Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)

1969-07-01 / nr. 424

Anul II, nr. 1421 ROCUMENTEIE PENTRU CONGRESUl tl X-LEA Al PARTIDUIUI­­ 111 DEZBATEREA COMUNIŞTILOR, A TUTUROR OAMENILI MUNCII Comuniştii — sufletul întrecerilor socialiste (Urmare din pag­i­ tuim, în 25 de ani de muncă crea­toare, liberă, viaţa fiecărui cetă­ţean al României a trecut pe alte dimensiuni. Altfel se îmbracă, alt­fel gîndeşte, într-un cuvînt, mult mai bine. Noi am realizat lucruri însemnate în întreprindere. Dar ne mişcăm încă destul de greu. Pînă să scoatem un nou produs pe piaţă constatăm că­ am fost depăşiţi. Aici va trebui să ne punem mintea la contribuţie. Nu mai mult efort fi­zic, nu mai multă sudoare, ci mai multă gîndire creatoare, mai multă conştiinciozitate şi dăruire pentru înfăptuiri de preţ. în contextul acestor idei, vorbitorul propune studierea unor posibilităţi de auto­matizare a muncii administrative, de lărgirea gamei de produse plas­tice în scopul reducerii importu­rilor. Propune aplicarea mai rapidă a hotărârilor referitoare la condu­cerea economiei, scurtarea terme­nului de omologare şi a termenu­lui de aprobare a preţurilor — ter­mene care, în prezent, sunt foarte lungi şi dăunează însuşirii rapide de noi produse. Eleonora Cosma, Ştefan Sima, Aurel Adam, Ioan Roman, Gheor­ghe Zgureanu — alţi vorbitori care şi-au exprimat în cuvinte simple şi calde adeziunea, mîndria lor pentru strădania cu care parti­dul prelungeşte înfăptuirile ţârii noastre într-un viitor mai lumi­nos, mai demn. Comuniştii nu şi-au exprimat adeziunea numai prin vorbe. Ei au venit cu fapte împli­nite şi tot cu fapte şi-au propus să sprijine în continuare desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noas­tră, în cinstea Congresului, 500 mii lei în plus faţă de planificarea iniţială la producţia marfă vîn­­dută şi încasată, 500 mii lei eco­nomii la preţul de cost, 500 mii lei beneficii. .. Telegrama adresată C.C. al P.C.R. conţine angajamente pline de semnificaţii, pline de responsa­bilitate şi mîndrie pentru progra­mul de bunăstare al poporului, pentru comuniunea de interese pe scara progresului, a poporului ro­mân condus de partid. Erika Leonhard, muncitoare în secţia încheiat a centrului de fini­saj „7 Noiembrie“ din Sibiu îşi depăşeşte lunar planul, realizînd ciorapi de bună calitate Cuvinte pătrunse de răspundere­ ­Urmare din pag­in maximum a capacităţilor de pro­ducţie şi forţei de muncă, în acest sens cred că este necesar să sub­liniez faptul că disciplina in ca­drul întreprinderii noastre trebuie întărită, iar noi, membrii de par­tid, să fim totdeauna exemplu. Ne aşteaptă o mare bătălie, iar succe­sul victoriei noastre este condiţio­nat în mare măsură de acest lucru*1. „Am meditat cu multă atenţie asupra Tezelor şi Proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea al partidului, a spus ing. Nicolae Frăţilă, directorul între­prinderii. Ele sunt străbătute ca de un fir roşu de ideea creşterii efi­cienţei economice, aceasta din urmă condiţionînd dezvoltarea di­namică a întregii noastre economii naţionale, întreprinderea noastră a obţinut succese sporite în cursul actualului cincinal. Nu este, însă, mai puţin adevărat că încă mai avem multe de făcut. Documen­tele pe care le dezbatem prevăd că producţia industriei uşoare, ra­mură din care facem şi noi parte, va spori în următorul cincinal cu 40—45 la sută. Acest lucru ne obligă la noi eforturi, fapt pentru care doresc să subliniez şi eu ne­cesitatea întăririi disciplinei în fie­care loc de muncă. Va trebui să crească răspunderea fiecărui sala­riat pentru activitatea ce o desfă­şoară, de la muncitor pînă la di­rector, conştienţi fiind că numai astfel vom putea obţine rezultatele scontate“. Notînd numeroase angajamente în întimpinarea Congresului al X-lea al partidului, dezbaterile au reliefat, pe multiple planuri, înal­tul spirit de răspundere, maturi­tatea politică cu care comuniştii de la „Mătasea roşie“ Cisnădie sunt hotărîţi să îndeplinească în mod ritmic indicatorii tehnico-econo­­mici, să întîmpine mărețele eveni­mente cu rezultate deosebite în activitatea economică. I TRIBUNA SIBIULUI Realizări la fabrica „Libertatea“ Colectivul de muncă al în­treprinderii „Libertatea“ Si­biu şi-a realizat planul primu­lui semestru cu patru zile înainte de termen. Pînă la în­cheierea calendaristică a aces­tei luni harnicele ţesătoare vor da peste plan o producţie globală de 6 milioane lei, con­cretizată în 30 000 m­p ţesă­turi tip lînă, în întrecerea socialistă des­făşurată în cinstea Congresu­lui partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a partidului o contribuţie de seamă a adus-o colectivul secţiei finisaj. Zi obişnuită la I.A.S. Mediaş Primul om cu care m-am întîlnit în dimineaţa aceea a fost ingi­nerul Alexandru Prică, tehnologul şef al întreprinderii agricole de stat din Mediaş. Cobora de la pri­mul etaj al noului sediu, gata e­­chipat să plece într-o „inspecţie“ pe la ferme. Aflînd scopul vizitei, ne-a relatat pe larg din preocu­pările lucrătorilor, tehnicienilor şi inginerilor, preocupări ce vizează pregătirile pentru campania de re­coltare, întreţinerea culturilor, a livezilor, executarea unor lucrări de ordin gospodăresc etc. „ In anul acesta vom avea de recoltat peste 600 hectare cu pă­­ioase — ne spune interlocutorul. Am prevăzut ca această lucrare să se realizeze în maximum 7 zile la grîu şi 4 zile la ovăz. De aceea, acordăm o mare atenţie executării reparaţiilor. Mai bine spus am a­­co­rdat, deoarece la ora actuală combinele, presele de balotat, se­lectoarele se află în stare de func­ţionare. , / — înseamnă oare că nu atelierul întreprinderii a încetat deja activi­tatea? — Nicidecum. Dacă ascultaţi cu atenţie, se aud pînă aici loviturile de ciocan. Se lucrează intens la reparatul preselor pentru vinifica­­ţie. Se verifică pompele, sistemul de presare, în paralel, se execută şi alte reparaţii accidentale. # Dinspre oraş urcă pînă la atelier un drum şerpuitor. Nu este pie­truit decit pînă la un anumit loc de unde, pe timp de ploaie, maşi­nile, tractoarele, lucrătorii între­prinderii se împotmolesc în noro­iul clisos. Conducerea întreprinde­rii a hotărît să pună capăt acestei situaţii. De cîteva zile au început, în regia întreprinderii, lucrările de pavare a drumului cu calupuri din piatră şi de asfaltare a curţii ate­lierului mecanic. Deşi anevoios, lucrările înaintează, semn că nu peste mult timp oamenii vor veni la lucru pe un drum pietruit. U­­nele transformări se făceau şi la atelierul mecanic. In partea dreap­tă a curţii, un garaj era transfor­mat într-o hală, unde, după cum ne spunea tehnologul şef, se va instala o nouă linie tehnologică pentru reparatul tractoarelor. — Am vrea să credem că şi lu­crărilor de întreţinere a culturilor, livezilor, viilor li se acordă aceeaşi atenţie — am încercat ideea unei discuţii pe această temă. — în livezi, pe cele 1.7,5 hectare cu 16 mii pomi pe rod, se execută în prezent stropitul în vederea combaterii dăunătorilor. La po­rumb, pe întreaga suprafaţă de 495 hectare, s-a executat praştia l­a mecanic şi manual. Aceeaşi lucrare s-a executat şi la cartofi pe cele 300 hectare. în plus, s-a făcut combaterea gîndacului din Colo­rado şi contra manei cu Detox şi Zinel. La contabilitate zbîrnîiau maşi­nile de calculat. Se înmulţeau, se împărţeau sau se adunau cifrele ce înmănunchează faptele oamenilor. După cum ne spunea economistul şef, Cezar Voinea, realizările pe primele luni ilustrează o activi­tate prodigioasă. Spiritul gospodă­resc de care au dat dovadă şefii de ferme, ajutoarele lor şi toţi ceilalţi lucrători s-a concretizat în reducerea cheltuielilor de produc­ţie cu peste 720 000 lei. Numai prin reducerea consumului de ma­teriale s-a obţinut o economie de peste 400 000 lei. în acelaşi timp, prin valorificarea superioară a produselor, au crescut veniturile cu 143 000 lei. Animaţie la casieria întreprin­derii. Credeam că se dau salariile. Economistul şef ne-a explicat însă că este vorba de distribuirea pri­melor pentru realizările obţinute în anul trecut. Primele erau intr-a­devăr substanţiale, după cum sub­stanţiale au fost şi producţiile realizate în 1968 la I.A.S. Mediaş. Valoric, aceste prime depăşesc 1 200 000 lei şi variază între 4 şi 7 salarii. Ele reprezintă o bine­meritată răsplată pentru toţi cei care nu şi-au precupeţit eforturile şi şi-au făcut cu prisosinţă datoria. Cele mai mari prime au fost atri­buite fermelor din Bazna — ve­getală şi viti-pomicolă. Eugenia Iancu, şefa fermei viti-pomm­icole din Bazna a fost premiată cu 16 000 lei, iar soţul ei, Alexe Iancu, şeful fermei vegetale, cu 18 000 lei. Şi muncitorii au primit sume sub­stanţiale, între 9 200 lei şi 4 080 lei. Acordarea acestor premii con­stituie o mărturie vie a modului just de aplicare în statul nostru socialist a principiului potrivit că­ruia, fiecare om este răsplătit du­pă cantitatea şi calitatea muncii depuse. Iar dacă lucrătorii între­prinderii trăiesc în aceste zile in­tens ecoul produs de Tezele și Proiectul de Directive ale celui d­e-al X-lea Congres al partidului, se cheamă că ei au văzut în aceste documente un viitor și mai lu­minos. P. BUD „Dispariţii“ la Răşinari Povestea a început cu aproa­pe doi ani în urmă la Răşinari. La Consiliul popular comunal orice iniţiativă legată de vreo problemă ce priveşte sportul s-a făcut stană de piatră. Exista aici, în comună, un teren de fotbal- A devenit, însă, pe înde­lete, balastieră- Fărîmă cu fa­­rîmă, malul apei a fost mistuit de lopeţi, şi­­erenul a rămas în amintire. Asociaţia sportivă s-a plîns Consiliului popular. Con­siliul ni s-a plîns nouă, find ne-am interesat. Cică „tovarăşii de la judeţ“ iau balastul. Am cerut lămuriri. E vorba de o întreprindere constructoare de drumuri, care amenajează şo­seaua Sibiu-Răşinari. Conduce­rea acesteia, susţin dumnealor, le-ar fi reproşat că le mai fac şi greutăţi, după ce că le con­struiesc şosea. Cum adică? Nu s-a făcut un deviz ? Scrie oare în acesta că balastul trebuie să fie luat din terenul de fotbal al comunei ? Dar tot de aici mai iau balast şi cetăţenii din co­mună. Ce a făcut Consiliul popular ? Nimic. Tot în Răşinari există sau, mai bine zis, a exis­tat o popicărie. Mulţi se pling că ar fi mişcat-o vîrcolacii. A­­devărul este că actualmente în ea se depozitează lăzi cu sticle de bere, suc şi alte soiuri de băuturi. Popicele zac roase de Un buldozer a înghiţit un teren de fotbal Popicele au început să consume bere... carii, iar bilele de rugină. De atîta amar de vreme nu le-a mai putut atinge nimeni. Şi totuşi tinerii din Răşinari vor să facă sport. Cine să-i audă ? Am aflat că s-ar fi cerut U.J.C.C. să construiască o altă popicărie, în altă parte, în co­mună, în schimbul celei în care s-a făcut depozit, dar nu s-a a­­probat. Ne întrebăm, deci, în acest caz, cu ce drept se folo­sește popicăria existentă în scopuri comerciale, ca o anexă a unui bufet? Oare Comitetul municipal Sibiu al U.I.C., caree răspunde de bazele sportive ale tineretului n-a aflat încă de a­­cest lucru? Ce măsuri s-au luat in vederea restituirii acelei po­picarii tineretului, în scopul în care a fost­ creată ? MARIN MIȚA Imagini din țară jMfe : 't". I ' ; a * £ir* * #1 1 r J * f* . - f * ' re zzjSmEP MA fV!U ;­­ ^1' Orașul Gh. Gheorghiu-Dej, vedere din avion —• spitalul în prim plan ADUNARE FESTIVĂ CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ (Urmare din pag I) educatoarea Ana Ivănuţ, de la Grădiniţa cu orar normal nr. 2 din Sibiu, învăţătorul Ivan Vizante, de la Şcoala generală din Arpaşu de Jos, profesorul Hermann Schmidt, inspector-şef la inspectoratul şco­lar judeţean, profesorii Mircea Mi­­culescu, directorul Grupului şcolar de construcţii Sibiu, Victoria Radu, directoarea Grupului şcolar sani­tar din Sibiu, Carol Ulbrich, direc­torul Grupului şcolar M.I.U. Sibiu şi Ion Lupu, directorul Grupului şcolar petrol Mediaş, au fost dis­tinşi cu „Ordinul Muncii“ clasa IlI-a, învăţătoarea Maria Costă­­chescu, de la Şcoala generală din Galeş, a fost distinsă cu „Meritul cultural“ clasa IlI-a. Totodată, unui număr de 12 cadre didactice le-au fost conferite „Medalia Muncii“, unui număr de 4 cadre didactice „Gradaţia de merit“ şi un număr de alte 29 cadre didactice au fost evidenţiate. „Diploma de onoare a C.C. al U.T.C.“, acordată profesorilor Ani­­ca Băncilă de la Şcoala generală din Valea Viilor, Anica Pleşca, de la Şcoala generală din Cirlos şi Marioara Dembiski, de la Şcoala generală nr. 17 din Sibiu, precum şi „Diploma Comitetului judeţean al U.T.C. acordată unui număr de 19 cadre didactice, au fost înmînate de tovarăşul Martin Kraus, secre­tar al Comitetului judeţean U.T.C. Au mai fost evidenţiate, pentru merite deosebite în munca cultu­rală, un număr de 20 de cadre di­dactice, în numele participanţilor la adu­nare, tovarăşul Alexandru Galea, inspector general al Inspectoratu­lui şcolar judeţean, a dat citire unei telegrame adresate Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Festivitatea s-a încheiat cu un amplu program artistic prezentat de corul sindicatului învăţămînt, dirijat de profesorii Gheorghe Şoi­­ma, Iiie Micu şi Vicenţiu Fîntînă. . ALEXANDRU BLAGA, buldozerist la coloana din Sibiu a întreprinderii de utilaj greu şi trans­porturi Ploieşti, şi-a scos abonament pe C.F.R. pentru dis­tanţa Sibiu — Copşa Mică. La expirarea acestuia l-a „pre­lungit11 falsificin­­du-l. Descoperit de organele de control ale C.F.R., a fost trimis în judecată pentru fals, uz de fals şi înşelăciune in paguba avutului ob­ştesc de 1 500 lei. • ALEXANDRU SABAU, „opera“ pînă nu de mult în staţiunea Păltiniş. Intrînd în camerele turiştilor şi ale celor veniţi la odihnă, el fura bani, aparate de radio portative şi tot ce-i pica. Venit în Sibiu să le valorifice, a trecut fereastra Paraschevei Radu din str. Eca­­terina Teodoroiu 11, de unde a furat 1 400 lei şi o haină de piele. Pentru „activitatea“ sa (des­făşurată pe o arie atît de în­tinsă) a fost trimis şi el la o „o­­dihnă“ binemeritată. 9­18 BUTOAIE DIN TABLA ondulată au fost furate de Ga­­vrilă Rafi de la întreprinderea „Republica“ din Sibiu. (Vă imagi­naţi ce serviciu de pază are această unitate!) Spirit „practic“: Rafi a transformat butoaiele în sobe pentru încălzit cu rumeguş şi le-a vindut ca pîinea caldă. Instanţa l-a condamnat la 6 luni închisoare pentru furt în dauna avutului obștesc. • IOAN TROSNOI și VASILE LOMNAŞAN, din satul Boarta, comuna Şeica Mică, au sustras din pădurea satului o însemnată cantitate de lemn de stejar fasonat, pe care l-au vindut Oliviei Stănilă. Respectivii au fost trimiși în judecată pentru infracţiunea de furt din avutul obştesc. 9 TRACTORISTUL ILIE MIRON care lucra la balastiera de la Sebeş-Olt a demontat un motoraş electric aparţinînd în­treprinderii şi l-a ascuns sub un pod din apropierea şantie­rului. Cînd furtuna căutărilor zadarnice a trecut, hoţul şi-a trimis ajutorul — Radu Ghiu­­riţan — ca să-l ridice. Motora­şul, valorînd 2 370 lei, a fost vindut, ulterior, unui cetăţean din Avrig unde a fost găsit şi redat unităţii. Instanţa i-a condamnat pe Ilie Miron la un an şi pe Radu Ghiuriţan la 8 luni închisoare. «­ CÎND I-A EXPIRAT CONCE­­DIU DE BOALĂ, lui Ioan Cîndea de la „Berea Sibiului“, i-a venit ideea să falsifice certificatul medical. A fost descoperit și trimis în judecată pentru fals şi înșelăciune. 4. PETREA CERCEA DIN SIBIU a fost condamnat la o amendă de 1 500 lei pentru că într-una din zile a pătruns abuziv în domiciliul unei femei cu care avea „o răfuială". 49 IOAN MIRON, barman la bu­fetul Mioriţa, a fost trimis în jude­cată pentru înşelăciune. El a fost surprins­ de organele de control ser­vind clienţii cu cantităţi de băutură mai mici decît achitau aceştia. Dozarea unor metale în absenţa­­ aerului, una din multiplele probe efectuate în laboratorul chimic al uzinei „Tîrnava“ Me­diaş, în vederea obţinerii unor ape industriale corespunzătoare la fazele procesului productiv­­ Clubul .­ oreau să adaug însemnărilor de­spre vacanţă încă una amintind existenţa unui club al elevilor „Clubul vacanţei11 ce funcţionează în cadrul liceului „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu. Avînd un pro­gram de la 8—13 şi 17—19, clubul este deschis tuturor elevilor licee­lor sibiene, în afara activităţilor sportive, tenis de masă, şah, hand­bal, volei, baschet şi fotbal licee­nilor le sunt deschise uşile biblio­tecii pentru lectură şi audiţii mu­zicale. O formaţie de muzică u­­şoară („Corsarii“) antrenează elevii în ritmurile dansului modern. N-au fost neglijate nici excursiile orga­nizate în această perioadă la Pesi­tin­is și Crinţ. C. LĂCĂTUŞ, coresp. Fag. 9 (Qe.$li difi c/hignitcL Colectivul de muncă de la sec­torul de încălţăminte din cadrul Fabricii de încălţăminte şi piele, Agnita a început să lucreze în se­rie un nou produs pentru export. Este vorba de pantofi pentru fe-­ mei, în mai multe sortimente şi culori, încă de la lansarea în lucru­ a noului produs, tehnicienii şi maiştrii sectorului au luat cele mai potrivite măsuri în vederea rea-­ lizării unui produs la exigenţele pieţii mondiale. Prima comandă­ din produsul amintit mai sus este de 75 000 perechi. JL ANDREI In timp ce spicul de gria încă nu era format, la întreprinderea­ de mecanizare a agriculturii Ag-­ nita se lucra de zor la reparatiil­ maşinilor ce vor fi folosite în cam-­ pania de recoltări. Acţiunea s-a încheiat de curînd. Toate maşinile­ reparate au fost verificate de co-­ misia internă de reparaţii. Comisia judeţeană de recepţie a lucrărilor­ de reparaţii a fost la Agnita timp de şase zile pentru a controla ca­­­litatea reparaţiilor. La terminarea­ controlului, comisia a atribuit ca­lificativul de bine muncii depuse­ la repararea maşinilor. Pentru­ campania de recoltări din acest an­ au fost reparate: 80 de combine, 23 de prese pentru paie, 30 de ba­toze. Ing. O. DUMITRESCU La sectorul de tăbăcărie mine­rală se punea tot mai mult pro­blema îmbunătăţirii muncii în sec­ţia de vopsit piei. Prin instalarea unei benzi de şpriţat piei şi uscate, situaţia s-a îmbunătăţit radical.­! Totuşi, se mai lucra încă destul­ de greu la vopsitul şpaltului. Dar* nu de mult, a intrat în funcţiune,­ o bandă de uscat pentru şpalt*1 Şpriţarul se mai face încă manual* dar numai pentru scurt timp* pentru că va fi montat un cap de şpriţare. Dacă în vechiul procedeu — totul manual — se vopseau circa 600 m­p, în trei schimburi, de 12 muncitori, în prezent, cu­ acelaşi număr de o­ameni, se vop­sesc 1 500 m­p, iar în mo­mentul montării capului de şpri­ţare, cu şase muncitori (doi pe schimb, plus un mecanic) vor fi vopsiţi 2 000—2 500 m­p şpalt. SZEPESI ALEXANDRU 1 V \ I ' - msM­t .: a'' I v! v , | „ '' vj \ i ‘ |w, 5: •tatpi&laS'| V, H

Next