Tribuna Sibiului, iunie 1969 (Anul 2, nr. 399-423)

1969-06-01 / nr. 399

Ar­if ri, nr. 399TRIBUNA SIBIULUI DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Cimist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 si liniile directoare ale dezvoltării economiei nationale pe perioada 1976-1989 (Urmare din pag. a II-a) va dezvolta, de asemenea, producţia de piese, subansamble şi produse in cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activităţii productive din acest sector va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domiciliu, atît de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale coo­peraţiei de consum, cît şi de către unele întreprinderi in­dustriale şi organizaţii comerciale de stat. Această formă de producţie oferă largi posibilităţi pentru îmbogăţirea ga­mei sortimentelor de bunuri de consum şi articolelor de artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meşteşugari, creîndu­­li-se posibilităţi sporite de aprovizionare cu unele materiale. AGRICULTURA 1. în anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producţia glo­bală agricolă să crească cu 28—31 la sută faţă de media anilor 1966—1970. Cerealele vor continua să deţină locul principal în producţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va creşte producţia de plante tehnice, se va îmbunătăţi calitatea acestora, vor spori randamentele la hectar. Producţia globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovi­ne, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 milioane, în pe­rioada următoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a şeptenului în sectorul socialist, pentru ca acesta să de­ţină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje necesare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mări suprafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei pă­şunilor şi fîneţelor naturale printr-o mai bună întreţinere, cultivare şi administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutre­ţuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cît şi uni­tăţi mai mici pe lîngă întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legumiculturii pen­tru a se asigura satisfacerea în cît mai bune condiţii şi în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populaţiei şi a cerinţelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanţială a producţiei, lărgirea sortimentelor şi îmbu­nătăţirea calităţii; se vor extinde culturile timpurii în so­larii şi sere şi se vor introduce noi soiuri de mare produc­tivitate. Producţia de legume va creşte pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantaţii vor fi întreprinse largi acţiuni pentru ridicarea productivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în aşa fel încît să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de va­lorificare a legumelor şi fructelor, va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de în­deplinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valorificării con­diţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul de dezvol­tare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. Programul de irigaţii prevede amenajarea în următorul cincinal a unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ şi amenajările ce vor fi executate prin coope­rare cu firme străine; în anul 1975, suprafaţa amenajată pen­tru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unităţile agricole vor trebui să depună eforturi susţinute pentru ex­tinderea amenajărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe rîurile interioare, lucrări de combatere a eroziunii so­lului, de valorificare a terenurilor nisipoase şi sărăturoase, de atragere a noi suprafeţe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, erbicide, insecto-fungicide şi biostimulatori, realizîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare complexă a agriculturii; cantitatea de îngrăşăminte ce se va folosi în agricultură va ajunge în 1975 la circa 2 milioane tone sub­stanţă activă, revenind 180—190 kg pe un hectar de teren arabil, vii şi livezi. Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşăminte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va elabora de comun acord de către Ministerul Industriei Chimice şi Con­siliul Superior al Agriculturii. Dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată în direcţia ex­tinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acordîndu-se atenţie sporită lucrărilor la plante tehnice, în pomicultură, legumicultură şi viticultură, la culturile de pe terenurile în pantă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrări­lor din zootehnie; parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120—123 mii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice în agricultură, mai ales în ramura creşterii anima­lelor, în anii care urmează se vor construi noi complexe de creş­tere şi îngrăşare a animalelor, fabrici de furaje combinate, va continua acţiunea de extindere a serelor, a plantaţiilor de vii şi pomi,­ îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor fi create condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea produselor agricole. Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, material săditor, vitipomicol de mare productivitate, care să valorifice, din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi mecanizării, vor fi luate măsuri de îmbunătăţire şi ame­liorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat. Tot­odată, se va acorda o atenţie sporită cercetărilor privind lu­crările de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode moderne de cultură intensivă în cîmp, în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie; ele vor răspunde de organizarea producerii seminţelor, a materialu­lui săditor şi a animalelor de rasă. 3. în viitorul cincinal se va îmbunătăţi zonarea producţiei agricole, asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teritoriu a culturilor, speciilor şi raselor de animale, în concordanţă cu condiţiile naturale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea permanent în atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservarea şi utilizarea raţională a întregii suprafeţe agri­cole. în primii ani ai cincinalului vor fi terminate lucrările de introducere a cadastrului funciar şi de organizare a teri­toriului, în toate unităţile agricole. 4. Va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută a activităţii întreprinderilor agricole de stat, astfel încît aces­tea să devină unităţi model din punct de vedere al organi­zării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al produc­tivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei; numărul de sala­riaţi în fermele agricole de stat va trebui să ajungă la nive­lul unităţilor similare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contri­buţie mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creşterea producţiei şi a fondului central de produse agri­cole. Se va intensifica procesul de profilare a fermelor şi în­treprinderilor pe baza concentrării şi specializării producţiei. Va fi extinsă construcţia de unităţi de tip industrial, va con­­tinua, organizarea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dezvolta prelucrarea industrială a pro­duselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agricole de stat va creşte în perioada 1971—1975 faţă de cei cinci ani anteriori cu 40—45 la sută. Producţia vegetală se va mări cu 36—40 la sută; în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia animalieră va spori cu 48—50 la sută; efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bovine, din care 400— 420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 milioane de porcine şi 1,5—1.6 milioane de ovine; numărul de păsări va atinge 17—18 milioane, asigurîndu-se cantităţi sporite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la formarea fondului central de produse agricole, va continua organizarea de uni­tăţi specializate care să producă seminţe, material săditor şi animale de mare valoare biologică pentru nevoile întregii agriculturi. 5. Cooperativele agricole de producţie trebuie să se dez­volte ca unităţi productive puternice, să valorifice în mod intensiv terenul agricol, • baza tehnică­ materială şi forţa de muncă de care dispun, să participe în mai mare măsură la formarea fondului central de produse agricole. Sarcina prin­cipală a cooperativelor agricole o constituie creşterea pro­ducţiei şi reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. Se estimează că, în perioada 1971—1975, producţia globală agri­colă a cooperativelor va creşte cu 35—40 la sută făţă de cei cinci ani anteriori, într-un ritm mai ridicat va trebui să spo­rească producţia animalieră, care oferă largi posibilităţi pen­tru mărirea veniturilor băneşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme specializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasăre, cu deosebire în jurul oraşelor, în vede­rea unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste pro­duse. La repartizarea rezultatelor obţinute, cooperativele trebuie să ţină seama în mod permanent de necesitatea sporirii fon­dului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor economice şi creşterii siste­matice a veniturilor cooperatorilor, principala sursă de ve­nituri ale cooperatorilor trebuie să o constituie munca depusă în cadrul cooperativei agricole de producţie. In vederea valorificării mai depline a resurselor materiale existente în cooperative şi folosirii mai eficiente în cursul anului a forţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelu­crare şi semiindustrializare a fructelor, legumelor şi altor produse agricole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensi­fica acţiunile şi activităţile intercooperatiste, în direcţia rea­lizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, organizării de îngrăşătorii de animale, de magazine pentru desfacerea pro­duselor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperativelor agricole un sprijin multilateral, pe linia mecanizării, chimizării şi iriga­ţiilor, a asigurării unui material biologic valoros, a asistenţei tehnice şi acordării de credite în condiţii avantajoase. 6. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor fi orientate în continuare spre creşterea contribuţiei lor la spo­rirea producţiei agricole, la consolidarea şi dezvoltarea coo­perativelor agricole de producţie, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de execu­tare a lucrărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realizarea acestora în perioadele agrotehnice optime; vor fi luate măsuri pentru întărirea rolului contractelor în relaţiile cu cooperativele agricole; întreprinderile pentru mecaniza­rea agriculturii vor participa într-o măsură sporită la deser­virea şi a altor organizaţii socialiste din raza lor de activi­tate, precum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită tre­buie să se acorde organizării mai bune a producţiei şi a muncii, ridicării gradului de folosire a bazei tehnice; se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină, în diferite activităţi economice, a timpului de lucru al mecanizatorilor pe întreg parcursul anului. Trebuie acţionat în continuare pentru reducerea cheltu­ielilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cincinalului 1971—1975, pe întreaga reţea a între­prinderilor pentru mecanizarea agriculturii să se acopere cheltuielile din veniturile proprii. 7. Membrii cooperativelor agricole de producţie vor fi sprijiniţi pentru a spori producţia de pe loturile personale, precum şi producţia de carne, lapte şi ouă. Gospodăriile ţărăneşti necooperativizate, din zonele de deal şi munte, vor fi ajutate în dezvoltarea producţiei, prin acordarea asistenţei tehnice pentru, valorificarea mai de­plină a suprafeţelor de livezi, păşuni şi fineţe naturale, pre­cum şi a posibilităţilor de sporire a efectivelor şi produc­ţiei animale. Pentru îndrumarea activităţii în acest sector, în cadrul Consiliului Superior al Agriculturii se va orga­niza un compartiment special, care să ţină seama de ne­voile gospodăriilor ţărăneşti necooperativizate, în ce pri­veşte materialul săditor, vitipomicol, seminţe din soluri, va­loroase, insectofungicide. 8. In vederea gospodăririi cu eficienţă şi folosirii mai de­pline a resurselor de apă, combaterii efectelor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxi­me, vor fi extinse lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare ca folo­sinţă complexă, pentru irigaţii, alimentări cu apă, în sco­puri energetice ş.a. Paralel vor fi intensificate acţiunile pen­tru raţionalizarea consumurilor în unităţile industriale, eli­minarea pierderilor, de apă, precum şi pentru amplasarea unităţilor mari consumatoare în zone cu excedent de apă în regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursurilor de apă, epurarea apelor uzate la obiec­tivele industriale şi în centrele urbane, instalaţiile de epu­rare la­ noile obiective industriale vor trebui să fie date în funcţiune o dată cu instalaţiile tehnologice principale. pacitatea centralelor telefonice automate Urbane, în primul rînd în Bucureşti şi în principalele oraşe şi centre indus­triale; în telefonia interurbană, se va extinde automatizarea și se vor instala noi cabluri telefonice. SILVICULTURA în anii 1971—1975, vor trebui să sporească preocupările pentru conservarea, apărarea și dezvoltarea fondului fo­restier; se va asigura un control sever asupra respectării normelor de exploatare impuse de gospodărirea judicioasă a pădurilor. Parchetele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite în raport cu prevederile amenajamentelor silvice, eliminîndu-se despădurirea unor suprafețe mari din bazine forestiere accesibile; se va urmări îmbinarea mai judicioasă a tăierilor în păduri mature cu tăierile de îngrijire în pă­duri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, în cincinalul viitor, se va reîmpăduri o suprafaţă de 270—280 mii ha cu specii valoroase; din această suprafaţă, 65—70 la sută va fi plan­tată cu răşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pă­durilor cu randamente scăzute. Vor fi extinse plantaţiile re­pede crescătoare de plop, salcie selecţionată şi alte foioase, în luncile rîurilor, în Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab productive; se va elabora un pro­­­ gram special în vederea rezolvării problemei lemnului pen­tru celuloză. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va con­centra îndeosebi asupra soluţionării problemelor legate de sporirea resurselor de masă lemnoasă, extinderea cultivării de specii repede crescătoare şi valorificarea superioară a produselor accesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea sub­stanţială a costului drumurilor forestiere, limitînd construc­ţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd reţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în func­ţie de durata exploatării parchetelor. TRANSPORTURI Şl TELECOMUNICAŢII In cincinalul viitor, va trebui să se acorde o atenţie deo­sebită dezvoltării şi modernizării transporturilor, în con­cordanţă cu necesităţile economiei. Volumul transporturilor de mărfuri urmează să crească pînă în 1975 cu 30—42 la sută, faţă de anul 1970, în acest scop se va mări capacitatea de transport, se vor lua măsuri pentru repartizarea judi­cioasă a sarcinilor între diferitele genuri de transport, pen­tru îmbunătăţirea indicilor de folosire a parcului, înlătu­rarea transporturilor neraţionale şi încrucişate, mărirea vi­tezei comerciale, vor fi extinse şi mecanizate fronturile de încărcare şi descărcare, se va lărgi folosirea conteinerelor şi a mijloacelor mecanizate în manipularea mărfurilor. Mi­nisterul Căilor Ferate, împreună cu Ministerul Transportu­rilor Auro, Navale și Aeriene vor elabora în acest an un program cuprinzător privind dezvoltarea în perspectivă a activităţii de transport.­­ Transportul feroviar va asigura în 1975 circa trei pă­trimi din traficul terestru. Calea ferată va fi dotată cu 58 000—60 000 vagoane marfă (în echivalent 2 osii), circa 1 600 vagoane de călători, cu noi vagoane de dormit şi res­taurant, locomotive Diesel şi electrice de diferite puteri; în 197­5, tracţiunea Diesel şi electrică va reprezenta circa 95 la sută din totalul traficului. Avînd în vedere sporirea intensităţii transporturilor pe reţeaua de cale ferată, se va continua programul de dublare a liniilor magistrale şi se vor electrifica noi linii cu profil greu şi trafic intens. Se vor executa lucrări de dezvoltare în complexele şi staţiile de cale ferată; va fi extinsă ac­ţiunea de centralizare electrodinamică a staţiilor şi de echi­pare a liniilor cu bloc automat. 2. O dezvoltare mai accentuată va cunoaşte transportul auto, îndeosebi pentru satisfacerea cerinţelor de transport pe distanţe scurte; în anul 1975 volumul mărfurilor trans­portate cu mijloace auto va fi cu 32—45 la sută mai mare decît în 1970. Parcul auto de folosinţă generală va fi dotat cu 26 000—28 000 autocamioane de diferite mărimi, în func­ţie de nevoile variate de transport ale economiei; mai mult de jumătate din autocamioanele cu care va fi înzestrat transportul auto vor fi mijloace de mare tonaj, echipate cu motoare Diesel, ceea ce va contribui la creşterea producti­vităţii şi reducerea costului transporturilor. Pentru mai bu­na deservire a populaţiei se va dezvolta transportul inter­urban de călători, prin mărirea parcului şi extinderea reţelei de autobuze. Ţinînd seama de creşterea transporturilor auto şi dezvoltarea turismului intern şi internaţional, se va con­tinua acţiunea de îmbunătăţire a reţelei de drumuri publice, se vor lua măsuri pentru reducerea costurilor pe kilometrul de drum. 3. în vederea sporirii participării flotei proprii la trans­portul mărfurilor de import şi de export, flota maritimă îşi va dubla capacitatea; se va avea în vedere dotarea acesteia cu nave petroliere şi mineraliere de mare capacitate, pre­cum şi cu cargouri de diferite capacităţi. Flota fluvială va fi înzestrată cu noi tipuri de nave pentru mărfuri şi călă­tori. Se va mări capacitatea de trafic a porturilor, va fi completată înzestrarea acestora cu utilaje pentru mecaniza­rea operaţiunilor de manipulare a mărfurilor. 4. Aviaţia civilă va fi dotată cu avioane moderne, de vi­teză şi capacitate sporită, pentru dezvoltarea traficului in­tern şi internaţional. Vor fi continuate lucrările de moder­nizare a aeroporturilor şi de echipare a acestora cu apa­ratură de dirijare şi protecţie a navigaţiei aeriene. 5. In domeniul telecomunicaţiilor, pentru satisfacerea ne­voilor crescînde ale economiei şi populaţiei, se va lărgi ca­ INVESTIŢII­CONSTRUCŢII Investiţiile centralizate din fondurile statului în perioada 1971—1975 vor însuma 420—435 miliarde lei, ceea ce este aproape egal cu întregul volum de investiţii din anii 1961— 1970. în plus, se vor investi circa 50 miliarde lei din veni­turile proprii ale unităţilor cooperatiste şi de stat. La elaborarea planului cincinal pe perioada 1971—1975 şi în cursul executării acestuia, va trebui să se acorde toată atenţia ca investiţiile să asigure­ dinamismul şi echilibrul economiei, o structură modernă şi eficientă a producţiei materiale, cît mai bune rezultate în creşterea venitului na­ţional. Din partea proiectanţilor, beneficiarilor, constructo­rilor se cere o înaltă responsabilitate în gospodărirea fon­durilor considerabile ce se alocă pentru investiţii şi o preo­cupare susţinută ca ele să dea în cît mai scurt timp efectele economice scontate. 1. Principalele eforturi de investiţii vor fi orientate spre construirea de obiective productive, în vederea creşterii po­tenţialului economic al ţării. Din totalul investiţiilor, 57—58 la sută vor fi alocate industriei, îndeosebi ramurilor care trebuie să contribuie la lărgirea surselor de materii prime, la dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a întregii economii. Energetica, chimia, metalurgia şi construc­ţiile de maşini vor primi aproximativ trei pătrimi din inves­tiţiile industriale. Fonduri mai mari decât în actualul cin­cinal vor fi repartizate industriei uşoare şi alimentare. în agricultură vor fi investite din fondurile centralizate ale statului circa 60 miliarde lei; de asemenea, se vor aloca 10—11 miliarde lei pentru lărgirea capacităţilor de produc­ţie industriale care deservesc agricultura. Se estimează că, în afara acestor fonduri, unităţile cooperatiste agricole vor investi circa 20 miliarde lei din acumulări proprii. Se vor aloca fonduri mai mari pentru sporirea capacităţii şi modernizarea transporturilor, dotarea construcţiilor cu noi maşini şi utilaje, pentru dezvoltarea celorlalte ramuri eco­nomice şi a activităţilor social-culturale. 2. în realizarea investiţiilor, un obiectiv principal trebuie să-l constituie sporirea eficienţei lor economice. Deciziile de investiţii trebuie să pornească de la analiza temeinică a unui sistem complex de indicatori tehnico-economici, de la necesitatea materializării investiţiilor în cît mai mare mă­sură în fonduri fixe productive şi a dimensionării corespun­zătoare a capacităţilor de producţie; noile obiective trebuie să dea rezultate superioare celor obţinute în actualul cinci­nal, în ce priveşte producţia, productivitatea muncii, preţul de cost, valorificarea resurselor naturale ale ţării, aportul valutar, să asigure sporuri cît mai mari de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. La dezvoltarea ra­murilor şi creşterea producţiei vor trebui avute în vedere, în mai mare măsură, posibilităţile de reutilare şi extindere a întreprinderilor existente, de completare a acestora cu maşinile şi echipamentele necesare valorificării întregului lor potenţial productiv. La obiectivele noi se va acorda prioritate execuţiei şi pu­nerii în funcţiune a capacităţilor destinate producţiei, cele­lalte lucrări urmînd să fie executate ulterior, după nece­sităţi, în realizarea programului de investiţii trebuie să se evite dispersarea fondurilor pe un număr prea mare de şantiere, care imobilizează resurse importante şi întîrzie intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. Este necesar să se elaboreze norme pe categorii de investiţii din diferite ramuri ale economiei naţionale, prin care să se stabilească consumurile de materiale, de utilaje şi manoperă, durata de execuţie, precum şi rezultatele ce trebuie obţinute prin rea­lizarea acestor investiţii. Se vor stabili, de asemenea, răspunderile proiectanţilor, constructorilor şi beneficiarilor pentru respectarea normelor fixate. Trebuie înlăturate formalităţile complicate de ela­borare şi avizare a documentaţiilor tehnice, evidenţele inu­tile şi paralelismele în control, pe întregul parcurs al pro­cesului de realizare a investiţiilor, este necesar să fie în­tărit controlul din partea beneficiarilor asupra executării lucrării. Construirea şi punerea în funcţiune la termenele planifi­cate a tuturor obiectivelor impun pregătirea temeinică a lucrărilor de investiţii; în acest scop, vor fi luate măsuri pentru elaborarea din timp a documentaţiei tehnico-econo­­mice, pentru crearea condiţiilor de livrare a utilajelor teh­nologice din ţară şi din import, la termene corelate cu gra­ficele de execuţie a obiectivelor. Şantierele vor trebui ast­fel organizate şi asigurate cu materiale şi forţă de muncă, încît activitatea să se desfăşoare ritmic în tot cursul anului. Concomitent cu construirea noilor capacităţi, se vor lua măsuri pentru pregătirea temeinică a cadrelor care le vor deservi, va trebui asigurată din vreme aprovizionarea cu materiile prime şi materialele necesare şi create condiţii ca noile obiective să funcţioneze la întreaga capacitate, cu numărul de salariaţi, cu productivitatea muncii, preţul de cost şi rentabilitatea prevăzută în proiecte. Sporirea eficienţei investiţiilor cere ca, în toate ramurile, să se urmărească reducerea continuă a ponderii lucrărilor de construcţii şi repartizarea unei părţi tot mai mari din fondurile de investiţii pentru dotarea cu maşini şi utilaje, în acest scop, este necesar să fie luate măsuri pentru ale­gerea de soluţii constructive care să permită introducerea pe scară tot mai largă în construcţii a materialelor noi, mai eficiente, pentru eliminarea exceselor arhitecturale,­ a ten­dinţelor de gigantism şi supradimensionare, a lucrărilor de finisaj inutile, pentru amplasarea, în toate cazurile în care este posibil, a utilajelor în aer liber, realizarea unor con­strucţii uşoare, cooperarea în folosirea utilităţilor, trebuie ca încă de la proiectare să se depună eforturi susţinute pentru ieftinirea construcţiilor. 3. Avînd în vedere volumul mare de construcţii-montaj care urmează a fi realizat în viitorul cincinal, va trebui să se asigure accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor, simultan cu îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de colt. în acest scop, este necesar să se ia măsuri pentru specia­lizarea întreprinderilor de construcţii, să fie promovate me­tode avansate de organizare a producţiei, să se elaboreze un program complex de mecanizare a lucrărilor. Se va ex­(Continuare în pag. a IV-a) Pag. 3

Next