Tribuna Sibiului, iunie 1969 (Anul 2, nr. 399-423)
1969-06-01 / nr. 399
Arif ri, nr. 399TRIBUNA SIBIULUI DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Cimist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 si liniile directoare ale dezvoltării economiei nationale pe perioada 1976-1989 (Urmare din pag. a II-a) va dezvolta, de asemenea, producţia de piese, subansamble şi produse in cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activităţii productive din acest sector va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domiciliu, atît de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale cooperaţiei de consum, cît şi de către unele întreprinderi industriale şi organizaţii comerciale de stat. Această formă de producţie oferă largi posibilităţi pentru îmbogăţirea gamei sortimentelor de bunuri de consum şi articolelor de artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meşteşugari, creînduli-se posibilităţi sporite de aprovizionare cu unele materiale. AGRICULTURA 1. în anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producţia globală agricolă să crească cu 28—31 la sută faţă de media anilor 1966—1970. Cerealele vor continua să deţină locul principal în producţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va creşte producţia de plante tehnice, se va îmbunătăţi calitatea acestora, vor spori randamentele la hectar. Producţia globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 milioane, în perioada următoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a şeptenului în sectorul socialist, pentru ca acesta să deţină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje necesare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mări suprafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei păşunilor şi fîneţelor naturale printr-o mai bună întreţinere, cultivare şi administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutreţuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cît şi unităţi mai mici pe lîngă întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legumiculturii pentru a se asigura satisfacerea în cît mai bune condiţii şi în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populaţiei şi a cerinţelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanţială a producţiei, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii; se vor extinde culturile timpurii în solarii şi sere şi se vor introduce noi soiuri de mare productivitate. Producţia de legume va creşte pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantaţii vor fi întreprinse largi acţiuni pentru ridicarea productivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în aşa fel încît să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de valorificare a legumelor şi fructelor, va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de îndeplinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valorificării condiţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Programul de irigaţii prevede amenajarea în următorul cincinal a unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ şi amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine; în anul 1975, suprafaţa amenajată pentru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unităţile agricole vor trebui să depună eforturi susţinute pentru extinderea amenajărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe rîurile interioare, lucrări de combatere a eroziunii solului, de valorificare a terenurilor nisipoase şi sărăturoase, de atragere a noi suprafeţe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, erbicide, insecto-fungicide şi biostimulatori, realizîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare complexă a agriculturii; cantitatea de îngrăşăminte ce se va folosi în agricultură va ajunge în 1975 la circa 2 milioane tone substanţă activă, revenind 180—190 kg pe un hectar de teren arabil, vii şi livezi. Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşăminte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va elabora de comun acord de către Ministerul Industriei Chimice şi Consiliul Superior al Agriculturii. Dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată în direcţia extinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acordîndu-se atenţie sporită lucrărilor la plante tehnice, în pomicultură, legumicultură şi viticultură, la culturile de pe terenurile în pantă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrărilor din zootehnie; parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120—123 mii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice în agricultură, mai ales în ramura creşterii animalelor, în anii care urmează se vor construi noi complexe de creştere şi îngrăşare a animalelor, fabrici de furaje combinate, va continua acţiunea de extindere a serelor, a plantaţiilor de vii şi pomi, îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor fi create condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea produselor agricole. Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, material săditor, vitipomicol de mare productivitate, care să valorifice, din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi mecanizării, vor fi luate măsuri de îmbunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat. Totodată, se va acorda o atenţie sporită cercetărilor privind lucrările de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode moderne de cultură intensivă în cîmp, în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie; ele vor răspunde de organizarea producerii seminţelor, a materialului săditor şi a animalelor de rasă. 3. în viitorul cincinal se va îmbunătăţi zonarea producţiei agricole, asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teritoriu a culturilor, speciilor şi raselor de animale, în concordanţă cu condiţiile naturale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea permanent în atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservarea şi utilizarea raţională a întregii suprafeţe agricole. în primii ani ai cincinalului vor fi terminate lucrările de introducere a cadastrului funciar şi de organizare a teritoriului, în toate unităţile agricole. 4. Va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută a activităţii întreprinderilor agricole de stat, astfel încît acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei; numărul de salariaţi în fermele agricole de stat va trebui să ajungă la nivelul unităţilor similare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuţie mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creşterea producţiei şi a fondului central de produse agricole. Se va intensifica procesul de profilare a fermelor şi întreprinderilor pe baza concentrării şi specializării producţiei. Va fi extinsă construcţia de unităţi de tip industrial, va continua, organizarea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dezvolta prelucrarea industrială a produselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agricole de stat va creşte în perioada 1971—1975 faţă de cei cinci ani anteriori cu 40—45 la sută. Producţia vegetală se va mări cu 36—40 la sută; în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia animalieră va spori cu 48—50 la sută; efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bovine, din care 400— 420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 milioane de porcine şi 1,5—1.6 milioane de ovine; numărul de păsări va atinge 17—18 milioane, asigurîndu-se cantităţi sporite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la formarea fondului central de produse agricole, va continua organizarea de unităţi specializate care să producă seminţe, material săditor şi animale de mare valoare biologică pentru nevoile întregii agriculturi. 5. Cooperativele agricole de producţie trebuie să se dezvolte ca unităţi productive puternice, să valorifice în mod intensiv terenul agricol, • baza tehnică materială şi forţa de muncă de care dispun, să participe în mai mare măsură la formarea fondului central de produse agricole. Sarcina principală a cooperativelor agricole o constituie creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. Se estimează că, în perioada 1971—1975, producţia globală agricolă a cooperativelor va creşte cu 35—40 la sută făţă de cei cinci ani anteriori, într-un ritm mai ridicat va trebui să sporească producţia animalieră, care oferă largi posibilităţi pentru mărirea veniturilor băneşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme specializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasăre, cu deosebire în jurul oraşelor, în vederea unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste produse. La repartizarea rezultatelor obţinute, cooperativele trebuie să ţină seama în mod permanent de necesitatea sporirii fondului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor economice şi creşterii sistematice a veniturilor cooperatorilor, principala sursă de venituri ale cooperatorilor trebuie să o constituie munca depusă în cadrul cooperativei agricole de producţie. In vederea valorificării mai depline a resurselor materiale existente în cooperative şi folosirii mai eficiente în cursul anului a forţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelucrare şi semiindustrializare a fructelor, legumelor şi altor produse agricole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensifica acţiunile şi activităţile intercooperatiste, în direcţia realizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, organizării de îngrăşătorii de animale, de magazine pentru desfacerea produselor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperativelor agricole un sprijin multilateral, pe linia mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, a asigurării unui material biologic valoros, a asistenţei tehnice şi acordării de credite în condiţii avantajoase. 6. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor fi orientate în continuare spre creşterea contribuţiei lor la sporirea producţiei agricole, la consolidarea şi dezvoltarea cooperativelor agricole de producţie, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de executare a lucrărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realizarea acestora în perioadele agrotehnice optime; vor fi luate măsuri pentru întărirea rolului contractelor în relaţiile cu cooperativele agricole; întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor participa într-o măsură sporită la deservirea şi a altor organizaţii socialiste din raza lor de activitate, precum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării mai bune a producţiei şi a muncii, ridicării gradului de folosire a bazei tehnice; se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină, în diferite activităţi economice, a timpului de lucru al mecanizatorilor pe întreg parcursul anului. Trebuie acţionat în continuare pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cincinalului 1971—1975, pe întreaga reţea a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii să se acopere cheltuielile din veniturile proprii. 7. Membrii cooperativelor agricole de producţie vor fi sprijiniţi pentru a spori producţia de pe loturile personale, precum şi producţia de carne, lapte şi ouă. Gospodăriile ţărăneşti necooperativizate, din zonele de deal şi munte, vor fi ajutate în dezvoltarea producţiei, prin acordarea asistenţei tehnice pentru, valorificarea mai deplină a suprafeţelor de livezi, păşuni şi fineţe naturale, precum şi a posibilităţilor de sporire a efectivelor şi producţiei animale. Pentru îndrumarea activităţii în acest sector, în cadrul Consiliului Superior al Agriculturii se va organiza un compartiment special, care să ţină seama de nevoile gospodăriilor ţărăneşti necooperativizate, în ce priveşte materialul săditor, vitipomicol, seminţe din soluri, valoroase, insectofungicide. 8. In vederea gospodăririi cu eficienţă şi folosirii mai depline a resurselor de apă, combaterii efectelor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxime, vor fi extinse lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare ca folosinţă complexă, pentru irigaţii, alimentări cu apă, în scopuri energetice ş.a. Paralel vor fi intensificate acţiunile pentru raţionalizarea consumurilor în unităţile industriale, eliminarea pierderilor, de apă, precum şi pentru amplasarea unităţilor mari consumatoare în zone cu excedent de apă în regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursurilor de apă, epurarea apelor uzate la obiectivele industriale şi în centrele urbane, instalaţiile de epurare la noile obiective industriale vor trebui să fie date în funcţiune o dată cu instalaţiile tehnologice principale. pacitatea centralelor telefonice automate Urbane, în primul rînd în Bucureşti şi în principalele oraşe şi centre industriale; în telefonia interurbană, se va extinde automatizarea și se vor instala noi cabluri telefonice. SILVICULTURA în anii 1971—1975, vor trebui să sporească preocupările pentru conservarea, apărarea și dezvoltarea fondului forestier; se va asigura un control sever asupra respectării normelor de exploatare impuse de gospodărirea judicioasă a pădurilor. Parchetele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite în raport cu prevederile amenajamentelor silvice, eliminîndu-se despădurirea unor suprafețe mari din bazine forestiere accesibile; se va urmări îmbinarea mai judicioasă a tăierilor în păduri mature cu tăierile de îngrijire în păduri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, în cincinalul viitor, se va reîmpăduri o suprafaţă de 270—280 mii ha cu specii valoroase; din această suprafaţă, 65—70 la sută va fi plantată cu răşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pădurilor cu randamente scăzute. Vor fi extinse plantaţiile repede crescătoare de plop, salcie selecţionată şi alte foioase, în luncile rîurilor, în Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab productive; se va elabora un pro gram special în vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va concentra îndeosebi asupra soluţionării problemelor legate de sporirea resurselor de masă lemnoasă, extinderea cultivării de specii repede crescătoare şi valorificarea superioară a produselor accesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea substanţială a costului drumurilor forestiere, limitînd construcţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd reţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în funcţie de durata exploatării parchetelor. TRANSPORTURI Şl TELECOMUNICAŢII In cincinalul viitor, va trebui să se acorde o atenţie deosebită dezvoltării şi modernizării transporturilor, în concordanţă cu necesităţile economiei. Volumul transporturilor de mărfuri urmează să crească pînă în 1975 cu 30—42 la sută, faţă de anul 1970, în acest scop se va mări capacitatea de transport, se vor lua măsuri pentru repartizarea judicioasă a sarcinilor între diferitele genuri de transport, pentru îmbunătăţirea indicilor de folosire a parcului, înlăturarea transporturilor neraţionale şi încrucişate, mărirea vitezei comerciale, vor fi extinse şi mecanizate fronturile de încărcare şi descărcare, se va lărgi folosirea conteinerelor şi a mijloacelor mecanizate în manipularea mărfurilor. Ministerul Căilor Ferate, împreună cu Ministerul Transporturilor Auro, Navale și Aeriene vor elabora în acest an un program cuprinzător privind dezvoltarea în perspectivă a activităţii de transport. Transportul feroviar va asigura în 1975 circa trei pătrimi din traficul terestru. Calea ferată va fi dotată cu 58 000—60 000 vagoane marfă (în echivalent 2 osii), circa 1 600 vagoane de călători, cu noi vagoane de dormit şi restaurant, locomotive Diesel şi electrice de diferite puteri; în 1975, tracţiunea Diesel şi electrică va reprezenta circa 95 la sută din totalul traficului. Avînd în vedere sporirea intensităţii transporturilor pe reţeaua de cale ferată, se va continua programul de dublare a liniilor magistrale şi se vor electrifica noi linii cu profil greu şi trafic intens. Se vor executa lucrări de dezvoltare în complexele şi staţiile de cale ferată; va fi extinsă acţiunea de centralizare electrodinamică a staţiilor şi de echipare a liniilor cu bloc automat. 2. O dezvoltare mai accentuată va cunoaşte transportul auto, îndeosebi pentru satisfacerea cerinţelor de transport pe distanţe scurte; în anul 1975 volumul mărfurilor transportate cu mijloace auto va fi cu 32—45 la sută mai mare decît în 1970. Parcul auto de folosinţă generală va fi dotat cu 26 000—28 000 autocamioane de diferite mărimi, în funcţie de nevoile variate de transport ale economiei; mai mult de jumătate din autocamioanele cu care va fi înzestrat transportul auto vor fi mijloace de mare tonaj, echipate cu motoare Diesel, ceea ce va contribui la creşterea productivităţii şi reducerea costului transporturilor. Pentru mai buna deservire a populaţiei se va dezvolta transportul interurban de călători, prin mărirea parcului şi extinderea reţelei de autobuze. Ţinînd seama de creşterea transporturilor auto şi dezvoltarea turismului intern şi internaţional, se va continua acţiunea de îmbunătăţire a reţelei de drumuri publice, se vor lua măsuri pentru reducerea costurilor pe kilometrul de drum. 3. în vederea sporirii participării flotei proprii la transportul mărfurilor de import şi de export, flota maritimă îşi va dubla capacitatea; se va avea în vedere dotarea acesteia cu nave petroliere şi mineraliere de mare capacitate, precum şi cu cargouri de diferite capacităţi. Flota fluvială va fi înzestrată cu noi tipuri de nave pentru mărfuri şi călători. Se va mări capacitatea de trafic a porturilor, va fi completată înzestrarea acestora cu utilaje pentru mecanizarea operaţiunilor de manipulare a mărfurilor. 4. Aviaţia civilă va fi dotată cu avioane moderne, de viteză şi capacitate sporită, pentru dezvoltarea traficului intern şi internaţional. Vor fi continuate lucrările de modernizare a aeroporturilor şi de echipare a acestora cu aparatură de dirijare şi protecţie a navigaţiei aeriene. 5. In domeniul telecomunicaţiilor, pentru satisfacerea nevoilor crescînde ale economiei şi populaţiei, se va lărgi ca INVESTIŢIICONSTRUCŢII Investiţiile centralizate din fondurile statului în perioada 1971—1975 vor însuma 420—435 miliarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiţii din anii 1961— 1970. în plus, se vor investi circa 50 miliarde lei din veniturile proprii ale unităţilor cooperatiste şi de stat. La elaborarea planului cincinal pe perioada 1971—1975 şi în cursul executării acestuia, va trebui să se acorde toată atenţia ca investiţiile să asigure dinamismul şi echilibrul economiei, o structură modernă şi eficientă a producţiei materiale, cît mai bune rezultate în creşterea venitului naţional. Din partea proiectanţilor, beneficiarilor, constructorilor se cere o înaltă responsabilitate în gospodărirea fondurilor considerabile ce se alocă pentru investiţii şi o preocupare susţinută ca ele să dea în cît mai scurt timp efectele economice scontate. 1. Principalele eforturi de investiţii vor fi orientate spre construirea de obiective productive, în vederea creşterii potenţialului economic al ţării. Din totalul investiţiilor, 57—58 la sută vor fi alocate industriei, îndeosebi ramurilor care trebuie să contribuie la lărgirea surselor de materii prime, la dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a întregii economii. Energetica, chimia, metalurgia şi construcţiile de maşini vor primi aproximativ trei pătrimi din investiţiile industriale. Fonduri mai mari decât în actualul cincinal vor fi repartizate industriei uşoare şi alimentare. în agricultură vor fi investite din fondurile centralizate ale statului circa 60 miliarde lei; de asemenea, se vor aloca 10—11 miliarde lei pentru lărgirea capacităţilor de producţie industriale care deservesc agricultura. Se estimează că, în afara acestor fonduri, unităţile cooperatiste agricole vor investi circa 20 miliarde lei din acumulări proprii. Se vor aloca fonduri mai mari pentru sporirea capacităţii şi modernizarea transporturilor, dotarea construcţiilor cu noi maşini şi utilaje, pentru dezvoltarea celorlalte ramuri economice şi a activităţilor social-culturale. 2. în realizarea investiţiilor, un obiectiv principal trebuie să-l constituie sporirea eficienţei lor economice. Deciziile de investiţii trebuie să pornească de la analiza temeinică a unui sistem complex de indicatori tehnico-economici, de la necesitatea materializării investiţiilor în cît mai mare măsură în fonduri fixe productive şi a dimensionării corespunzătoare a capacităţilor de producţie; noile obiective trebuie să dea rezultate superioare celor obţinute în actualul cincinal, în ce priveşte producţia, productivitatea muncii, preţul de cost, valorificarea resurselor naturale ale ţării, aportul valutar, să asigure sporuri cît mai mari de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. La dezvoltarea ramurilor şi creşterea producţiei vor trebui avute în vedere, în mai mare măsură, posibilităţile de reutilare şi extindere a întreprinderilor existente, de completare a acestora cu maşinile şi echipamentele necesare valorificării întregului lor potenţial productiv. La obiectivele noi se va acorda prioritate execuţiei şi punerii în funcţiune a capacităţilor destinate producţiei, celelalte lucrări urmînd să fie executate ulterior, după necesităţi, în realizarea programului de investiţii trebuie să se evite dispersarea fondurilor pe un număr prea mare de şantiere, care imobilizează resurse importante şi întîrzie intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. Este necesar să se elaboreze norme pe categorii de investiţii din diferite ramuri ale economiei naţionale, prin care să se stabilească consumurile de materiale, de utilaje şi manoperă, durata de execuţie, precum şi rezultatele ce trebuie obţinute prin realizarea acestor investiţii. Se vor stabili, de asemenea, răspunderile proiectanţilor, constructorilor şi beneficiarilor pentru respectarea normelor fixate. Trebuie înlăturate formalităţile complicate de elaborare şi avizare a documentaţiilor tehnice, evidenţele inutile şi paralelismele în control, pe întregul parcurs al procesului de realizare a investiţiilor, este necesar să fie întărit controlul din partea beneficiarilor asupra executării lucrării. Construirea şi punerea în funcţiune la termenele planificate a tuturor obiectivelor impun pregătirea temeinică a lucrărilor de investiţii; în acest scop, vor fi luate măsuri pentru elaborarea din timp a documentaţiei tehnico-economice, pentru crearea condiţiilor de livrare a utilajelor tehnologice din ţară şi din import, la termene corelate cu graficele de execuţie a obiectivelor. Şantierele vor trebui astfel organizate şi asigurate cu materiale şi forţă de muncă, încît activitatea să se desfăşoare ritmic în tot cursul anului. Concomitent cu construirea noilor capacităţi, se vor lua măsuri pentru pregătirea temeinică a cadrelor care le vor deservi, va trebui asigurată din vreme aprovizionarea cu materiile prime şi materialele necesare şi create condiţii ca noile obiective să funcţioneze la întreaga capacitate, cu numărul de salariaţi, cu productivitatea muncii, preţul de cost şi rentabilitatea prevăzută în proiecte. Sporirea eficienţei investiţiilor cere ca, în toate ramurile, să se urmărească reducerea continuă a ponderii lucrărilor de construcţii şi repartizarea unei părţi tot mai mari din fondurile de investiţii pentru dotarea cu maşini şi utilaje, în acest scop, este necesar să fie luate măsuri pentru alegerea de soluţii constructive care să permită introducerea pe scară tot mai largă în construcţii a materialelor noi, mai eficiente, pentru eliminarea exceselor arhitecturale, a tendinţelor de gigantism şi supradimensionare, a lucrărilor de finisaj inutile, pentru amplasarea, în toate cazurile în care este posibil, a utilajelor în aer liber, realizarea unor construcţii uşoare, cooperarea în folosirea utilităţilor, trebuie ca încă de la proiectare să se depună eforturi susţinute pentru ieftinirea construcţiilor. 3. Avînd în vedere volumul mare de construcţii-montaj care urmează a fi realizat în viitorul cincinal, va trebui să se asigure accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor, simultan cu îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de colt. în acest scop, este necesar să se ia măsuri pentru specializarea întreprinderilor de construcţii, să fie promovate metode avansate de organizare a producţiei, să se elaboreze un program complex de mecanizare a lucrărilor. Se va ex(Continuare în pag. a IV-a) Pag. 3