Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)
1969-07-01 / nr. 424
Anul II, nr. 1421 ROCUMENTEIE PENTRU CONGRESUl tl X-LEA Al PARTIDUIUI 111 DEZBATEREA COMUNIŞTILOR, A TUTUROR OAMENILI MUNCII Comuniştii — sufletul întrecerilor socialiste (Urmare din pagi tuim, în 25 de ani de muncă creatoare, liberă, viaţa fiecărui cetăţean al României a trecut pe alte dimensiuni. Altfel se îmbracă, altfel gîndeşte, într-un cuvînt, mult mai bine. Noi am realizat lucruri însemnate în întreprindere. Dar ne mişcăm încă destul de greu. Pînă să scoatem un nou produs pe piaţă constatăm că am fost depăşiţi. Aici va trebui să ne punem mintea la contribuţie. Nu mai mult efort fizic, nu mai multă sudoare, ci mai multă gîndire creatoare, mai multă conştiinciozitate şi dăruire pentru înfăptuiri de preţ. în contextul acestor idei, vorbitorul propune studierea unor posibilităţi de automatizare a muncii administrative, de lărgirea gamei de produse plastice în scopul reducerii importurilor. Propune aplicarea mai rapidă a hotărârilor referitoare la conducerea economiei, scurtarea termenului de omologare şi a termenului de aprobare a preţurilor — termene care, în prezent, sunt foarte lungi şi dăunează însuşirii rapide de noi produse. Eleonora Cosma, Ştefan Sima, Aurel Adam, Ioan Roman, Gheorghe Zgureanu — alţi vorbitori care şi-au exprimat în cuvinte simple şi calde adeziunea, mîndria lor pentru strădania cu care partidul prelungeşte înfăptuirile ţârii noastre într-un viitor mai luminos, mai demn. Comuniştii nu şi-au exprimat adeziunea numai prin vorbe. Ei au venit cu fapte împlinite şi tot cu fapte şi-au propus să sprijine în continuare desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră, în cinstea Congresului, 500 mii lei în plus faţă de planificarea iniţială la producţia marfă vîndută şi încasată, 500 mii lei economii la preţul de cost, 500 mii lei beneficii. .. Telegrama adresată C.C. al P.C.R. conţine angajamente pline de semnificaţii, pline de responsabilitate şi mîndrie pentru programul de bunăstare al poporului, pentru comuniunea de interese pe scara progresului, a poporului român condus de partid. Erika Leonhard, muncitoare în secţia încheiat a centrului de finisaj „7 Noiembrie“ din Sibiu îşi depăşeşte lunar planul, realizînd ciorapi de bună calitate Cuvinte pătrunse de răspundere Urmare din pagin maximum a capacităţilor de producţie şi forţei de muncă, în acest sens cred că este necesar să subliniez faptul că disciplina in cadrul întreprinderii noastre trebuie întărită, iar noi, membrii de partid, să fim totdeauna exemplu. Ne aşteaptă o mare bătălie, iar succesul victoriei noastre este condiţionat în mare măsură de acest lucru*1. „Am meditat cu multă atenţie asupra Tezelor şi Proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea al partidului, a spus ing. Nicolae Frăţilă, directorul întreprinderii. Ele sunt străbătute ca de un fir roşu de ideea creşterii eficienţei economice, aceasta din urmă condiţionînd dezvoltarea dinamică a întregii noastre economii naţionale, întreprinderea noastră a obţinut succese sporite în cursul actualului cincinal. Nu este, însă, mai puţin adevărat că încă mai avem multe de făcut. Documentele pe care le dezbatem prevăd că producţia industriei uşoare, ramură din care facem şi noi parte, va spori în următorul cincinal cu 40—45 la sută. Acest lucru ne obligă la noi eforturi, fapt pentru care doresc să subliniez şi eu necesitatea întăririi disciplinei în fiecare loc de muncă. Va trebui să crească răspunderea fiecărui salariat pentru activitatea ce o desfăşoară, de la muncitor pînă la director, conştienţi fiind că numai astfel vom putea obţine rezultatele scontate“. Notînd numeroase angajamente în întimpinarea Congresului al X-lea al partidului, dezbaterile au reliefat, pe multiple planuri, înaltul spirit de răspundere, maturitatea politică cu care comuniştii de la „Mătasea roşie“ Cisnădie sunt hotărîţi să îndeplinească în mod ritmic indicatorii tehnico-economici, să întîmpine mărețele evenimente cu rezultate deosebite în activitatea economică. I TRIBUNA SIBIULUI Realizări la fabrica „Libertatea“ Colectivul de muncă al întreprinderii „Libertatea“ Sibiu şi-a realizat planul primului semestru cu patru zile înainte de termen. Pînă la încheierea calendaristică a acestei luni harnicele ţesătoare vor da peste plan o producţie globală de 6 milioane lei, concretizată în 30 000 mp ţesături tip lînă, în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Congresului partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a partidului o contribuţie de seamă a adus-o colectivul secţiei finisaj. Zi obişnuită la I.A.S. Mediaş Primul om cu care m-am întîlnit în dimineaţa aceea a fost inginerul Alexandru Prică, tehnologul şef al întreprinderii agricole de stat din Mediaş. Cobora de la primul etaj al noului sediu, gata echipat să plece într-o „inspecţie“ pe la ferme. Aflînd scopul vizitei, ne-a relatat pe larg din preocupările lucrătorilor, tehnicienilor şi inginerilor, preocupări ce vizează pregătirile pentru campania de recoltare, întreţinerea culturilor, a livezilor, executarea unor lucrări de ordin gospodăresc etc. „ In anul acesta vom avea de recoltat peste 600 hectare cu păioase — ne spune interlocutorul. Am prevăzut ca această lucrare să se realizeze în maximum 7 zile la grîu şi 4 zile la ovăz. De aceea, acordăm o mare atenţie executării reparaţiilor. Mai bine spus am acordat, deoarece la ora actuală combinele, presele de balotat, selectoarele se află în stare de funcţionare. , / — înseamnă oare că nu atelierul întreprinderii a încetat deja activitatea? — Nicidecum. Dacă ascultaţi cu atenţie, se aud pînă aici loviturile de ciocan. Se lucrează intens la reparatul preselor pentru vinificaţie. Se verifică pompele, sistemul de presare, în paralel, se execută şi alte reparaţii accidentale. # Dinspre oraş urcă pînă la atelier un drum şerpuitor. Nu este pietruit decit pînă la un anumit loc de unde, pe timp de ploaie, maşinile, tractoarele, lucrătorii întreprinderii se împotmolesc în noroiul clisos. Conducerea întreprinderii a hotărît să pună capăt acestei situaţii. De cîteva zile au început, în regia întreprinderii, lucrările de pavare a drumului cu calupuri din piatră şi de asfaltare a curţii atelierului mecanic. Deşi anevoios, lucrările înaintează, semn că nu peste mult timp oamenii vor veni la lucru pe un drum pietruit. Unele transformări se făceau şi la atelierul mecanic. In partea dreaptă a curţii, un garaj era transformat într-o hală, unde, după cum ne spunea tehnologul şef, se va instala o nouă linie tehnologică pentru reparatul tractoarelor. — Am vrea să credem că şi lucrărilor de întreţinere a culturilor, livezilor, viilor li se acordă aceeaşi atenţie — am încercat ideea unei discuţii pe această temă. — în livezi, pe cele 1.7,5 hectare cu 16 mii pomi pe rod, se execută în prezent stropitul în vederea combaterii dăunătorilor. La porumb, pe întreaga suprafaţă de 495 hectare, s-a executat praştia la mecanic şi manual. Aceeaşi lucrare s-a executat şi la cartofi pe cele 300 hectare. în plus, s-a făcut combaterea gîndacului din Colorado şi contra manei cu Detox şi Zinel. La contabilitate zbîrnîiau maşinile de calculat. Se înmulţeau, se împărţeau sau se adunau cifrele ce înmănunchează faptele oamenilor. După cum ne spunea economistul şef, Cezar Voinea, realizările pe primele luni ilustrează o activitate prodigioasă. Spiritul gospodăresc de care au dat dovadă şefii de ferme, ajutoarele lor şi toţi ceilalţi lucrători s-a concretizat în reducerea cheltuielilor de producţie cu peste 720 000 lei. Numai prin reducerea consumului de materiale s-a obţinut o economie de peste 400 000 lei. în acelaşi timp, prin valorificarea superioară a produselor, au crescut veniturile cu 143 000 lei. Animaţie la casieria întreprinderii. Credeam că se dau salariile. Economistul şef ne-a explicat însă că este vorba de distribuirea primelor pentru realizările obţinute în anul trecut. Primele erau intr-adevăr substanţiale, după cum substanţiale au fost şi producţiile realizate în 1968 la I.A.S. Mediaş. Valoric, aceste prime depăşesc 1 200 000 lei şi variază între 4 şi 7 salarii. Ele reprezintă o binemeritată răsplată pentru toţi cei care nu şi-au precupeţit eforturile şi şi-au făcut cu prisosinţă datoria. Cele mai mari prime au fost atribuite fermelor din Bazna — vegetală şi viti-pomicolă. Eugenia Iancu, şefa fermei viti-pommicole din Bazna a fost premiată cu 16 000 lei, iar soţul ei, Alexe Iancu, şeful fermei vegetale, cu 18 000 lei. Şi muncitorii au primit sume substanţiale, între 9 200 lei şi 4 080 lei. Acordarea acestor premii constituie o mărturie vie a modului just de aplicare în statul nostru socialist a principiului potrivit căruia, fiecare om este răsplătit după cantitatea şi calitatea muncii depuse. Iar dacă lucrătorii întreprinderii trăiesc în aceste zile intens ecoul produs de Tezele și Proiectul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al partidului, se cheamă că ei au văzut în aceste documente un viitor și mai luminos. P. BUD „Dispariţii“ la Răşinari Povestea a început cu aproape doi ani în urmă la Răşinari. La Consiliul popular comunal orice iniţiativă legată de vreo problemă ce priveşte sportul s-a făcut stană de piatră. Exista aici, în comună, un teren de fotbal- A devenit, însă, pe îndelete, balastieră- Fărîmă cu farîmă, malul apei a fost mistuit de lopeţi, şierenul a rămas în amintire. Asociaţia sportivă s-a plîns Consiliului popular. Consiliul ni s-a plîns nouă, find ne-am interesat. Cică „tovarăşii de la judeţ“ iau balastul. Am cerut lămuriri. E vorba de o întreprindere constructoare de drumuri, care amenajează şoseaua Sibiu-Răşinari. Conducerea acesteia, susţin dumnealor, le-ar fi reproşat că le mai fac şi greutăţi, după ce că le construiesc şosea. Cum adică? Nu s-a făcut un deviz ? Scrie oare în acesta că balastul trebuie să fie luat din terenul de fotbal al comunei ? Dar tot de aici mai iau balast şi cetăţenii din comună. Ce a făcut Consiliul popular ? Nimic. Tot în Răşinari există sau, mai bine zis, a existat o popicărie. Mulţi se pling că ar fi mişcat-o vîrcolacii. Adevărul este că actualmente în ea se depozitează lăzi cu sticle de bere, suc şi alte soiuri de băuturi. Popicele zac roase de Un buldozer a înghiţit un teren de fotbal Popicele au început să consume bere... carii, iar bilele de rugină. De atîta amar de vreme nu le-a mai putut atinge nimeni. Şi totuşi tinerii din Răşinari vor să facă sport. Cine să-i audă ? Am aflat că s-ar fi cerut U.J.C.C. să construiască o altă popicărie, în altă parte, în comună, în schimbul celei în care s-a făcut depozit, dar nu s-a aprobat. Ne întrebăm, deci, în acest caz, cu ce drept se folosește popicăria existentă în scopuri comerciale, ca o anexă a unui bufet? Oare Comitetul municipal Sibiu al U.I.C., caree răspunde de bazele sportive ale tineretului n-a aflat încă de acest lucru? Ce măsuri s-au luat in vederea restituirii acelei popicarii tineretului, în scopul în care a fost creată ? MARIN MIȚA Imagini din țară jMfe : 't". I ' ; a * £ir* * #1 1 r J * f* . - f * ' re zzjSmEP MA fV!U ; ^1' Orașul Gh. Gheorghiu-Dej, vedere din avion —• spitalul în prim plan ADUNARE FESTIVĂ CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ (Urmare din pag I) educatoarea Ana Ivănuţ, de la Grădiniţa cu orar normal nr. 2 din Sibiu, învăţătorul Ivan Vizante, de la Şcoala generală din Arpaşu de Jos, profesorul Hermann Schmidt, inspector-şef la inspectoratul şcolar judeţean, profesorii Mircea Miculescu, directorul Grupului şcolar de construcţii Sibiu, Victoria Radu, directoarea Grupului şcolar sanitar din Sibiu, Carol Ulbrich, directorul Grupului şcolar M.I.U. Sibiu şi Ion Lupu, directorul Grupului şcolar petrol Mediaş, au fost distinşi cu „Ordinul Muncii“ clasa IlI-a, învăţătoarea Maria Costăchescu, de la Şcoala generală din Galeş, a fost distinsă cu „Meritul cultural“ clasa IlI-a. Totodată, unui număr de 12 cadre didactice le-au fost conferite „Medalia Muncii“, unui număr de 4 cadre didactice „Gradaţia de merit“ şi un număr de alte 29 cadre didactice au fost evidenţiate. „Diploma de onoare a C.C. al U.T.C.“, acordată profesorilor Anica Băncilă de la Şcoala generală din Valea Viilor, Anica Pleşca, de la Şcoala generală din Cirlos şi Marioara Dembiski, de la Şcoala generală nr. 17 din Sibiu, precum şi „Diploma Comitetului judeţean al U.T.C. acordată unui număr de 19 cadre didactice, au fost înmînate de tovarăşul Martin Kraus, secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Au mai fost evidenţiate, pentru merite deosebite în munca culturală, un număr de 20 de cadre didactice, în numele participanţilor la adunare, tovarăşul Alexandru Galea, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, a dat citire unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Festivitatea s-a încheiat cu un amplu program artistic prezentat de corul sindicatului învăţămînt, dirijat de profesorii Gheorghe Şoima, Iiie Micu şi Vicenţiu Fîntînă. . ALEXANDRU BLAGA, buldozerist la coloana din Sibiu a întreprinderii de utilaj greu şi transporturi Ploieşti, şi-a scos abonament pe C.F.R. pentru distanţa Sibiu — Copşa Mică. La expirarea acestuia l-a „prelungit11 falsificindu-l. Descoperit de organele de control ale C.F.R., a fost trimis în judecată pentru fals, uz de fals şi înşelăciune in paguba avutului obştesc de 1 500 lei. • ALEXANDRU SABAU, „opera“ pînă nu de mult în staţiunea Păltiniş. Intrînd în camerele turiştilor şi ale celor veniţi la odihnă, el fura bani, aparate de radio portative şi tot ce-i pica. Venit în Sibiu să le valorifice, a trecut fereastra Paraschevei Radu din str. Ecaterina Teodoroiu 11, de unde a furat 1 400 lei şi o haină de piele. Pentru „activitatea“ sa (desfăşurată pe o arie atît de întinsă) a fost trimis şi el la o „odihnă“ binemeritată. 918 BUTOAIE DIN TABLA ondulată au fost furate de Gavrilă Rafi de la întreprinderea „Republica“ din Sibiu. (Vă imaginaţi ce serviciu de pază are această unitate!) Spirit „practic“: Rafi a transformat butoaiele în sobe pentru încălzit cu rumeguş şi le-a vindut ca pîinea caldă. Instanţa l-a condamnat la 6 luni închisoare pentru furt în dauna avutului obștesc. • IOAN TROSNOI și VASILE LOMNAŞAN, din satul Boarta, comuna Şeica Mică, au sustras din pădurea satului o însemnată cantitate de lemn de stejar fasonat, pe care l-au vindut Oliviei Stănilă. Respectivii au fost trimiși în judecată pentru infracţiunea de furt din avutul obştesc. 9 TRACTORISTUL ILIE MIRON care lucra la balastiera de la Sebeş-Olt a demontat un motoraş electric aparţinînd întreprinderii şi l-a ascuns sub un pod din apropierea şantierului. Cînd furtuna căutărilor zadarnice a trecut, hoţul şi-a trimis ajutorul — Radu Ghiuriţan — ca să-l ridice. Motoraşul, valorînd 2 370 lei, a fost vindut, ulterior, unui cetăţean din Avrig unde a fost găsit şi redat unităţii. Instanţa i-a condamnat pe Ilie Miron la un an şi pe Radu Ghiuriţan la 8 luni închisoare. « CÎND I-A EXPIRAT CONCEDIU DE BOALĂ, lui Ioan Cîndea de la „Berea Sibiului“, i-a venit ideea să falsifice certificatul medical. A fost descoperit și trimis în judecată pentru fals şi înșelăciune. 4. PETREA CERCEA DIN SIBIU a fost condamnat la o amendă de 1 500 lei pentru că într-una din zile a pătruns abuziv în domiciliul unei femei cu care avea „o răfuială". 49 IOAN MIRON, barman la bufetul Mioriţa, a fost trimis în judecată pentru înşelăciune. El a fost surprins de organele de control servind clienţii cu cantităţi de băutură mai mici decît achitau aceştia. Dozarea unor metale în absenţa aerului, una din multiplele probe efectuate în laboratorul chimic al uzinei „Tîrnava“ Mediaş, în vederea obţinerii unor ape industriale corespunzătoare la fazele procesului productiv Clubul . oreau să adaug însemnărilor despre vacanţă încă una amintind existenţa unui club al elevilor „Clubul vacanţei11 ce funcţionează în cadrul liceului „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu. Avînd un program de la 8—13 şi 17—19, clubul este deschis tuturor elevilor liceelor sibiene, în afara activităţilor sportive, tenis de masă, şah, handbal, volei, baschet şi fotbal liceenilor le sunt deschise uşile bibliotecii pentru lectură şi audiţii muzicale. O formaţie de muzică uşoară („Corsarii“) antrenează elevii în ritmurile dansului modern. N-au fost neglijate nici excursiile organizate în această perioadă la Pesitinis și Crinţ. C. LĂCĂTUŞ, coresp. Fag. 9 (Qe.$li difi c/hignitcL Colectivul de muncă de la sectorul de încălţăminte din cadrul Fabricii de încălţăminte şi piele, Agnita a început să lucreze în serie un nou produs pentru export. Este vorba de pantofi pentru fe- mei, în mai multe sortimente şi culori, încă de la lansarea în lucru a noului produs, tehnicienii şi maiştrii sectorului au luat cele mai potrivite măsuri în vederea rea- lizării unui produs la exigenţele pieţii mondiale. Prima comandă din produsul amintit mai sus este de 75 000 perechi. JL ANDREI In timp ce spicul de gria încă nu era format, la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Ag- nita se lucra de zor la reparatiil maşinilor ce vor fi folosite în cam- pania de recoltări. Acţiunea s-a încheiat de curînd. Toate maşinile reparate au fost verificate de co- misia internă de reparaţii. Comisia judeţeană de recepţie a lucrărilor de reparaţii a fost la Agnita timp de şase zile pentru a controla calitatea reparaţiilor. La terminarea controlului, comisia a atribuit calificativul de bine muncii depuse la repararea maşinilor. Pentru campania de recoltări din acest an au fost reparate: 80 de combine, 23 de prese pentru paie, 30 de batoze. Ing. O. DUMITRESCU La sectorul de tăbăcărie minerală se punea tot mai mult problema îmbunătăţirii muncii în secţia de vopsit piei. Prin instalarea unei benzi de şpriţat piei şi uscate, situaţia s-a îmbunătăţit radical.! Totuşi, se mai lucra încă destul de greu la vopsitul şpaltului. Dar* nu de mult, a intrat în funcţiune, o bandă de uscat pentru şpalt*1 Şpriţarul se mai face încă manual* dar numai pentru scurt timp* pentru că va fi montat un cap de şpriţare. Dacă în vechiul procedeu — totul manual — se vopseau circa 600 mp, în trei schimburi, de 12 muncitori, în prezent, cu acelaşi număr de oameni, se vopsesc 1 500 mp, iar în momentul montării capului de şpriţare, cu şase muncitori (doi pe schimb, plus un mecanic) vor fi vopsiţi 2 000—2 500 mp şpalt. SZEPESI ALEXANDRU 1 V \ I ' - msMt .: a'' I v! v , | „ '' vj \ i ‘ |w, 5: •tatpi&laS'| V, H