Tribuna Sibiului, august 1969 (Anul 2, nr. 452-478)
1969-08-01 / nr. 452
Anul IT, nr. 401 Pe marginea dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970 PREOCUPĂRI COMUNE IA Anul 1970 pentru „Flamura roşie“ Sibiu înseamnă sporirea volumului producţiei globale cu 14,7 la sută faţă de 1969 şi a volumului producţiei marfă cu 15,1 la sută, o creştere a productivităţii muncii cu 14 la sută şi o reducere a cheltuielilor de producţie de la 620,8 lei, cit erau planificate pentru 1969, la 610,8 lei în 1970. Luarea în considerare a sarcinilor enumerate mai sus permite întreprinderii realizarea unui beneficiu cu 21,7 la sută mai mare decît în acest an. După cum se observă, majorările sau reducerile principalilor indicatori de plan sunt relevante în comparaţie cu 1969. Nu există metodă de convingere mai bună şi mai concludentă decît comparaţia. Aşa a procedat şi comitetul de direcţie al „Flamurei roşii“ în şedinţa lărgită cu toţi factorii de răspundere ai întreprinderii, pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1970. Realizările înregistrate pînă acum de către întreprindere, creează posibilitatea ca la finisul lui 1969 sarcinile să fie depășite. Avînd o bază solidă, concretizată într-un colectiv harnic și priceput, există certitudinea că sarcinile pentru 1970 vor fi realizate. Ca buni gospodari ce sînt, cei întruniţi au venit cu propuneri pentru a înlătura impedimentele de care s-au lovit pînă acuma. Numărul mare de înscrieri la cuvînt atestă că fiecare participant a ţinut să-şi expună punctul de vedere, să-şi ia angajamentul împlinirii a tot ce-i stă în faţă. Din discuţiile purtate a reieşit că sporirea producţiei globale şi marfă se poate înfăptui în exclusivitate prin creşterea productivităţii muncii. Pentu aceasta se impune cu necesitate lichidarea unor neajunsuri care se referă la întîrzierea asimilării de produse noi, nesiguranţa asigurării cu materia primă, lipsa repartiţiilor pe produse, nerespectarea planului de S.D.V.-uri etc. Atenţia trebuie îndreptată de asemenea şi asupra diversificării producţiei şi autoutilării, în scopul lărgirii capacităţilor de producţie şi a evitării strangulărilor. Avînd în vedere indicaţiile date de partid, prin care întreaga activitate a industriei uşoare va fi orientată în direcţia întăririi laturii calitative, îmbunătăţirii generale a rezultatelor economicofinanciare, „Flamura roșie“ caută să folosească înlocuitori de materii prime, să lichideze stocurile supranormative, să folosească integral timpul de muncă prin lichidarea pierderilor din întreruperi și întîrzieri. Continuînd şirul bunelor rezultate trebuie arătat că întreprinderea are cheltuielile la 1 000 lei cele mai mici din judeţ, iar în cadrul unităţilor din aceeaşi direcţie generală ocupă locul I. Viteza de rotaţie accelerată, de 62 zile, în loc de 91 zile cît era în 1965, a dus la realizarea unei rentabilităţi ridicate — de 63,7 la sută. (în 1966 era doar de 46,3 la sută). Dezvoltarea fabricii prin realizarea investiţiilor oferă posibilitatea unui salt calitativ şi a producerii unei multitudini de sortimente noi. Reprezentanţii diferitelor compartimente ale întreprinderii au abordat probleme specifice ale muncii lor, venind cu propuneri valoroase. Ing. Erwin Wächter — șeful atelierului de proiectare — s-a referit în mod deosebit la punerea la punct a seriei zero, astfel încît corelarea între diferitele faze de asimilare să fie mai strînsă; mărirea sortimentelor de material plastic, folosirea în mai mare măsură a materialelor plastice indigene şi deci reducerea importului. Şeful serviciului O.N.M. — Linde Lucian — arăta că prin aplicarea planului de măsuri tehnicoorganizatorice se va obţine o economie relativă de 480 000 ore pe total salariaţi. Totodată, normarea cu luarea în considerare a factorului ritm, intensificarea acţiunii de şcolarizare — destul de timidă pînă acum în sensul ridicării calificării — evitarea fluctuaţiei — sînt doar cîteva din direcţiile asupra cărora trebuie acţionat în viitor. Sarcinile de export au fost de asemenea dezbătute, cei prezenţi luîndu-şi angajamente privind depăşirea lor. VASILE BARBU 33 33 între linişte şi remuşcări Întîlnirea cu Melania M.v mi-a dat mult de gîndit. Nu o mai recunoşteam. M-a uluit preocuparea permanentă pentru „eul“ ei. Ce s-a putut întîmpla în răstimpul celor 10 ani? ... Melania, absolvise cu succes Facultatea de geologie (în prezent lucrează la un institut de cercetări), s-a căsătorit, după cum ştiam noi, colegele, cu un bărbat pentru care avea o deosebită afecţiune, înmănunchiată de o binemeritată admiraţie pentru calităţile lui intelectuale. Mai mulţi ani şi-au dorit un copil care nevenind, nu l-au mai aşteptat. Timpul liber şi-l petreceau împreună atunci cînd era posibil iar cînd nu, Melania îşi vizita prietenele sau era vizitată, viziona spectacole bune, citea mult şi în general ducea o viaţă echilibrată. La un moment dat soţul ei reclamă o slăbire generală şi o nervozitate crescîndă. Doctorii oncologi se alarmează şi prezintă soţiei prezumţiile lor catastrofale. Soluţia găsită de Melania este abandonul. Dar unde vrei să fugi? De cine cauţi să te ascunzi? Oamenii te vor dispreţui şi conştiinţa ta nu-ţi va mai lăsa o clipă de odihnă. De unde ai atîta putere să părăseşti un om în pragul morţii, cînd cu cîţiva ani în urmă i-ai jurat credinţă şi devotament, cînd pur şi simplu ai onesta datorie de-a sprijini moral sau material un om pe care abia l-ai cunoscut, de ce oare soţul tău să nu aibă şi el acest drept? întrebări fără sfîrşit îmi treceau prin minte şi nu găseam răspunsul. Aveam în faţa ochilor figura răvăşită a Melaniei,nu de hotărîrea luată ci de desperarea că nu găsea o locuinţă unde să trăiască fără griji — „liniştită“. Căuta însă zadarnic liniştea. Pentru ea nu mai putea fi în realitate ci doar iluzorie. Am încercat să o conving să nu-şi părăsească soţul bolnav, să se pună în situaţia lui — singur, fără rude, abandonat de soţie, lipsit de cele mai elementare îngrijiri — şi să-şi amintească de tot ce el i-a dăruit, de frumoşii ani ai logodnei, de faptul că a făcut-o un ideal al vieţii lui, de mici sau mari satisfacţii trăite împreună sau de atenţia şi consolarea ce i-au fost acordate în ceasurile de decepţie. La un moment dat am întrebat-o: „Melania ce ar fi făcut soţul tău într-o situaţie inversă?“ Răspunsul a fost un hohot nestăvilit de plîns, care m-a făcut să sper în candoarea ei de altă dată. Ne-am despărţit decepţionate. Eu pentru felul ei de a gîndi, ea, pentru năpasta ce se abătuse asupra ei. După vreo două luni ne-am revăzut. Era la braţul soţului său. M-am bucurat nespus. Mai tîrziu, întîmplător am aflat de la o altă colegă că din neatenţie, o laborantă distrată trecuse din greşeală rezultatul unei alte analize pe fişa soţului Melaniei M., care într-adevăr suferea de o maladie dar nu nevindecabilă. Soţul Melaniei, din foarte multe considerente a înţeles-o şi i-a iertat frica de contaminare, dar ea nu-şi va ierta niciodată laşitatea. Dar timpul care şterge atîtea, poate-i va readuce liniştea şi o fericire integră. K V. SERB Plinea, produsă de Combinatul industrial de morărit şi panificaţie Sibiu, ajunsă pe masa de sortare a produselor, este culeasă şi aşezată pentru răcire, timp de 6 ore, după care se livrează unităţilor comerciale Succese ale lucrătorilor din fermele zootehnice ale I.A.S. Dealul Ocnei Noi veşti sosite la redacţie vin să ilustreze succesele cu care lucrătorii de pe ogoarele judeţului intîmpină Congresul al X-lea al partidului şi a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, într-o succintă relatare sosită de la I.A.S. Dealul Ocnei sunt cuprinse şi cele 714 000 lei — valoarea veniturilor realizate peste plan pe primele 6 luni ale anului. Acest succes a fost obţinut în deosebi ca urmare a sporirii producţiei de lapte şi carne. Astfel, din fermele zootehnice s-au livrat în plus, pînă în prezent, 27 tone carne de porc şi 24 tone carne de vită. în această privinţă ferma nr. 3, condusă de medicul veterinar Nicolae Mărgineanu, se înscrie cu cele mai bune rezultate. Muncă patriotică Cetăţenii comunei Şeica Mică au efectuat un mare număr de ore de muncă patriotică pentru repararea drumului ce duce spre Copşa Mică. Pînă la ora actuală au fost aduse 20 vagoane de piatră şi 7 vagoane de bitum. La acestea se adaugă transportul de la Agnita a 9 000 bucăţi prefabricate pentru bordură din cele 14 000 prevăzute a fi transportate. SITRTETTNA STRUCUT Modalităţi ştiinţifice in răspindirea ştiinţei Pornind de la importanţa răspîndirii ştiinţei şi culturii în mobilizarea activă a maselor la înfăptuirea programului partidului nostru de înflorire multilaterală a patriei, am considerat utilă o convorbire cu cîteva cadre didactice din Agnita, care au desfăşurat o bogată activitate în acest sens în cadrul brigăzilor cu caracter ştiinţific sau în calitate de conferenţiari. Au participat profesorii Nicolae Năstase, Karlheinz Gross, Iosif Păncăriceanu, Helmut Menning. Privind retrospectiv activitatea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice de la Casa orăşenească de cultură din Agnita, am constatat un efort evident în acest sens şi, mai ales atunci cînd au fost prezenţi lectori de la Sibiu sau de la Bucureşti, succesele nu s-au lăsat aşteptate. Care credeţi că au fost factorii hotărîtori? — Manifestări ca simpozionul susţinut de prof. univ. Gabriel Zamfirescu şi cercetătorul Radu Hîncu despre „Educaţia estetică prin literatură şi artă“, conferinţa despre Octavian Goga a prof. univ. Dan Smântânescu, simpozionul închinat scriitorului medieşan Schuster Dutz şi-au atins scopul pentru că au corespuns necesităţilor şi cerinţelor auditorilor şi au fost luate în consideraţie problemele locale (N. N.). — Respectarea acestor criterii e o condiţie de maximă importanţă în activitatea de răspîndire a ştiinţei şi culturii. Ceea ce vreau să remarc în mod critic — în urma constatărilor pe care le-am făcut în calitate de conferenţiar şi ca membru al unei brigăzi cu caracter ştiinţific — e faptul că tineretul participă în număr destul de mic. Ar trebui programate activităţi destinate, în special, tineretului, cu teme ştiinţifice de interes general, privind îngrijirea avutului obştesc, şantiere ale muncii patriotice sau alte aspecte funcţional tematice. (K. G ). — Ce alte teme consideraţi că ar suscita interes din partea publicului, ar favoriza o afluenţă sporită de auditori? — Temele de interes local, redate într-o expresie multiformă: cunoaşterea monumentelor de cultură ale judeţului, a împrejurimilor localităţilor din judeţ, istoricul oraşului (dintr-o anchetă publicată în „Tribuna Sibiului“ în acest sens s-au făcut constatări îngrijorătoare. De multe ori nici intelectualii legaţi de ani de zile de o localitate nu-i cunosc istoricul. Cîţi din locuitorii oraşului nostru ştiu de existenţa unor plante rare în apropiere? Cîţi ştiu că prin Agnita au trecut la 1600 oştile lui Mihai Viteazu? Toate aceste teme cred că ar trebui cuprinse în programul secţiilor universităţii populare, care, sper, va lua fiinţă în oraşul nostru, pentru formarea unor cursanţi fideli. (H. M.). — Cred că pentru atragerea tineretului, abordarea unor teme din domeniul sportului, muzicii, cinematografiei ar fi de bun augur. Utile sínt temele care vizează comportarea în societate,, dar deosebit de important e felul în care vor fi prezentate. Tineretul are o structură sufletească extrem de sensibilă, uşor îşi creează impresia că i se face morală. (I. P.). — Importante sínt deci şi formele de prezentare, iar alegerea lor argumentează sau diminuează conţinutul manifestăriii cu caracter ştiinţific. Ce forme credeţi că sunt mai nimerite pentru răspindirea ştiinţei şi culturii? — Cele obişnuite: conferinţa, simpozionul, medalionul, dar cu condiţia ca prezentarea să fie făcută într-o formă aleasă, la nivelul auditorilor, scurt şi concis. (K. G.). — Auxiliare de preţ sunt diafilmele, albumele, diversele înregistrări (H. M.). — Cinematograful să aducă în completare diferite documentaţii. (N. N.). — La succesul unei manifestări contribuie colaborarea însufleţită, desfăşurarea frenetică a acţiunii unei serii întregi de factori dintr-o localitate, contribuie oameni din cele mai diverse domenii. Conferinţa, medalionul, simpozionul să fie însoţite de programe artistice şi nu invers. (I. P.). — Cum vă explicaţi însă faptul că, uneori, la conferinţe susţinute de persoane de vază, în unele localităţi, participă puţini oameni? .— Aş rezuma în cîteva cuvinte cauzele fiindcă au generat, nu o dată, insuccese: deficienţe de organizare, propagandă insuficientă, lipsă de interes din partea organizatorilor, absenţa unui proces de elaborare care să adune neostenit experienţe. (H. M.). — Subliniez necesitatea unei ritmicităţi riguros respectate, continuitate în organizarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale. In acest fel vom forma un nucleu de auditori şi cu timpul cerinţele acestora vor deveni multiple, în cadrul brigăzii al cărui membru am fost, întrebările curente erau cele adresate medicilor şi, eventual, unele legate de pensia cooperatorilor. La Marpod am constatat mai mult interes relativ şi la alte domenii. In localităţile unde există staţie de radioficare oamenii să adreseze întrebări şi să li se răspundă competent în cadrul unei emisiuni. (I. P.). — Tot în sensul unei participări mai numeroase susţin ideea tratării unei teme în cadrul unui ciclu de conferinţe, înfiinţarea unor secţii ale universităţii populare şi în oraşul nostru cred că va favoriza această propunere. (N. N.). — Un rol deosebit în acţiunea de mobilizare a tinerilor îl are organizaţia U.T.C., dar se vor obţine rezultate nu printr-o expectativă impasibilă, ci numai printr-un vădit efort permanent. (K. G.). Prof. MARIUS TERCHILA ...dBiSf _ SWHOSES3880?3sS Utilizarea maxima a capacităţii de lucru Lucrătorii din unităţile agricole ale judeţului nostru desfăşoară o activitate susţinută pentru executarea la timp a recoltării griului, a cositului şi depozitatului furajelor, a arăturilor în mirişti, a însămînţărilor culturilor duble. Folosind ca randament ridicat maşinile, utilajele şi celelalte forţe de lucru existente, cooperatorii din Laslea, Ighişul Nou, Şeica Mică, Miercurea Sibiului, Moşna, Micăsasa şi din alte unităţi au reuşit să recolteze mari suprafeţe de grîu în această perioadă. In acelaşi timp, în aceste unităţi nu au fost neglijate nici celelalte lucrări agricole de sezon, cum sunt balotarea paielor, evacuarea acestora din teren, efectuarea arăturilor şi a însămînţărilor culturilor pentru masă verde, recoltarea şi depozitarea fînurilor. Procentul de realizare la recoltarea griului pe total judeţ, de 25 la sută, ar fi fost mai bun dacă în unele unităţi nu s-ar fi neglijat problemele de organizare a muncii în campanie. în cooperativele agricole de producţie din Chirpăr, Noiştat, Retiş, Cîrţişoara, Topîrcea, Vărd, Velţ n-a început recoltarea griului, iar în altele, cum sunt cele din Bîrghiş, Bruiu, Alămor, Şura Mică, Ocna Sibiului, Ighişul Vechi, Aciliu etc., realizările sunt cu mult sub nivelul posibilităţilor oferite de baza tehnico-materială şi de forţa de muncă existente. Mulţi specialişti şi conducători de unităţi neglijează folosirea forţei de lucru manuale în executarea recoltării griului, cu toate că sunt evidente condiţiile cu totul nefavorabile în care lucrează maşinile şi utilajele de campanie. Gradul mare de îmburuienare a lanurilor de grîu, tulpina scundă a paielor, umiditatea ridicată a solului, toţi aceşti factori impun orientarea celor ce se ocupă de organizarea muncii în unităţi spre mobilizarea unor importante forţe de lucru manuale pentru secerişul griului, urmînd ca treieratul să se execute, după uscarea snopilor, cu combina, direct în lan, în această campanie agricolă, care ridică probleme deosebit de grele pentru cooperatori şi mecanizatori, organizarea muncii trebuie să fie astfel făcută, încît să permită dirijarea operativă a forţelor de lucru spre sectoarele unde se poate lucra, să faciliteze modificarea direcţiei de acţionare în funcţie de condiţiile atmosferice din fiecare zi. Pentru efectuarea unei asemenea organizări a muncii este necesar ca inginerii, brigadierii, conducătorii unităţilor să cunoască bine realitatea şi să-şi mobilizeze întreaga lor capacitate inventivă pentru soluţionarea problemelor ridicate de strîngerea neîntîrziată a recoltei de grîu. Din partea cooperatorilor, a mecanizatorilor se cere o mai mare disciplină în producţie, o înţelegere deplină a caracterului pofund patriotic al acţiunii de mare răspundere socială care este recoltarea şi treierişul griului. Situaţia recoltării griului şi a secarei In cooperativele agricole la data de 31 iulie 1969 Laslea Ighişul Nou Bazna Şeica Mică Poplaca Miercurea Sibiului Moşna Micosasa Axente Sever In campania agricolă se impune: Intr-una din secţiile de tricotat ale Fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“ din Sibiu, dotată cu utilaje moderne 84% 78% 77% 73% 63% 62% 61% 56% 55% Tîrnava Cristian Aţei Tălmaciu Broşteni Hoghilag 50% 46% 44% 44% 39% 39% Apoldu de Sus 38% Brateiu Dobrica Singătin Apoldu de Jos Porumbacu de Jos Slimnic Arpaşu de Jos Ludoş Ruşi Cirţa Şaroşu pe Tîrave Valea Viilor Alma Bogatu Român Boian Buia Loamneş Şeica Mare Cisnădioara Gusu 37% 37% 25% 34% 33% 33% 31% 31 % 31% 30%, 30%' so%; 28% 27%' 27%’ 27% 26%' 26%’ 25%’ 25%' Am naş Roşia 23°/« Scoreiu 23®/« Şoroştin 23*/« Mălîncrav 20°/* Şelimbăr 20*/« Vurpăr 18*/» Avrig 17®/® Presaca 17°/’« Sur«* Mare 17®/» Păuca 16®/« Sibiu 16V® Ghirvsa de Sus 15*/» Porumbacu de Sus 15®/® Biertan 14°/® Blăjel 14®/® Copşa Mică 14°/® Armeni 13°/* Orlat 13°/® Pelişor 12®/® Răvăşel 12®/® Stejărişul 12«/« Săcel 10®/* Agnita 9’V® Cornăţel •»«/• Marpod 9V* Mihăileni 0V® Nocrich 9° ® Alţîna SV® Merghindeal SV® Săcădate 8\® Dîrlos 7°/* Hosman 7®/» Mediaş 7®/* Noul Român 7«/® Racoviţa 4®/® Aciliu 3«/® Ighişul Vechi 3«/® Ocna Sibiului 3°/® Şura Mică 3«/® Alămor 2®/® Bîrghiş 1®/® Bruiu 1 °/® Chirpăr 0®/® Cîrţişoara 0°/® Noiştat 0®/* Topîrcea 0®/* Retiş o®/* Vărdo«/® Velt (fire Peste 507. — între 25 şi 50%Sub 25% AvansaţiBani *in naşe mă Codase . Pag. 3 I '■JV'*^lWW%IWVWWVW^VVIVWAWWWWVWWVVW'»WWVWVWlWVWVVWtfV' Ne scrie postul de corespondenți din Cu angajamentele îndeplinite Colectivul de muncă al întreprinderii de prelucrarea tulpinilor de cînepă întîmpină cel de-al X-lea Congres al P.C.R. cu angajamentele îndeplinite și depășite. Astfel, luna iulie s-a încheiat cu o depăşire de aproape 50 la sută la producţia globală şi la producţia marfă. Totodată depăşiri substanţiale s-au înregistrat şi la capitolele beneficii şi economii la preţul de cost. La aceste succese şi-au adus contribuţia maistrul Zosim Gecoşan, şefii de echipă Ioan Schneider şi Andrei Krestel, muncitoarele Anica Lazăr, Ecaterina Astalos şi alţii. WILHELM LEWI Bloc de locuinţe în construcţie în prezent se lucrează intens la construirea unui bloc de locuinţe, amplasat pe str. 23 August. Noul bloc va avea cinci nivele, cu 30 apartamente. Pînă la această dată s-au efectuat lucrările de fundaţie, zidăria primului nivel şi a planşeului şi s-a trecut la zidirea primului etaj. Noul bloc va fi dat în folosinţă în cursul trimestrului viitor. GHEORGHE MICUŢ Prin muncă patriotică Piriul Căpîlna constituie, mai ales cînd sînt ploi abundente, un pericol de inundare a părţii de nord-vest a oraşului. Pentru înlăturarea acestui neajuns, Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc a luat iniţiativa de a se efectua lucrări de săpături pentru adîncirea şi lărgirea văii, precum şi pentru construirea unor zăgazuri de reducere a pantei şi a vitezei curentului. De menţionat că toate aceste lucrări se execută prin muncă patriotică la care participă marea majoritate a locuitorilor oraşului. Pînă la această dată s-au prestat peste 3 000 ore muncă patriotică. DANIEL WELLMANN Noi unităţi comerciale Recent au fost încheiate lucrările de amenajare a două spaţii comerciale. Prin aceasta a început să funcţioneze o unitate O.L.F. (str. Recoltei) dotată cu mobilier nou, modern, care asigură o bună aprovizionare şi o bună deservire a populaţiei cu legume şi fructe. în al doilea spaţiu amenajat a început funcţionarea unui bufet expres (tot în str. Recoltei) — singura unitate de acest fel din oraş. FIORIN NISTORESCU In fază de finisaj în localitatea Ernea, aparţinătoare oraşului Dumbrăveni se află în stadiu de finisare lucrările unui cămin cultural. Noul edificiu de cultură cuprinde o sală de spectacol cu aproape 300 locuri, bibliotecă şi alte încăperi anexe pentru desfăşurarea activităţii cultural-artistice. Construcţia se efectuează prin contribuţia voluntar-bănească a cetăţenilor. ■VVVWWWW^VVVWVVWWiVrfVVV’.ViriP.VHVaVV. VALERIU PLEŞCA D,,«,SJWBWV,»»aWWWV% 1