Tribuna Sibiului, iunie 1969 (Anul 2, nr. 399-423)

1969-06-01 / nr. 399

PROLETAR] DIN IOAK­ JA RILE, UNIJIVA! ORGAN AI COMITETULUI TTTDFTFAN STETI AT prff ST­AT CONSTITUTAJT POPULAR TTJDFTFAN ANUL­­ Nr. 399 Duminică 1 IUNIE 1969 6 PAGINI 30 BANI. Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne , bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe fo­losirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe o înaltă productivitate a muncii «sociale » în ve­derea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. (Din proiectul de Directive ale Congresului al 35-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976 1980). DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei nationale pe perioada 1976-1980 În ultimii patru ani, energia creatoare și eforturile po­porului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Român pentru dezvoltarea forţelor de producţie, per­fecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cu­­prinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinuîndu-se progrese însemnate în toate sec­toarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în pe­rioada 1966—1968 a­ fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cit­ s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîn­­du-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei Pro­ducţia industrială a anului 1968 este mai mare decît cea obţinută în decursul primului cincinal 1951—1955, în toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii econo­mii naţionale — energia electrică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creşteri superioare faţă de media pe ansamblul industriei în anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei construc­ţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută; această ramură asi­gură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată, va produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale popu­laţiei în perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creş­tere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit ca­pacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punind mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de orga­nizare şi rezervele existente în această ramură Deşi condi­ţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea inte­grală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi în perioada 1966—1968 s-a obţinut o producţie globală agri­colă care a depăşit limita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se ne­voile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi disponibilităţi pentru export. Compara­tiv cu anii 1963—1965 s-au obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. Odată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale care au contribuit la progresul mul­tilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. în anii 1966—1968, în economia naţională s-au investit din fondu­rile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950— 1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ramurile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiţii, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în func­ţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective in­dustriale importante, au fost modernizate şi reutilate nume­roase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social-culturale, s-a îmbunătăţit, în continuare repartiţia pe teritoriul ţării a for­ţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dezvoltate­ în industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a pro­ceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a expe­rienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de pro­ducţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la spo­rirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de pro­ducţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pentru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile ini­ţiate de partid privind perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii — acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din economie. Producti­vitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două ,reimt din sporul producţiei industriale Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile inter­naţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului ex­terior a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. Realizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate ramurile producţiei materiale se oglindesc sintetic în di­namica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alo­carea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de trai. Începînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au be­neficiat de sporirea, şi un an mai devreme decit era sta­bilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza gene­ralizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia me­die a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cit a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie; bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută, din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei in 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — contribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ri­dicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit ac­tivitatea în domeniul învăţămîntului, culturii, ocrotirii să­nătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente, au fost luate măsuri pentru diversificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în con­strucţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respective nu aco­pereau cheltuielile, se prelimina ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrşitul cincinalului cu cca. 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în di­rectivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creşterea veniturilor reale ale ţără­nimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat şi este în curs de­­ aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. In timpul scurt care a tre­cut de la adoptarea acestor măsuri viaţa a demonstrat utili­tatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activi­tate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anu­lui 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptuieşte în bune condiţiuni. Oamenii muncii, sub conducerea organe­lor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate in­tensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamen­telor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul sta­bilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate elec­trice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul în­deplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingă­tor că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creş­terea producţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele ob­ţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca rit­murile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele ni­vele ale producţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri, în unele cazuri investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în con­tractarea instalaţiilor din ţară şi din import, o serie de ca­­pacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, pre­lucrarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în­ producţie la termenul planificat, unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico­­economici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sin­tetic, plăci aglomerate şi fibro-lemnoase, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cinci­nalului. Neajunsuri importante au existat în aproviziona­rea cu materiale şi utilaje: ele au influenţat negat­iv ritmi­citatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii. în multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca întreprinde­rile, centralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lip­suri, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dez­voltării economice şi sociale a ţării au cerut extornuri susţi­nute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi în­sufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progre­sului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu suc­cese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii,­in toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotârît să asigure construcţia victorioasă a socialismului şi comu­nismului în patria noastră. I. Obiectivele şi sarcinile de bază ale dezvoltării eco­nomiei naţionale în perioada 1971-1980 Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale eco­nomice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică şi­­e agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului poten­ţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii so­ciale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o importanţă hotă­­rîtoare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la în­tărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor so­cialismului în lume. Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvoltării economice pe perioada 1971—1980 sunt următoarele: 1. Continuarea susţinută a industrializării ţării, creşterea aportului industriei — ramură conducătoare a econorr­iei la­­ sporirea venitului naţional, la satisfacerea nevoilor produc-­ tive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi schim­­­­burilor comerciale cu alte ţări, asigurînd participarea mai activă a ţării noastre la circuitul economic mondial. 3 Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre in pe-­­rioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creşte­rea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de pro­­­gresul tehnico-ştiinţific contemporan, pentru a se asigura va­lorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii­­ tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică şi electronică, producţia elementelor de automatizare, fabri­caţia de maşini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehno­logice şi instalaţii complexe, în concordanţă cu cerinţele cali­­­­tativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătăţită struc­­­­tura producţiei de metal, punîndu-se accent pe creşterea­­ ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporindu-se cu precădere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza ener­getică. O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversificării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşterii pu­terii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agri­­­­culturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea iv­­ unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexă, dota­­­­rea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole mo­derne, pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizio­narea populaţiei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu materii prime, precum şi creşterea resurselor de export. Se va dezvolta şi perfecţiona activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unităţilor cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susţinut de investiţii, în scopul extinderii şi perfecţionării bazei tehnico-materiale a socie­tăţii, sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei materiale. O deosebită atenţie se va acorda reducerii duratei de exe­cuţie a lucrărilor, scăderii ponderii construcţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficienţei economice a investiţiilor, ob­ţinerii unui spor cit mai mare de producţie şi de venit na­ţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia na­ţională, extinderea proceselor tehnologice avansate, introdu­cerea tehnicii electronice de calcul în producţie şi gestiune, ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigen­ţele crescînde ale pieţei interne şi externe. La soluţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economia o contribuţie sporită trebuie să aducă cercreqg£* ştiinţifisiai activitatea de concepţie proprie. 5. Ridicarea în ritm susţinut a productivităţii muncii în toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării şi modernizării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, raţionali­zării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara în­­tregii societăţi. 6 Creşterea permanentă a eficienţei economice — factor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la baza întregii activităţi economice. Este necesar ca în toate ramurile şi întreprinderile să fie accelerată viteza de rota­ţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se intensifice preo­cuparea pentru folosirea cu maximum de randament a mij­loacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor mate­riale, reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilităţii. 7. Dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerinţelor crescânde de muncitori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingi­­neri şi cadre cu studii superioare, cerinţe determinate de progresul economic şi social al ţării; se vor crea condiţii pen­tru ridicarea nivelului general de cultură al populaţiei. 8. Extinderea relaţiilor de colaborare economică interna­ţională, dezvoltarea comerţului exterior, îmbunătăţirea struc­turii acestuia şi ridicarea eficienţei sale. Va trebui promo­vată pe scară largă cooperarea în producţie, tehnică şi în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor econo­mice între state. Dezvoltînd colaborarea economică şi teh­­nico-ştiinţifică cu statele membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste, România va extinde totodată relaţiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, va participa ac­tiv la diviziunea internaţională socialistă a muncii şi la divi­ziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — ţelul su­prem al întregii activităţi a partidului şi statului nostru. Calea principală de creştere a nivelului de trai o va consti­tui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea con­secventă a repartiţiei socialiste după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii; se va urmări ca principiul co­interesării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui ra­port raţional şi echitabil între veniturile diferitelor cate­gorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcţia de locuinţe, se va extinde baza materială a învăţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii. A­ ii. Dezvoltarea eco­nomiei naţionale în perioada 1971-1975 Potrivit obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării economiei na­­­ţionale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive, pentru perioada 1971—1975, pe baza cărora se va elabora­ proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere­ şi adoptare Marii­ Adunări Naţionale în anul 1970. Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1971—1975 Producţia globală industrială 150—157 8,5—9,5 Producţia globală agricolă (media anuală pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat: — în industrie 137—140 6,5—7,0 — în construcţii-montaj 127—131 5,0—5,5 — în transporturi feroviare Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă în indus-_­­ tria de stat 6—7 Volumul comerţului exterior­ (pe perioada de 5 ani) Investiţiile centralizate din fon-140—145 durile statului (pe perioada de 5 ani) — miliarde lei (mii persoane) 130—135 5,4—6,2 cu amănuntul 130—135 5,4—6,2 1Continuare în paz. a 1I-a 1 Venitul naţional Venitul naţional pe un locuitor Creşterea numărului de sala­riaţi în economia naţională Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri Salariul real Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agri-Anul 1975 fa­ţă de 1970 Ritm r mediu A anual în­­ perioada * 13­71—1975­, 128—131 5,0—5,5 133—135 5,9—6,2 420—435— 145—150 7,7—8,5 137—142 6,5—7,3 400—500— 116—120 3,0—3,7 colă 115—120 2,9—3,7

Next