Tribuna Sibiului, august 1969 (Anul 2, nr. 452-478)

1969-08-01 / nr. 452

Cu planul pe 7 luni înde­plinit înainte de termen Mergînd pe linia bunelor rezul­tate obţinute lună de lună în în­trecerea socialistă, o serie de în­treprinderi ale judeţului Sibiu şi-au realizat cu circa 5—15 zile înainte de termen planul de pro­ducţie pe cele 7 luni. Organizîndu-şi superior procese­le de producţie, întreprinderile de exploatare conducte magistrale şi de extracţie gaz metan din Me­diaş, „Victoria“ şi „Libertatea“ din Sibiu şi Uzinele textile din Cisnădie se numără printre per­formerele realizării integrale a sar­cinilor de plan precum şi a anga­jamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. Dispozitiv electronic Vastul program de dezvoltare a economiei noastre naţionale, re­flectat în documentele pentru In întimpinarea Congresului al X-lea al IT­C ,, Partidului Comunist Io­nenITOTara,a primit un grup de profesori din S. U. A. Congresul al X-lea al partidului, a stimulat preocupările oamenilor muncii pentru găsirea de noi so­luţii de îmbunătăţire a proceselor de producţie, modernizare a utila­jelor, folosire a capacităţilor de producţie etc. Şi la Institutul „Chimigaz“ din Mediaş se face simţită această e­­fervescenţă. O dovadă o constituie mişcarea de inovaţii, care atrage pe zi ce trece un număr tot mai mare de salariaţi. Un exemplu: „Dispozitivul electronic tranzisto­rizat pentru reglarea temperaturii în aparate, de la 20° la 600°C“, inovaţie a tehnicianului Hans Un­gar. Acest dispozitiv este confecţio­nat din materiale indigene şi în­locuieşte un aparat similar din import, atit în ceea ce priveşte e­­conomia de valută, cît şi gradul înalt de precizie şi utilitate. Angajamente majorate Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai Industriei de me­zeluri şi conserve de carne din Sibiu, alături de toţi oamenii mun­cii, întîmpină Congresul al X-lea al partidului cu însemnate reali­zări în producţie. In cinstea acestui important e­­veniment din viaţa partidului şi statului colectivul de aici şi-a ma­jorat angajamentele anuale după cum urmează: economiile la pre­ţul de cost vor creşte la 1 mi­lion lei, faţă de 500 000 lei anga­jament iniţial. La aceeaşi sumă se vor ridica şi beneficiile supli­mentare, iar la producţia marfă vîndută şi încasată, angajamentul majorat este de 3 milioane lei. 1720000 lei beneficiu peste plan La întreprinderea de reţele e­­lectrice din Sibiu, întrecerea so­cialistă dedicată Congresului al X-lea al partidului şi a marii săr­bători a eliberării patriei de sub jugul fascist se desfăşoară la cea mai înaltă cotă, înregistrîndu-se remarcabile rezultate. La consu­mul tehnologic al transportului şi distribuţiei energiei electrice s-a înregistat o economie de 1 000 000 kWh, echivalent cu suma de 173 000 lei. Colectivul acestei în­treprinderi a realizat pînă la 31 iulie a.c. un beneficiu peste plan de 1 720 000 lei şi o economie la preţul de cost de 392 000 lei. De asemenea staţia de transfor­mare de 110 kV Tîrnăveni, va fi dată în folosinţă înainte de ter­men. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! ORGAN DE COMTTETUEUT TODE'TF.AN STRU­T AL' PC.R. $! AL' CONSTLTULUI POPULAR JUDEȚEAN "Anul II, nr. 1452 Vineri, 1 august 1969 4 pagini, 30 Bani Expoziţia realizărilor economiei judeţului Sibiu Prilej de analiză a înfăptui­­irilor dintr-un sfert de veac De cîteva zile, în Piaţa Tea­trului din Sibiu se desfăşoară o febrilă activitate în vederea deschiderii Expoziţiei realizări­lor economiei judeţului Sibiu. In cursul zilei de ieri, ne-am adresat tovarăşului ing. IOAN SIMION, directorul expoziţiei, cu rugămintea de a ne vorbi despre scopurile şi modul ei de organizare. Iată răspunsurile la întrebările noastre. — La Sibiu, organizarea unor expoziţii cu caracter economic­­industrial are o veche tradiţie. In urmă cu 88 de ani — din iniţia­tiva lui Gheorghe Bariţiu a fost or­ganizată prima expoziţie naţională română din Transilvania. In nu­mărul din 27 august 1881 — cu prilejul deschiderii acesteia — ga­zeta „Transilvania“ consemna prin­tre altele că „industria este în timpul de azi măsura cu care se cumpănesc valorile unui popor. In care măsură se dezvoltă industria la un popor, în acea măsură îna­intează toţi ceilalţi factori de care se condiţionează bunăstarea lui...“ Actuala expoziţie prezintă reali­zările ultimilor 25 de ani dintr-un număr de circa 50 unităţi econor­mice din totalul de 72 ale judeţu­­ lui nostru. A., fost, datorită ca­drului limitei, (1 COO m. p., din ca­re 750 m. p. sub cupola Şcolii spor­tive, iar restul în aer liber), ad­mise un număr limitat de expona­te, dintre cele mai expresive ca tehnicitate şi utilitate economică — industrială. Este cunoscut fap­tul că producţia globală industria­lă realizată în anul trecut în judeţul Sibiu reprezintă o creş­tere de 44 la sută faţă de cea înregistrată cu numai patru ani în urmă. O asemenea dezvoltare vorbeşte de la sine despre varie­tatea, calitatea şi utilitatea pro­duselor create în acest sfert de veac în economia sibiană. — Care sunt după părerea dv. standurile care vor trezi un interes deosebit publicului? — In expoziţie sínt reprezenta­te mai multe ramuri economice, dintre care cele mai multe expo­nate sínt cele aparţinînd construc­ţiilor de maşini, cărora le-am pus la dispoziţie peste 500 m­p şi unde expun uzinele „Independenţa“, Me­canică Mîrşa, „Balanţa“ şi altele. Apoi chimia, industria uşoară, e­­nergie electrică, transporturi şi telecomunicaţii, industria locală. Vizitatorii cunoscători ai indus­triei metalurgice prelucrătoare vor putea aprecia o serie de produse fabricate pentru prima oară in ţară, cum sunt: maşina de format fier beton, produsă de Uzina me­canică Sibiu, amortizoarele hidrau­lice telescopice Amstrong folosite la autoturismele Dacia şi la alte mijloace de transport, instalaţia mobilă pentru spălat şi sortat a­­gregate şi altele. Sunt expuse, de asemenea, bunuri de larg consum produse ale industriei sibiene: con­fecţiile fabricii „Steaua roşie“, co­voarele Uzinelor textile din Cis­nădie, marochinăriile fabricii „13 Decembrie" din Sibiu şi articolele de la „8 Mai“ Mediaş, produsele casnice ale industriei locale. Există însă şi o altă gamă de exponate, de exemplu din indus­tria sticlei, telecomunicaţiilor, ali­mentară, care vor atrage nu nu­mai prin varietatea lor, dar şi prin calitatea lor. — Cum veţi folosi această confruntare cu publicul pentru orientarea colectivelor de crea­ţie din unităţile participante? — Am iniţiat La acesst scop un sondaj în rîndul opiniei publice. Pe baza unui chestionar, vrem să cunoaştem şi să propunem apoi organelor locale sugestiile celor care ne vor vizita, atit asupra ce­rerii unor articole pe piaţa inter­nă — mă refer aici la articolele de larg consum — cît şi asupra calităţilor tehnice ale celorlalte produse. Avem apoi o carte de impresii în care sperăm să găsim propuneri valoroase în ceea ce priveşte re­laţia unităţilor productive cu co­merţul, ceea ce va constitui un adaos la studiile de prospectare a pieţei de către specialiştii din co­merţul de stat şi cooperatist. Este în intenţia noastră, ca pe baza acestei confruntări, să pre­zentăm în final o sinteză a tutu­ror opiniilor exprimate cu acest prilej pentru ca acestea să consti­tuie un îndreptar al activităţii de viitor a colectivelor din unităţile care expun, cît şi pentru dezvol­tarea în continuare a economiei judeţului nostru. AL. CONSTANTINESCU EXPOZlfrcA REALIZĂRILOR EG­NOMIEI JUDEȚUL­U­ilBlU : î ' ' 1 . vij;- v . 1%9 §#f r; Din noul peisaj al municipiului Sibiu: Cartierul Hbjodrom [BIBLIOTECA,,ASTF SIBIU 265 tone economii de metal La uzina constructoare de ma­şini „Independenţa“ din Sibiu, în­treaga activitate se desfăşoară sub semnul întrecerii socialiste în cin­stea Congresului al X-lea al par­tidului şi a celei de-a 25-a aniver­sări a eliberării patriei de sub ju­gul fascist. Din aplicarea studiilor elaborate de colectivul organizării ştiinţifice a producţiei şi a mun­cii, s-a înregistrat în primele şap­te luni ale anului o eficienţă eco­nomică de 980 000 lei şi o creşte­re a producţiei valorice de 1 608 000 lei. In aceeaşi perioadă s-a realizat o economie de metal de 265 tone. De asemenea, printr-o mai raţională distribuire a forţe­lor de muncă s-au redus cu 8 la sută timpii necesari exe­cutării unor munci auxiliare, iar prin aplicarea unei noi struc­turi organizatorice în serviciile tehnice, s-a asigurat lărgirea com­petenţelor necesare ducerii la în­deplinire a sarcinilor și stabilirii răspunderilor. Prin comasarea u­­nor servicii cu activităţi similare se realizează eliminarea paralelis­melor şi a unor eforturi inutile. i*WVWWWWS/V/WWW­A în curînd, produse noi la „7 Noiembrie“ Multe din unităţile econo­mice sibiene vor participa cu produsele lor la „Expoziţia realizărilor economiei naţio­nale“ ce se va deschide la Bucureşti la începutul lunii august. întreprinderea „7 Noiem­brie“ ne informează că va expune cîteva sortimente noi printre care: ciorapi cu desene fantezie şi de­sene baghetă, din fire sinte­tice în amestec cu fire supra­­elastice indigene pentru fe­mei. Produsele ce vor fi ex­puse urmează să intre în producţia de serie într-o per­spectivă apropiată răspun­­zînd, pe de o parte, cerinţe­lor de exploatare mai raţio­nală a noilor maşini din do­tarea fabricii iar, pe de altă parte, cerinţelor actualei li­nii a modei. Celei de-a 15-a Conferinţe interna­ţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo Tokio — Japonia In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu per­sonal, adresez un cordial salut participanţilor la cea de-a 15-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Exprimînd aspiraţiile arzătoare ale poporului ja­ponez, care a suferit ororile războiului atomic, Con­siliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen (Gensuikyo) a adus de-a lungul celor 15 ani de existenţă o contribuţie însemnată la lupta popoarelor consacrată păcii şi securităţii interna­ţionale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste reacţionare, pentru înfăptuirea dezar­mării şi preîntîmpinarea unui război mondial. Participînd activ la lupta dusă de forţele antiisu­­perialiste de pretutindeni pentru statornicirea unui climat de pace şi cooperare internaţională, poporul român militează cu toată hotărîrea pentru înlătu­rarea pericolului unui război termonuclear prin rea­lizarea dezarmării atomice, lichidarea stocurilor de arme nucleare existente, interzicerea folosirii şi pro­ducerii acestora în aşa fel încît nici o aşezare ome­nească să nu mai cunoască tragedia de la Hiroshi­ma şi Nagasaki. Folosesc acest prilej pentru a reafirma hotărîrea poporului român de a acţiona în continuare, cu toa­tă energia, pentru victoria forţelor păcii, democra­ţiei şi progresului. Totodată urez succes deplin lucrărilor Conferin­ţei dvs. precum şi în activitatea viitoare dedicată cauzei păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Joi la amiază, tovarăşul Nicol­ae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Re­publicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din Seminarul profeso­rilor americani pentru pace care­­se află într-o vizită in ţara noas­tră. La primire au luat parte tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultu­ră şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei şi Miron Constantinescu, adjunct al minis­trului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordia­lă, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceaușescu și prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profe­sori americani, a avut loc o amplă convorbire. Declaraţiile făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor prezenţi to­varăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori, ca în numele Consiliu­lui de Stat şi al poporului român să salut grupul de profesori ame­ricani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră fa­ce parte din Seminarul pentru pa­ce din Statele Unite ale Americii. Noi, românii apreciem în mod deo­sebit pe toţi cei care îşi consacră eforturile luptei pentru înţelegere şi pace între popoare. Dumnea­voastră cunoaşteţi că întotdeauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în pace şi înţe­legere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii colaborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd po­poarele obţin succese mari în dez­voltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pă­truns în cosmos şi a ajuns pe Lu­nă, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-şi găsească rezol­varea. Vă pot spune — cred că aţi pu­tut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlni­­rile pe care le-aţi avut — că po­porul român este animat de do­rinţa sinceră de a dezvolta cola­borarea şi prietenia cu poporul a­­merican, ca şi cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi înţelegere, întreaga poli­tică a României este îndreptată spre colaborare cu ţările socialis­te, cu toate ţările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii; în acest cadru se înscrie şi vizita pe care o va face, zilele acestea, în ţara noastră preşedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumnea­voastră, profesori din Statele Uni­te, o faceţi în România, va fi o contribuţie la mai buna cunoaşte­re şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi prieteniei între popoare. In acest spirit doresc sâ salut­­—r . ..———■————— (Continuare in pag. a IV-a) Sărbătorirea celui de-al 20 OOO OOO-lea cetăţean al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de­ Stat, a primit joi dimineaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Nicu­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Po­pescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Argeş al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular judeţean, a prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pe cel de-al 20 000 000-lea cetăţean al Repu­blicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 diminea­ţa, pe meleagurile argeşene, şi pe părinţii săi, Alexandra Stănciules­cu, profesoară de istorie la Şcoala generală din satul Surduleşti, ju­deţul Argeş, şi Gheorghe Stănciu­lescu, maistru la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din Piteşti. Luîndu-l în braţe pe micul cetăţean al patriei şi sărutîndu-l părinteşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat şi i-a urat „să trăiască fericit in comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi ta­tăl copilului cărora le-a urat „să-i dea o creştere cît mai bună“, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a ofe­rit daruri sărbătoritului emoţionat, exprimîndu-şi ferici-­ rea de a fi tatăl celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al ţării,­­Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri conducerii parti­dului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldura manifestată faţă de creşterea şi educarea copiilor în patria noas­tră, pentru grija faţă de viitorul fericit al întregii naţiuni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc apoi cite o cupă de şam­panie cu părinţii copilului, închi­nă în cinstea sa, urîndu-i sănătate şi fericire; conducătorii se foto­grafiază şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, naş­terea celui de-al 20 000 000-lea ce­tăţean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniver­sări a eliberării patriei, noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deosebită. Un proced­t de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc astăzi cetăţenii născuţi după 23 August, cetăţeni crescuţi în anii regimului socialist, în orîn­­duirea în care a fost lichidată pen­tru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populaţie de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent, din punct de vedere demografic printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe gobi.

Next