca soli ai priceperii colectivului de aici. In prezent uzina exportă: bascule romane transportabile, balanţe şi bascule semiautomate, bascule pen­tru vehicule rutiere, bascule de căi ferate, aparate de însăcuit cereale, cîntare transportabile pentru vite, balanţe ,de gospodărie, bascule ro­mane de persoane şi de masă, răz­boaie pentru panglici şi altele, ajun­­gînd la circa 30 de produse. Basculele semiautomate de 100— 1 000 kg ajung pînă în Cuba, Egipt, Coreea. In Pakistan s-au livrat po­duri pentru vehicule rutiere. De asemenea, cu această tară se colaborează la construirea unei fa­brici de cîntare. India a achiziţionat mai multe bascule de 75 tone, pen­tru căile ferate. Bascula romană de masă este o frumoasă realizare a acestei uzine, iar U. P. Polonă, un client care o solicită permanent. Unul dintre clienţii activi este R. S. Cehoslovacă. Este interesantă de urmărit evoluţia relaţiilor comer­ciale cu acest partener. In 1966 s-au exportat produse în valoare de 2,7 milioane lei, ajungîndu-se ca pentru anul curent să se încheie contracte în valoare de 22,5 milioane lei. Pro­dusele cele mai solicitate de R. S. Cehoslovacă sînt: bascule de toate tipurile, aparate de însăcuit cereale, cîntare transportabile pentru vite, în 1968 au fost construite la cere­rea partenerului 100 bucăţi aparate de însăcuit, în 1969 solicitările fiind mult mai mari. In ceea ce priveşte cîntarele transportabile pentru vite, realizarea acestora se înscrie tot pe linia receptivităţii uzinei faţă de ce­rinţele externe. Anul trecut s-a fă­cut un nou proiect, s-a realizat pro­totipul, care a fost omologat şi au fost livrate în ţara prietenă 20 de bucăţi, în anul acesta uzina va livra sute de bucăţi. Analizînd dinamica volumului ex­portului total constatăm că acesta a crescut simţitor, de la an la an. De la 0,25 la sută cît reprezenta expor­tul din totalul producţiei globale a­ uzinei în 1965, s-a ajuns în 1968 la 13,9 la sută, iar în 1969 ponderea va fi de 17,4 la sută. In acest an în circuitul internaţional intră noi pro­duse ca: războaiele pentru ţesut panglici, care vor fi exportate în Bulgaria şi R. D. Germană. Şi Uzina mecanică participă cu o bună parte din producţie la export. Ea este profilată pe maşini-unelte ca: utilaje de debitat şi de presat metale, fierăstraie alternative. In anul 1965 valoarea exportului a reprezentat 4 la sută din produc­ţia globală, iar în 1968 ea s-a ridicat la 15 la sută. In anul trecut planul de export a fost depăşit cu 263 la sută. Din cele 9 sortimente de bază, 8 sunt exportate. Printre partenerii uzinei se înscriu ţări ca: Iran, Gre­cia, Elveţia, Turcia, Pakistan, R. F. a Germaniei, U.R.S.S, R.A.U., Siria, Franţa, Olanda, Mexic, Cuba etc. Cea mai mare parte din produsele exportate ajung în R.S. Cehoslova­că. In 1968, de exemplu, 45 la sută din totalul livrărilor externe s-au îndreptat spre această ţară. Aria geografică a relaţiilor externe ale fabricii de produse zaharoase „Victoria" cuprinde ţări ca: R. S. Cehoslovacă, R. F. a Germaniei, Anglia, Bulgaria, Mongolia etc. Cel mai vechi beneficiar este R. F. a Germaniei, care importă mari canti­tăţi de pişcoturi. R. P. Mongolă a importat anul trecut 50 tone produse zaharoase, iar în anul curent şi-a ridi­cat cerinţele la 80 tone. Volumul ex­portului în 1969 reprezintă, la a­­ceastă unitate, 37 la sută din produc­ţia globală. In acelaşi timp, 98 la sută din materia primă este de ori­gine indigenă. Tricotajele realizate de întreprin­derea „Drapelul roşu" din Sibiu sunt de asemenea căutate pe pieţele ex­terne. Un sfert din producţia realiza­tă este destinată exportului. Produ­sele ajung în Norvegia, Libia, O­­landa, Canada, Anglia, Austria etc. în 1966, a fost livrat peste hotare doar 0,2 la sută din totalul produc­ţiei globale a uzinei, ceea ce în­semna extrem de puţin, în 1967 creşterea înregistrată reprezintă 4 la sută din producţia globală, iar in 1968, 20 la sută, deci de aproape 100 de ori mai mult decit în 1965. Alături de uzinele amintite, la ex­portul judeţului Sibiu contribuie şi alte fabrici şi uzine. Astfel, Uzinele textile Cisnădie îşi exportă covoarele într-o serie de ţări asiatice; fabricile de sticlă din Avrig şi Mediaş produc obiecte de sticlă pentru Anglia, Da­nemarca, Australia, S.U.A. etc. Re­morcile realizate la Uzina mecanică din Mîrşa au ajuns în multe ţări europene. VICTOR VOICU VEDEA Compartim­entul C.T.C. al secţiei marochinărie a întreprinderii „13 De­cembrie" din Sibiu acordă o deose­bită atenție verificării produselor Înainte de a fi expediate beneficia­rilor, în fotografie, controlul vali­zelor „Atache". In Eilham dovhci a anărit iman „Jiinsieie nemei sovanisie“ In volum sunt prezentate enciclo­pedic cele 39 de judeţe şi munici­piul Bucureşti, cu un material in­troductiv privind problemele de an­samblu ale împărţirii administrativ­­teritoriale a ţării şi harta adminis­trativă a României. ao (Js h-* OL­d­­c­i­ctu O 27 FEBRUARit 8 MARTIE L_1 CU PRILEJUL DECADEI CA­DOURILOR PENTRU FEMEI MAGAZINELE ALIMENTARE VA OFERĂ UN BOGAT SORTIMENT DE PRODUSE ADECVATE PENTRU CADO­URI (CIOCOLATA SI BOM­BOANE DE CIOCOLATĂ, LICHIORURI, SAMPANIE, BĂUTURI FINE DIN IMPORT) PRECUM SI PACHETE DE CADOURI GATA CONFEC­ŢIONATE SAU CONFECŢIO­NATE LA CEREREA CUMPĂ­RĂTORULUI I. Q, $. AUMEN IURA SIBIU AXUL PRINCIPAL Intrăm în atelierul de matriţerie al întreprinderii „Flamura roşie" Sibiu, veriga de legătură între concepţia şi execuţia produselor. La unul din bancurile de lăcătuşerie, a plecat a­­supra unor desene — tînărul Ioan Me­­teş. De curînd a terminat execuţia unui nou dispozitiv de injectat. Ca­lificativul este foarte bun. Datorită perseverenţei în muncă, preocupării permanente pentru ridicarea nivelu­lui de cunoştinţe profesionale, reu­şeşte să execute cele mai complexe lucrări, bucurîndu-se de aprecierea unanimă a acestui harnic colectiv. Este unul din numeroasele exem­ple în care tinerii se afirmă puter­nic în sfera producţiei materiale. Esenţial e că în ţara noastră sînt create premisele materiale pentru soluţionarea sarcinii umaniste de a forma din fiecare om o personalita­te, care in tot ceea ce face, simte şi gîndeşte, este animat de chema­rea multiplă a adevăratelor valori. Mă gîndesc şi la tînărul inginer Nicolae Popescu de la uzina „Auto­mecanica" Sibiu. După absolvirea Institutului politehnic din Braşov, în anul 1966, a fost repartizat în uzina sibiană unde, în prezent, lucrează în cadrul serviciului organizarea pro­ducţiei. Dînd dovadă de multă re­ceptivitate faţă de introducerea nou­lui în producţie, şi-a adus o contri­buţie deosebită la reorganizarea secţiei I. Celor care merg azi în a­­ceastă secţie, totul li se pare schim­bat. Utilajele sunt aşezate pe baza tehnologiilor de grup, s-a mecanizat transportul de la un loc de muncă la altul, pentru ridicarea pieselor grele se folosesc macara!■,­e pneu­matice. Graţie aplicării în practică a unui studiu în această chestiune, au fost aduse întreprinderii impor­tante economii, scurtîndu-se ciclul de fabricaţie şi încrucişările în trans­portul pieselor. Efortul neobosit pentru autoper­­fecţionare, pentru depăşirea stadiu­lui atins la un moment dat , iată ce caracterizează pe majoritatea ti­nerilor din zilele noastre. Aceasta dovedeşte că nu este necesar să a­­jungi vîrsta firelor argintii pentru a deveni priceput şi a gîndi mereu matur. Climatul industrializării so­cialiste a impus munca drept ax principal al personalităţii tînărului de azi. Societatea noastră oferă ti­neretului posibilitatea complexă a calificării şi, deci, a muncii onora­bile. Făcînd din muncă un scop al vieţii, tînărul se afirmă ca o perso­nalitate. Munca este concepută în cazul acestor tineri ca un ideal şi este practicată ca un înalt spirit moral. Prin forme şi metode proprii, or­ganizaţiile U.T.C. pot să contribuie din plin la accelerarea formării per­sonalităţii tinerilor care se încadrea­ză în procesele de producţie. Pe lingă sprijinul care trebuie să-l pri­mească aceşti tineri la locul de mun­că, mă gîndesc la organizarea unor concursuri pe meserii — gen olim­piadă — în care să fie atrasă toată masa de tineri, iar faza finală, pe uzină, să fie o adevărată sărbătoare pentru cei din specialitatea respec­tivă. în municipiul nostru asemenea activităţi au avut loc, însă ele nu au cuprins masa mare a tinerilor. Pe­ ­ ■ aceleaşi coordonate trebuie să se înscrie şi organizarea concursului „Cartea tehnică şi producţia", ce se va desfăşura în acest trimestru în întreprinderile din judeţul nostru. Scopul concursului: stimularea inte­resului tinerilor pentru citirea cărţii tehnice şi, în consecinţă, creşterea rapidă a spiritului de creaţie în pro­cesul de producţie. ILARIE MUNTEANU secretarul Comitetului municipal Sibiu al U.T.C. TRIBUNA SIBIULUI informaţii Amenajări de spaţii productive în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, la secţia de conserve a I.M.C.C. Sibiu s-au executat în cursul lunii februarie, lucrări de redistribuiri şi amenajări de spaţii noi. Această măsură tehnico-organizatorică asigură condiţii pentru reaşezarea utila­jelor in flux tehnologic raţional şi o substanţială creştere a produc­tivităţii muncii. In dotarea secţiei a mai intrat o maşină automată de amestecat carne. Catalizatori pro­duşi la „Chimigaz“ Pe baza proceselor tehnologice elaborate în cadrul secţiei catali­zatori de la institutul „Chimigaz" din Mediaş se va industrializa în curînd prepararea în ţară a unor catalizatori de o mare importanţă, care pînă în prezent se importau. Aceştia sunt catalizatorii pentru oxidarea metanolului la formalde­­hidă; catalizator pentru hidroge­­narea fenolului la ciclohexanol; catalizator pentru obţinerea gazu­lui protector în industria meta­lurgică. A ZSOMBORI Manifestări cultural-artistice în cinstea alegerilor Joi, 27 februarie, la Casa de cultură din Agnita, prof. Gheor­­ghe Gavrilă a vorbit despre „Ra­portul dintre factorul naţional şi internaţional în procesul cons­trucţiei socialiste". După expunere, celor peste 600 de participanţi le-a fost prezentat un frumos program artistic de că­tre colectivul artistic al Ansam­blului armatei, care se află in a­­ceste zile în judeţul Sibiu. In aceeaşi seară expunerea a fost susţinută şi la Coveş in faţa a peste 150 participanţi. EXCURSII O.N .. Elevii anului I de la Şcoala M.T.A., clasa laboranţi, au obţi­nut în anul acesta şcolar de două ori steagul de clasă fruntaşă, fapt care a determinat conduce­rea şcolii să le ofere o excursie cu autocarul pe ruta: Sibiu — Complexul Sîmbăta — Oraşul Victoria — Braşov — Poiana Bra­şov, în zilele de 1 şi 2 martie 1969. In acest traseu elevii vor întîlni peisaje încîntătoare şi locuri bogate în monumente isto­rice de interes turistic. La Oraşul Victoria vor face un popas mai lung pentru a vizita Combinatul chimic. Un grup de elevi ai liceului „Gheorghe Lazăr" Sibiu va face o excursie cu autocarul, în ziua de 2 martie 1969, la Cluj. Pe acest traseu vor vizita prin­cipalele obiective turistice din localităţile: Miercurea — Sebeş — Alba Iulia — Mirăslău şi Cluj. La Cluj şi-au rezervat mai mult timp necesar vizitării Muzeului etnografic şi istoric al Transil­vaniei. NICOLAE DENEȘ Anul II, nr. 321 Printre noile instalaţii, cu care a fost dotată uzina „Automecanica" din Me­diaş, figurează şi cuptoarele pentru uscatul rapid al vopselelor, aplicate caroseriilor furgoanelor An pionieresc jubiliar — program educativ bogat Pentru­ organizaţia pionierilor, a­­nul 1969 este bogat în semnificaţii. Unităţile şi detaşamentele se pregă­tesc pentru a întîmpina cea de-a XXV-a aniversare a Eliberării pa­triei, aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei pionierilor din patria noastră şi a treia ediţie a „Zilei pionierilor". Urmărind antrenarea pionierilor şi şcolarilor în acţiuni cu profunde valenţe educative, îndrăgite şi ,apre­­ciate de copii şi părinţi, Consiliul judeţean al organizaţiilor de pionieri şi-a înscris în preocupări obiective variate şi multiple, oferind coman­danţilor de pionieri posibilitatea de a selecţiona în funcţie de vîrsta şi preferinţele copiilor, de condiţiile locale, de cerinţele educative ale fiecărei colectivităţi de elevi, cele mai potrivite activităţi, fără a stîn­­jeni iniţiativa locală, experienţa şi tradiţiile şcolilor. Concursurile „Car­tea mi-e dragă" şi „10 întrebări, 10 răspunsuri", care se adresează tu­turor pionierilor şi şcolarilor din judeţul nostru, urmăresc stimularea şi valorificarea lecturii literare şi ştiinţifice a elevilor, a activităţilor în cercurile literare şi agrobiologice, aducînd prin conţinutul lor un spor de elemente pe linia educaţiei pa­triotice, ştiinţifice şi estetice a ele­vilor. Ziua de 30 aprilie care marchează piatra de temelie a organizaţiei pio­nierilor — întrucit cu 20 de ani în urmă la această dată au fluturat pentru prima oară cravatele purpurii — va fi sărbătorită prin acţiunea de mare amploare „Flăcări pe culmi“. Unităţile de pionieri din întreg ju­­cfcîtui: v©r:qapr.indieif'OCUri­ de* tabără şi „din hotar în hotar" pionierii vor cînta cîntece de cinstire pentru pa­trie, partid şi popor. Serbările şcolare, care se vor or­ganiza în toate şcolile generale cu prilejul Festivalului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor în perioa­da aprilie—mai, vor fi închinate evenimentelor jubiliare, oferind noi şi inepuizabile resurse de educaţie patriotică a elevilor, de valorificare a tot „ce-i mai mîndru pe la noi" în cîntec, dans şi poezie. Hărnicia, priceperea şi talentele copiilor vor prinde viaţă în expo­ziţia judeţeană de artă plastică, fo­tografii şi artizanat care se va des­chide la Sibiu, la sfîrşitul anului şco­lar. De mare surpriză şi valoare se anunţă a fi galeria portului naţio­nal, căreia i se va acorda un spaţiu însemnat în această expoziţie. în cinstea celei de-a XXV-a ani­versări a eliberării vor vedea lu­mina tiparului o culegere de fol­clor din judeţul Sibiu şi un volum de creaţii în versuri şi în proză în limba germană, ambele realizate cu concursul pionierilor şi şcolarilor. Acţiunea republicană „Căutătorii de comori" va stimula detaşamentele şi unităţile în colecţionarea celor mai variate „comori" materiale şi spirituale din ţinutul natal, consti-, tuind o adevărată întîlnire cu isto­ria poporului nostru, cu tradiţiile, obiceiurile, meşteşugurile locale, în localităţile în care au trăit oameni de seamă ai poporului nostru sau au avut loc evenimente istorice, vor fi colecţionate mărturii şi documente, vor fi întocmite monografii. Aseme­nea localităţi sunt numeroase în ju­deţul nostru, rămîne ca profesorii de istorie şi comandanţii de pionieri să stimuleze mai mult înclinaţia copii­lor spre căutare şi cercetare, tre­­zindu-le bucuria descoperirilor, a ineditului. In ultimul timp în tot mai multe şcoli au luat şi iau fiinţă formaţii instrumentale de fluieraşi, flautişti, acordeoane, muzicuţe şi chiar fan­fare. Ideea confruntării lor la nivel judeţean a fost salutată de mulţi co­mandanţi. Consiliul judeţean şi-a propus pentru luna mai, organizarea unei asemenea confruntări. Cunoaşterea ţinutului natal, a fru­museţilor şi bogăţiilor patriei, a roa­delor muncii poporului nostru va sta la baza activităţii turistice pionie­reşti, care în acest an a primit o deosebită amploare în întreaga ţară prin iniţierea acţiunii „Pionieri pe cărările patriei", în judeţul nostru au luat naştere, de curînd, peste 30 de cercuri de turism, iar Consiliul judeţean al organizaţiilor de pionieri a pus în dezbaterea celor mai pasionaţi tu­rişti din rîndul comandanţilor un amplu program turistic cuprinzînd tabere de iniţiere la înot, tabere în circuit prin Munţii Făgăraşului şi Cibinului, drumeţie în ospeţie, schimburi de pionieri şi şcolari cu alte judeţe. Numeroase diplome şi cupe au fost pregătite şi vor fi înmînate cîş­­tigătorilor concursurilor de schi, ci­clism, fotbal, handbal, care vor fi organizate în cadrul „Cupei pionie­rilor" şi „Cupei 23 August". îndeosebi, în cadrul Săptămînii primăverii — prima săptămînă din trimestrul III — pionierii îşi vor a­­duce, pe măsura puterilor şi price­perii, contribuţia la înfrumuseţarea şcolii, străzilor, cartierelor, la între­ţinerea şi plantarea zonelor verzi, la îngrijirea monumentelor, la curăţa­tul păşunilor, plantarea pomilor ş.a. La sfîrşitul anului şcolar, Consiliul judeţean al organizaţiilor de pionieri şi Inspectoratul şcolar judeţean vor înmîna diplome şi premii unităţilor şi detaşamentelor cu cele mai fru­moase rezultate în întrecerea „Şcoală dragă, te iubim şi te-ngrijim". Pionierii vor sărbători ziua de 23 August prin acţiunea „Din aşa pă­rinţi de seamă în veci s-or naşte luptători", acţiune care se va desfă­şura pe centre de comună, la mo­numentele eroilor, în cea mai deplină solemnitate. Am ales cele mai importante o­­biective care stau în atenţia organi­zaţiei pionierilor din judeţul nostru pentru acest an jubiliar. Fără îndo­ială că în realizarea acestui program priceperea, talentul şi pasiunea co­mandanţilor de pionieri se vor a­­dăuga ca noi valori. Prof. VIORICA PRAVARIU preşedinta Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor Prin oraşul meu IUI CONSTELAŢII UE NEON Către ora şase, după-amiază. Clă­dirile, mişcarea pe străzi, lucrurile se învelesc într-o lumină ambiguă. Soarele îşi declină cursa diurnă spre Aeroport, spre Turnişor, Cristian, Gura Rîului... Se ascunde să doar­mă undeva prin văile munţilor, sau aţipeşte numai, rezemat de cine ştie ce strică fulgerată. La această oră oraşul reînvie în­tr-o revărsare de aştri artificiali — becuri de neon. Cineva stă în faţa unui panou de comandă. Priveşte ceasul. Trage de o manetă şi reali­zează acel miraculos act compensa­toriu — lumina zilei este înlocuită cu altă lumină, izvorîtă din turbine­le Sadului şi din nu ştiu mai ce maşinării ale termocentralei. (Poate că de aceea lumina electrică mie mi s-a părut întotdeauna umedă). Oraşul reînvie, în alte nuanţe, în alt puls. Tensiunea nu atinge cote prea înalte chiar dacă străzile devin şi de această dată neîncăpătoare. Străzile, cinematografele, magazine­le. Acum este mai ales ora magazi­nelor. Cumpărături de tot soiul. — Un kilogram de caşcaval, patru conserve de peşte, măsline, scobi­tori, un pachet de şervetele... — Şervetele şi scobitori nu avem., — Dar detergenţi? — Lipsesc. Sau: — Un costumaş pentru copii de patru ani. — Poftiţi. Alegeţi pe cel care vă place. Sau: — Un covor pluşat de 1 200 lei, de Cisnădie. — Nu este. Doriţi unul „Moldo­va"? — Vreau unul de Sălişte. — I? Sau — flori — bomboane — co­lonie — o sticlă de lichior —■ un vin spumos. Orele şapte-opt. Ora vizitelor, întilnirilor, şuetelor la o cafelută, a parlamer­tărilor la un şpriţ, a dansului. Mai ales ora in­­tîlnirilor şi a dansului. Tineri şi vîr­­stnici, îndrăgostiţi sau nu, visători sau r-.- i'-N ni se plimbă, îşi fac destăinuiri amoroase sau neamoroa­se, vorbesc tare sau în şoaptă des­pre ei şi despre alţii, despre trecut, prezent şi viitor, despre viaţă, despre muncă. La cluburile „Independenţa" şi C.F.R. a început dansul. Chitarele electrice se tînguie sau ţipă de ve­selie. Serile acestui sfîrşit de februarie intră în conştiinţa noastră cu inedi­tul unui mare dialog cetăţenesc. în cîteva săli din oraş, sub aceleaşi constelaţii de neon, sute de alegători stau la sfat cu candidaţii de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare. Aici se cristali­zează iniţiative, se croiesc planuri de viitor, se ţes însemne ale progre­sului şi civilizaţiei. Se face bilanţul realizărilor prezente şi viitoare. Se chibzuieşte asupra muncii şi odih­nei. Aşa sînt serile acestui sfîrşit de februarie. TRAIAN SUCIU TIMPUL Soarele răsare la 6 h şi 54 m şi apune la 18 h şi 03 m. Vremea în răcire uşoară cu cerul variabil, temporar noros. Vor cădea precipitaţii temporare sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud­­vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 7 şi minus 4 grade, iar maximele vor oscila între^ plus 1 și plus 4 grade. Dimineața ceara locală. CINEMA !X'«’-V*5K®aífc, SIBIU: PACEA: Profesioniștii (ore­le 8,45; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); ARTA: Acuzatul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20 301; TI­FT".......* ..j. y-r­, ii)t.* (un­ic 10,00; 12,00 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Căderea Imperiului roman seriile I şi II (ore­le 10,00; 14,00; 17,00 şi 20,00); Campionatul mondial de hochei (Grupa B) România—Polonia (înregistrare). Medicul vă sfătuieşte. Pentru copii şi şcolari. Noile aventuri ale echipajului Val-Vîrtej. Telejurnalul de seară. Mîine, alegerile! Cîntec m­îndru-n ţară auri — muzică populară românească. Telex TV. Parada formaţiilor de muzică uşoară. Film serial: Sfintei. Lira — Frumoasă patrie (versuri). „Mărţişor, în... So! major“. Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de patinaj artistic, închiderea emisiunii. 7 NOIEMBRIE: Vin cicliştii (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Pantoful cenuşăresei (orele 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); TINERETULUI: Tarzan, omul maimuţă şi Fiul lui Tarzan (orele 10,00; 16,30; 20,00). UNIREA: Sfîrşi­tul agentului W.4.c. (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Frumoase­le vacanţe (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Columna seriile 1 şi 0­ (orele 10,00; 16,00; 19,30). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Domnişoarele din Rochefort (orele 18,00 şi 20,00). PAZSî­-BÂI: Aventurierii (orele 17 ’!•■ .. .• OCNA SIBII RI: Bătălie pentru Şanhai (orele 17,00 si 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Obsesia (orele 17,00 şi 19,00). TEATRU La Teatru! de stat din Sibiu, 19,30, spec­tacul tu piesa OFITER RECRUTOR. * TELEVIZIUNE ■■narancs wamaarrmsam 16,00 17,35 17.50 18.30 19.00 19.30 19,45 20.00 20,05 21.00 21.50 22.00 22.40 22.55 23.40 I ■ 11 i­i­i­i 1 E N­E­ IN­

Next