Tribuna Sibiului, mai 1969 (Anul 2, nr. 373-398)
1969-05-01 / nr. 373
Anul II, nr. 373 Sentiment de mai ♦♦ Trăim suprema înflorire de cireş Lingă drapelul fluturind în zare Plug la deal şi plug la vale Dans ameţitor de struguri Flori, explozie de muguri Chipuri dăltuite-n fapte Şi voinţa de dreptate Marş solemn peste tăcerea Mărilor retrase-n lună Iar dorinţa de-a cînta Din bucium sună. Se aprind sub cer drapele Stele-nalte şi luceferi Maiul — primăvara lumii Fugă, fugă-n bucurie. DUMITRU GEMENEL floarea patriei ❖❖ Pornind din inimi de baladă în rouă clipelor de astăzi Din ţărm în ţărm veghind curat, Rotund se pîrguiesc victorii Ca bradul ancorat în stîncă Şi anii se topesc în fapte Te urci spre slăvi neclătinat. Spre comuniste promontorii. Şi munţii înălbiţi de ere Şi clara apelor lumină Ţi-au memorat trecutul mîndru, Pămint al patriei — grădină. Pornind din inimi de baladă Spre zărire din popor irump Partid al nostru, te înalţă Prin tot ce e în noi mai scump. GH. GRADINARU Regenerare Vino să alergăm desculţi şi lasă din straşina zărilor şiroate lumina să-ţi curgă pe umeri. Acum se naşte amiaza pămîntului peste insule verzi stă are chiotul copiilor uitaţi în noi. Descîntecul acela neînţeles rostogolit prin sevele ierbii deschide porţi aceloraşi codobelci, şi cireşul incinerează idolii atîtor nopţi de var — Ce înalt e rugul acestei dimineţi întoarsă mimului Arminden. Să fugim desculţi, şiroaie lumina să-ţi curgă pe umeri. TRAIAN SUCIU VO SEMNIFICAŢIi Există momente, metaforic vorbind, cînd inima unui colectiv bate în acelaşi ritm, ca o expresie concretă a unui elan vital nestăvilit şi al unor speranţe acumulate. Am auzit această inimă, uriaşă în felul ei, bătînd un puls colectiv, acum cîteva săptămîni, în somptuosul sediu al Casei de cultură medieşene, cînd colectivul întreprinderii de foraj a primit o distincţie supremă în cadrul ramurii profesionale. Momentul marca un nou urcuş pe scara valenţelor economice ale colectivului medieşean. A fost şi este un semn de preţuire a muncii dat de partid şi guvern unor oameni care şi-au contopit vrerile în efortul comun de desâvîrşire a socialismului. Acum, de 1 Mai, colectivele din cadrul Direcţiei generale gaz metan din Mediaş au înscris în asaltul spre coloanele de rezistenţă ale edificiului socialist un nou succes. Aş marca din nou momentul subliniindu-l: îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 4 luni din acest an cu 3 săptămîni înainte de către sondorii de la foraj şi cu 2 săptămîni înainte de celelalte unităţi din cadrul direcţiei. Colectivul şi-a făcut datoria. Pentru el ziua de 1 Mai are un mănunchi de semnificaţii majore. Concret , omul sondor, motorist, operator de extracţie, lăcătuş, inginer etc., punîndu-şi în valoare calităţile morale-profesionale-estetice, la locul de muncă, şi-a dovedit valenţele de maturitate, îndeplinindu-şi cu sfinţenie sarcinile de plan. Şi pentru că grandiosul eveniment de azi este legat organic de virtuţile omului, fie-ne îngăduit să trecem în revistă doar nume de oameni din diferite generaţii şi naţionalităţi, care şi-au înscris aptitudinile pe cel mai înalt catarg al întrecerii socialiste. Şi nu întîmplător aş începe cu Miron M. Marinaş. El, meşterul sondor din plaiurile Alămorului, cu cei 50 de ortaci ai săi a strunit instalaţia de foraj F 200, situîndu-se pe primul loc în întreprindere în întrecerea socialistă. Ecoul hărniciei persită, insistă la toate schelele, la toate şantierele aurului nevăzut. Din celelalte plaiuri mioritice ale ţării răzbat azi, de ziua noastră, nume la fel de sonore: Augustin Grama, Marin Nica, Andrei Sander, loan Marian, Vasile Grebenişan, sondori de mina întîi. în marea epopee a întrecerii socialiste, sondorii sunt secondaţi îndeaproape de confraţii lor de breaslă de la întreprinderile de extracţie şi conducte magistrale. Ştafeta patosului faţă de muncă, faţă de aspiraţiile spre care tindem este purtată de pe „rampa de lansare" de numeroase biografii contemporane. Ce poate fi mai onorabil azi, pentru noi toţi, decit că la marea demonstraţie, cînd din piepturile oamenilor muncii trumpurale închinate vieţii, viitorului luminos călăuzit de partid, să figureze pe panourile de onoare numei de oameni vrednici ai zilelor noastre? Biografia lui Iuliu Fodor de la foraj se confundă cu a ortacilor săi. Vechimea în cîmpul muncii, activitatea depusă ca şofer pe autocamioane de mare tonaj îl situează printre multisulamiiştii unităţii. Milionul de kilometri parcurşi în cariera sa, însoţit mereu de instalaţii de foraj de mare capacitate, pe plaiurile patriei, ii atestă un loc anume în întrecerea socialistă în cinstea zilei de purpură — 1 Mai. Marea sărbătoare ii găseşte la datorie, în schele, pe foarte mulţi sondori, operatori de extracţie, motorişti. Munca lor se măsoară, se apreciază cu realizările de milioane de „aur nevăzut“ date peste plan. Pe panoul fruntaşilor vor figura de 1 Mai cu siguranţă numele ortacilor: Ioan Dumitru, Gheorghe Vasilache, Dumitru Gheorghe, Pavel Toma, Vasile Nică, Ioan Hermann, toţi de la extracţie, Silvestru Diac, Ştefan Stoica, Grigore Mone, Elena Banciu, inginerul W. Lukass, de la conducte magistrale. Acestor oameni ce mînuiesc o tehnică deosebită le sunt caracteristice faptele de glorie. Angajamentele luate în cinstea marii sărbători au fost îndeplinite. întreprinderile din cadrul Direcţiei generale gaz metan din Mediaş raportează că au dat beneficii suplimentare, în primul trimestru, în valoare de 16,4 milioane lei, economii peste plan de 9,7 milioane lei, cu 6 milioane mai mult decât prevăzuse angajamentul. Acum, de 1 Mai, producţia globală industrială pe întreaga direcţie a înregistrat o creştere, faţă de planul celor 4 luni, de 8,9 la sută. Sunt cifre care vorbesc pregnant de realizările mature ale unor colective fruntaşe din judeţul Sibiu. I. NISTOR Recent la Mediaş a fost terminată construcţia unei noi case a copilului. Copiii cazaţi aici vor dispune de frumoase dormitoare, club, bibliotecă, etc. FR. NSS ihobtxna sibtodot n aceste zile pe ogoare Pe ogoarele judeţului se lucrează intens la executarea lucrărilor agricole. Se fertilizează solul pentru a da rod bogat, se ară şi se însămînţează. în această efervescenţă, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori îşi unesc eforturile pentru a realiza fiecare lucrare la timp şi la un bun nivel agrotehnic. Cifrele, înmănunchind realizările obţinute pînă în prezent, ilustrează hotărârea lucrătorilor de pe ogoare de a încheia cit mai grabnic însămînţările. La întreprinderile agricole de stat se remarcă în aceste zile o impulsionare a executării lucrărilor. Marea majoritate a unităţii au terminat semănatul culturilor din prima epocă, dîndu-se bătălia pentru a încheia însămînţatul porumbului. La I.A.S. Moşna organizarea judicioasă a muncii s-a concretizat în terminarea însămînţării porumbului boabe, în fermele agricole ale I.A.S. Agnita, mecanizatorii au reuşit să însămînţeze pînă azi 194 hectare cu porumb boabe şi circa 30 hectare cu porumb pentru siloz. Mari suprafeţe au fost însămînţate şi la I.A.S. Axente Sever. Paralel cu lucrările în cultura mare, lucrătorii din fermele agricole acordă o atenţie deosebită viticulturii. Şi în acest sector, pe cele 2 541 hectare au fost executate o serie de lucrări menite să contribuie la sporirea producţiei de struguri. Astfel, tăierile s-au terminat la I.A.S. Axente Sever, iar în celelalte unităţi această lucrare se află într-un stadiu avansat. O atenţie sporită s-a acordat şi fertilizării solului. în acest scop au fost administrate mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. La I.A.S. Apoldu de Sus, de exemplu, pe 153 hectare cu viţă de vie s-au aplicat 38 tone îngrăşăminte chimice şi 1 005 tone îngrăşăminte naturale. La I.A.S. Axente Sever a fost fertilizată întreaga suprafaţă de vie, de 550 hectare, cu 454 tone îngrăşăminte chimice şi 6 000 tone îngrăşăminte naturale. Rezultate meritorii au obţinut în această direcţie şi întreprinderile agricole de stat Dumbrăveni, Mediaş, Şura Mică şi Moşna. Buna organizare a muncii, folosirea la întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi a maşinilor la pregătirea terenului şi executarea însămînţărilor au determinat impulsionarea lucrărilor şi în cooperativele agricole de producţie. Este demn de remarcat faptul că în multe unităţi însămînţările au ajuns în faza finală. Cooperatori şi mecanizatorii din Micăsasa lucrează în prezent cu forţe sporite la semănatul porumbului pentru boabe, acoperind pînă aseară circa 220 de hectare din 345 planificate. Sunt pe terminate cu semănatul porumbului şi ţăranii cooperatori din Mediaş, Moşna, Tîrnava, Hoghilag, Apoldu de sus şi din alte unităţi. Pămînturile milionarilor Descins din ambianţa modernă Mediaşului în atmosfera păduor şi crîngurilor limpezi ale osnei, călătorul trăieşte sentientul tonifiant al reîntoarcerii la tură. Aşezarea aceasta, cu peste 300 de locuitori, pitită printrealurile îmbrăcate în păduri foşioare, are un trecut glorios. Pensura acestuia vor moşnenii să-şi ioească prezentul şi să-şi prejureze viitorul. Şi visurile lor, oameni harnici, mîndri şi drepau contururi precise. Iar manualizarea visurilor e o problemă ce, în condiţiile actuale, şi-avit o rezolvare meritorie. Natura a fost mamă-vitregă cu gurile moşnenilor. Cu multe sute ani în urmă, cătunul era stat undeva, între păduri, la lo-t numit Gesdorf, acum o pane la cîţiva kilometri de sat.ir, spune legenda, într-o primără azurie a venit o pasăre, apt o ramură strălucind de veraţă şi a zburat spre nord. Şimenii i-au urmat zborul. în lo- 1 unde pasărea s-a oprit, băştiîşii au pus piatra de fundament comunei care astăzi se cheamă ocna. Era pe la anul 1200, în nul anului 1400 moşnenii ridică letatea“, construcţie masivă, cu op declarat de a asigura permantizarea în vreme a voinţei uraşilor dacilor şi romanilor. Zbuciumul istoriei a lăsat urme linei pe colinele Moşnei, în suetele oamenilor. Dealuri spălate de ploi, bătute de vînturi, pămint rănit de vaierul puhoaielor şi de semeţia împilatorilor. Dar oamenii iubesc statornic aceste locuri. Ei sunt conştienţi că dragostea lor transfigurează cîmpiile. Şi nobila lor pasiune pentru conjugarea frumosului din natură cu belşugul vieţii lor de toate zilele nu a fost posibilă decit în anii mîndri ai socialismului. Evenimentele politice au găsit întotdeauna o rezonanţă imediată şi creatoare la Moşna. Anii războiului aduseseră foametea în case, pustiul în sufletele oamenilor. La chemarea partidului pentru refacerea unei ţări greu încercate de bombe şi fum, oamenii din Moşna răspund prompt, în 1950 ia naştere cooperativa agricolă de producţie. Ca orice început , a fost greu. Greu şi plin de învăţăminte. Orientîndu-şi producţia spre acele sectoare care s-au dovedit rentabile, care valorifică în chip superior condiţiile naturale existente, cooperatorii din Moşna şi-au dezvoltat un puternic sector viticol. De la cîteva hectare de vie, cite erau în 1950, azi podgoria cooperatorilor se întinde pe 114 hectare. Dealuri sistematizate, în care mina omului a introdus ordine, spre satisfacerea trebuinţelor sale. Anul trecut s-a realizat o producţie de aproape 4 000 kg struguri la hectar, iar cooperatorii din Moşna au primit, pentru fiecare zi muncă efectuată, un litru de vin Anul acesta ei şi-au propus să obţină 4 700 kg la hectar. Şi au toate condiţiile pentru ca această producţie să fie depăşită. Venituri mari au obţinut cooperatorii din Moşna în anul trecut şi din valorificarea viţelor de vie produse în pepiniera lor. De pe 8 hectare s-au realizat 400 000 viţe clasa I, a căror valorificare a adus în casieria cooperativei 800 000 lei, faţă de prevederea de 700 000 lei, însoţit de brigadierul Mihail Fernolenci şi Andrei Schuller, precum şi de preşedintele unităţii, Ioan Prişcă, am vizitat, într-o splendidă zi a acestei primăveri, pepiniera de viţe de la Moşna, care anul acesta a fost extinsă pe 10 hectare. Terenul, desfundat din toamnă, a fost bilonat imediat după ce zăpada s-a călătorit, în „pătucurile“ calde şi umede de rumeguş, cele 1 550 000 viţe de vie altoite în martie şi aprilie se „odihneau“, la stratificare şi la călire. Cooperatori ca Matilda Henning, Ioan Trifan, Nicolae Duca, Nicolae Bîrsan, Ioan Moldovan şi mulţi alţii sunt cunoscuţi ca altoitori de elită. Aşa că Rieslingul italian, Feteasca regală, Feteasca albă, Neuburgerul, Chasselas-ul de Csaba, vinurile ce se vor condensa în boabele pufoase de lumină ale viitoarelor producţii, vor fi de marcă. In pepinieră, la plantatul viţelor, munca era în toi. Valea Moşnei, zăgăzuită în stăvilare, asigură debitul de apă necesar udărilor, stropirilor. Peste 100 de oameni harnici şi pricepuţi, sub soarele cald de aprilie şi sub cerul de o puritate nebănuită al primăverii, interpretau măreaţa simfonie a muncii cîmpului: pe rînd, biloanele erau desfăcute „pe creastă“, viţele erau introduse „cu tot dichisul“, nn pămîntul reavăn, apoi „obloanele“ pămîntului se închideau din nou. „Am plantat pînă azi vreo 110 000 viţe, ne spune preşedintele unităţii. Trebuie să realizăm vreo 550 000 viţe de clasa I şi să obţinem, din valorificarea materialului de la pepinieră, un venit de 1 100 000 lei. Cred că vom realiza 1 200 000 lei“. Cooperatorii au încredere în cuvintele președintelui. Dealurile Moșnei, prin munca oamenilor, au devenit mine de aur. GH. GRANITER - FILE DE REPORTAJ - (Urmare din pagi)cului propriu, ca o contribuţie, singura posibilă în corul omenirii. Sintem mîndri de prestigiul nostru aureolat de internaţionalism şi ne legăm să-i adăugăm noi valenţe prin faptele de mîine. Sintem suverani, sintem independenţi, respectăm credinţa altora, respectăm pe cei ce ne respectă. După statornicite datini vom păşi azi în pieţe, pe străzi, umăr lingă umăr, inimă lingă inimă, gîrrd lingă gînd. Vom păşi raportind partidului iubit, partidului-părinte, că de ziua noastră, a celor ce muncesc, aducem noi dovezi de avînt şi vrednicie. Oamenii muncii din judeţul Sibiu — români, germani, maghiari — din uzine şi fabrici — urmaşi de vestiţi făurari şi meşteri — înfrăţiţi în viaţă şi muncă, am dat ţării noi produse peste plan. Vom spune că planul producţiei industriale globale a fost îndeplinit în proporţie de 103,3 la sută pe întâiul trimestru. Vom înfăţişa mîndri cele 360 tone de acid sulfuric, cele 50 mii mp geamuri trase, cele 8,4 mii perechi încălţăminte, miile de metri stofe şi ţesături, atitea alte produse date peste plan. Vom vorbi de cele 84,3 milioane lei, cit reprezintă sporul producţiei industriale pe trimestrul I. Ne vom mîndri cu cele 55 milioane lei producţie peste angajamentul luat pentru primul trimestru. Vom vorbi de importantele sporuri la productivitatea muncii. Vom adăuga sporul de hărnicie al tuturor oamenilor muncii de pe ogoare, al tuturor celor din şcoli, din instituţii de cultură şi artă. Cu toţii ne vom da întîlnire în decorul de prospeţime al acestei prime zile de mai şi, cu sentimentul datoriei împlinite, ne vom bucura că am mai urcat o treaptă pe scara progresului. Şi vom auzi, melodios ca gîndul împlinirii, susurul optimismului cutreierînd sub cetină de brazi carpatici, prin falduri de sărbătorești stindarde Și ne vom bucura de ziua care simbolizează milioanele de mîini truditoare strînse în trainic legămînt de solidaritate. 1 MAI Pa* 3 Serbare pionierească la Şelimbăr voie bună şi bucurie, pline de recunoştinţă şi dragoste faţă de partid şi ţara mamă. Bucuroşi şi mîndri de copilăria fericită ce le-a fost dăruită, pionierii români şi germani s-au prins în mrejele jocurilor populare, prezentînd, în faţa numerosului public, o suită de dansuri populare româneşti şi germane. Nu au lipsit nici recitările cu glasul tremurat al emoţiilor, nici cei mai tineri solişti de muzică populară şi uşoară. Versurile poetului Coşbuc au fost prezentate într-o lumină nouă şi strălucitoare în cadrul montajului literar prezentat de elevii claselor a VlI-a şi a VIII-a. Prichindei de clasa I şi a II-a, dar mari mînuitori ai muzicuţei şi flautului, s-au luat la întrecere cu cei doisprezece acordeonişti ai claselor a V-a şi a Vl-a. Cântecele româneşti şi germane interpretate de ei au fost ca nişte raze luminoase şi calde de primăvară. „Albinele“ claselor a IlI-a şi a IV-a au apărut în brigadă, asemenea unui stup harnic, care au strîns zi de zi mierea mult dorită, notele de 8, 9 şi 10, declarind război notelor rele. Asemenea unei flori de măr ce-şi arată petalele una dite una, gimnaştii şi-au deschis şi ei comoara graţiei, ritmului şi dansului, prezentînd „Rapsodia primăverii“. Micii noştri artişti au adus prin programul lor artistic un omagiu zilei de Întîi Mai — ziua solidarităţii oamenilor muncii de pretutindeni. Prof. MARIA JOLD Duminică, în sala căminului cultural din Şelimbăr, zeci de fluturaşi albi cu cravate purpurii au adus un cald omagiu primăverii şi mult aşteptatei zile de 1 Mai. Din inimile micilor cutezători ai viitorului au răsunat cîntece de Florile primăverii Un valoros experiment în ramura Specialiştii forestieri de la Tg. Mureş, împreună cu cei de la I.F. Sibiu au experimentat, la sectorul de industrializare a lemnului din Orlat, o nouă tehnologie de prelucrare în gatere a buştenilor de răşinoase. Experimentul a dat rezultate foarte bune, în sensul că prelucrînd la gatere o cantitate mai mare de buşteni din stocul ce trebuie livrat pentru celuloză, întreprinderea îşi realizează integral planul de cherestea, în condiţii calitative mai bune. Noua tehnologie reduce cu 5 la sută rumeguşul şi elimină total rămăşiţele pentru combustibil, care se transformă în calote apte pentru celuloză. în felul acesta tot planul de celuloză de pe semestrul doi se va realiza din aceste calote şi în plus se economisesc peste 2 000 mc masă lemnoasă. Prin creşterea calităţii cherestelelor de răşinoase, reducerea pierderilor la rumeguş şi eliminarea lemnelor de foc, care se valorifică în rămăşiţe pentru celuloză, se obţine o eficienţă economică însemnată. Cheltuiala pe mia de lei producţie marfă (la preţul cu ridicata al întreprinderii) scade cu 15 lei, iar acumulările cresc cu 1,2 milioane lei.