Tribuna Sibiului, august 1969 (Anul 2, nr. 452-478)

1969-08-01 / nr. 452

Anul IT, nr. 401 Pe marginea dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970 PREOCUPĂRI COMUNE IA Anul 1970 pentru „Flamura ro­şie“ Sibiu înseamnă sporirea vo­lumului producţiei globale cu 14,7 la sută faţă de 1969 şi a volumu­lui producţiei marfă cu 15,1 la su­tă, o creştere a productivităţii muncii cu 14 la sută şi o reducere a cheltuielilor de producţie de la 620,8 lei, cit erau planificate pen­tru 1969, la 610,8 lei în 1970. Luarea în considerare a sarcinilor enumerate mai sus permite între­prinderii realizarea unui beneficiu cu 21,7 la sută mai mare decît în acest an. După cum se observă, majoră­rile sau reducerile principalilor indicatori de plan sunt relevante în comparaţie cu 1969. Nu există metodă de convingere mai bună şi mai concludentă decît compa­raţia. Aşa a procedat şi comitetul de direcţie al „Flamurei roşii“ în şedinţa lărgită cu toţi factorii de răspundere ai întreprinderii, pen­tru dezbaterea cifrelor de plan pe 1970. Realizările înregistrate pînă a­­cum de către întreprindere, creea­ză posibilitatea ca la finisul lui 1969 sarcinile să fie depășite. A­­vînd o bază solidă, concretizată într-un colectiv harnic și priceput, există certitudinea că sarcinile pentru 1970 vor fi realizate. Ca buni gospodari ce sînt, cei întruniţi au venit cu propuneri pentru a înlătura impedimentele de care s-au lovit pînă acuma. Nu­mărul mare de înscrieri la cuvînt atestă că fiecare participant a ţi­nut să-şi expună punctul de ve­dere, să-şi ia angajamentul împli­nirii a tot ce-i stă în faţă. Din discuţiile purtate a reieşit că spo­rirea producţiei globale şi marfă se poate înfăptui în exclusivitate prin creşterea productivităţii mun­cii. Pentu aceasta se impune cu necesitate lichidarea unor neajun­suri care se referă la întîrzierea asimilării de produse noi, nesigu­ranţa asigurării cu materia primă, lipsa repartiţiilor pe produse, ne­­respectarea planului de S.D.V.-uri etc. Atenţia trebuie îndreptată de a­­semenea şi asupra diversificării producţiei şi autoutilării, în sco­pul lărgirii capacităţilor de pro­ducţie şi a evitării strangulărilor. Avînd în vedere indicaţiile date de partid, prin care întreaga acti­vitate a industriei uşoare va fi orientată în direcţia întăririi la­turii calitative, îmbunătăţirii ge­nerale a rezultatelor economico­­financiare, „Flamura roșie“ caută să folosească înlocuitori de mate­rii prime, să lichideze stocurile supranormative, să folosească in­tegral timpul de muncă prin li­chidarea pierderilor din întreru­peri și întîrzieri. Continuînd şirul bunelor rezul­tate trebuie arătat că întreprin­derea are cheltuielile la 1 000 lei cele mai mici din judeţ, iar în cadrul unităţilor din aceeaşi di­recţie generală ocupă locul I. Vi­teza de rotaţie accelerată, de 62 zile, în loc de 91 zile cît era în 1965, a dus la realizarea unei ren­tabilităţi ridicate — de 63,7 la su­tă. (în 1966 era doar de 46,3 la sută). Dezvoltarea fabricii prin realizarea investiţiilor oferă posi­bilitatea unui salt calitativ şi a producerii unei multitudini de sortimente noi. Reprezentanţii diferitelor com­partimente ale întreprinderii au a­­bordat probleme specifice ale mun­cii lor, venind cu propuneri va­loroase. Ing. Erwin Wächter — șeful atelierului de proiectare — s-a referit în mod deosebit la pu­nerea la punct a seriei zero, ast­fel încît corelarea între diferitele faze de asimilare să fie mai strînsă; mărirea sortimentelor de material plastic, folosirea în mai mare mă­sură a materialelor plastice indi­gene şi deci reducerea importului. Şeful serviciului O.N.M. — Lin­de Lucian — arăta că prin apli­carea planului de măsuri tehnico­­organizatorice se va obţine o eco­nomie relativă de 480 000 ore pe total salariaţi. Totodată, normarea cu luarea în considerare a facto­rului ritm, intensificarea acţiunii de şcolarizare — destul de timidă pînă acum în sensul ridicării ca­lificării — evitarea fluctuaţiei — sînt doar cîteva din direcţiile a­­supra cărora trebuie acţionat în viitor. Sarcinile de export au fost de asemenea dezbătute, cei prezenţi luîndu-şi angajamente privind de­păşirea lor. VASILE BARBU 33 33 între linişte şi remuşcări Întîlnirea cu Melania M.v mi-a dat mult de gîndit. Nu o mai recunoşteam. M-a uluit preocuparea permanentă pentru „eul“ ei. Ce s-a putut întîmpla în răs­timpul celor 10 ani? ... Mela­nia, absolvise cu succes Facul­tatea de geologie (în prezent lucrează la un institut de cer­cetări), s-a căsătorit, după cum ştiam noi, colegele, cu un băr­bat pentru care avea o deose­bită afecţiune, înmănunchiată de o binemeritată admiraţie pentru calităţile lui intelectuale. Mai mulţi ani şi-au dorit un copil care nevenind, nu l-au mai aşteptat. Timpul liber şi-l petreceau împreună atunci cînd era posibil iar cînd nu, Melania îşi vizita prietenele sau era vi­zitată, viziona spectacole bu­ne, citea mult şi în general ducea o viaţă echilibrată. La un moment dat soţul ei reclamă o slăbire generală şi o nervozitate crescîndă. Doctorii oncologi se alarmează şi pre­zintă soţiei prezumţiile lor ca­tastrofale. Soluţia găsită de Melania este abandonul. Dar unde vrei să fugi? De cine cauţi să te ascunzi? Oamenii te vor dispreţui şi conştiinţa ta nu-ţi va mai lăsa o clipă de odihnă. De unde ai atîta putere să părăseşti un om în pragul mor­ţii, cînd cu cîţiva ani în urmă i-ai jurat credinţă şi devota­ment, cînd pur şi simplu ai o­­nesta datorie de-a sprijini mo­­­­ral sau material un om pe care abia l-ai cunoscut, de ce oare soţul tău să nu aibă şi el acest drept? întrebări fără sfîrşit îmi tre­ceau prin minte şi nu găseam răspunsul. Aveam în faţa ochi­lor figura răvăşită a Melaniei,­­nu de hotărîrea luată ci de desperarea că nu găsea o locu­inţă unde să trăiască fără griji — „liniştită“. Căuta însă zadar­nic liniştea. Pentru ea nu mai putea fi în realitate ci doar iluzorie. Am încercat să o conving să nu-şi părăsească soţul bolnav, să se pună în situaţia lui — singur, fără rude, abandonat de soţie, lipsit de cele mai ele­mentare îngrijiri — şi să-şi a­­mintească de tot ce el i-a dă­ruit, de frumoşii ani ai logod­nei, de faptul că a făcut-o un ideal al vieţii lui, de mici sau mari satisfacţii trăite împreună sau de atenţia şi consolarea ce i-au fost acordate în ceasurile de decepţie. La un moment dat am în­trebat-o: „Melania ce ar fi fă­cut soţul tău într-o situaţie in­versă?“ Răspunsul a fost un ho­hot nestăvilit de plîns, care m-a făcut să sper în candoarea ei de altă dată. Ne-am despărţit decepţionate. Eu pentru felul ei de a gîndi, ea, pentru năpasta ce se abă­tuse asupra ei. După vreo două luni ne-am revăzut. Era la bra­ţul soţului său. M-am bucurat nespus. Mai tîrziu, întîmplător am a­­flat de la o altă colegă că din neatenţie, o laborantă distrată trecuse din greşeală rezultatul unei alte analize pe fişa soţu­lui Melaniei M., care într-ade­­văr suferea de o maladie dar nu nevindecabilă.­­ Soţul Melaniei, din foarte multe considerente a înţeles-o şi i-a iertat frica de contami­nare, dar ea nu-şi va ierta nici­odată laşitatea. Dar timpul care şterge atîtea, poate-i va re­aduce liniştea şi o fericire in­tegră. K V. SERB Plinea, produsă de Combinatul industrial de morărit şi panificaţie Sibiu, ajunsă pe masa de sortare a produselor, este culeasă şi aşezată pentru răcire, timp de 6 ore, după care se livrează unităţilor comerciale Succese ale lucrăto­rilor din fermele zootehnice ale I.A.S. Dealul Ocnei Noi veşti sosite la redacţie vin să ilustreze succesele cu care lucrătorii de pe ogoarele judeţului intîmpină Congresul al X-lea al partidului şi a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, într-o suc­cintă relatare sosită de la I.A.S. Dealul Ocnei sunt cuprin­se şi cele 714 000 lei — valoa­rea veniturilor realizate peste plan pe primele 6 luni ale anu­lui. Acest succes a fost obţinut în deosebi ca urmare a sporirii producţiei de lapte şi carne. Astfel, din fermele zootehnice s-au livrat în plus, pînă în pre­zent, 27 tone carne de porc şi 24 tone carne de vită. în aceas­tă privinţă ferma nr. 3, con­dusă de medicul veterinar Ni­­colae Mărgineanu, se înscrie cu cele mai bune rezultate. Muncă patriotică Cetăţenii comunei Şeica Mică au efectuat un mare număr de ore de muncă patriotică pentru repararea drumului ce duce spre Copşa Mică. Pînă la ora ac­tuală au fost aduse 20 vagoane de piatră şi 7 vagoane de bi­tum. La acestea se adaugă transportul de la Agnita a 9 000 bucăţi prefabricate pentru bor­dură din cele 14 000 prevăzute a fi transportate. SITRTETTNA STRU­­CUT Modalităţi ştiinţifice in răspindirea ştiinţei Pornind de la importanţa răs­­pîndirii ştiinţei şi culturii în mo­bilizarea activă a maselor la în­făptuirea programului partidului nostru de înflorire multilaterală a patriei, am considerat utilă o con­vorbire cu cîteva cadre didactice din Agnita, care au desfăşurat o bogată activitate în acest sens în cadrul brigăzilor cu caracter ştiin­ţific sau în calitate de conferen­ţiari. Au participat profesorii Ni­­colae Năstase, Karlheinz Gross, Iosif Păncăriceanu, Helmut Men­­ning.­­ Privind retrospectiv activita­tea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice de la Casa oră­şenească de cultură din Agnita, am constatat un efort evident în acest sens şi, mai ales atunci cînd au fost prezenţi lectori de la Si­biu sau de la Bucureşti, succesele nu s-au lăsat aşteptate. Care cre­deţi că au fost factorii hotărîtori? — Manifestări ca simpozionul sus­ţinut de prof. univ. Gabriel Zamfi­­rescu şi cercetătorul Radu Hîncu despre „Educaţia estetică prin lite­ratură şi artă“, conferinţa despre Octavian Goga a prof. univ. Dan Smântânescu, simpozionul închinat scriitorului medieşan Schuster Dutz şi-au atins scopul pentru că au corespuns necesităţilor şi cerinţe­lor auditorilor şi au fost luate în consideraţie problemele locale (N. N.). — Respectarea acestor criterii e o condiţie de maximă importanţă în activitatea de răspîndire a şti­inţei şi culturii. Ceea ce vreau să remarc în mod critic — în urma constatărilor pe care le-am făcut în calitate de c­onferenţiar şi ca membru al unei brigăzi cu carac­ter ştiinţific — e faptul că tine­retul participă în număr destul de mic. Ar trebui programate activi­tăţi destinate, în special, tineretu­lui, cu teme ştiinţifice de interes general, privind îngrijirea avutu­lui obştesc, şantiere ale muncii pa­triotice sau alte aspecte funcţional tematice. (K. G ). — Ce alte teme consideraţi că ar suscita interes din partea pu­blicului, ar favoriza o afluenţă sporită de auditori? — Temele de interes local, re­date într-o expresie multiformă: cunoaşterea monumentelor de cul­tură ale judeţului, a împrejurimi­lor localităţilor din judeţ, istoricul oraşului (dintr-o anchetă publica­tă în „Tribuna Sibiului“ în acest sens s-au făcut constatări îngrijo­rătoare. De multe ori nici intelec­tualii legaţi de ani de zile de o lo­calitate nu-i cunosc istoricul­. Cîţi din locuitorii oraşului nostru ştiu de existenţa unor plante rare în apropiere? Cîţi ştiu că prin Agnita au trecut la 1600 oştile lui Mihai Viteazu? Toate aceste teme cred că ar trebui cuprinse în progra­mul secţiilor universităţii populare, care, sper, va lua fiinţă în oraşul nostru, pentru formarea unor cursanţi fideli. (H. M.). — Cred că pentru atragerea ti­neretului, abordarea unor teme din domeniul sportului, muzicii, cinematografiei ar fi de bun augur. Utile sínt temele care vizează com­portarea în societate,, dar deosebit de important e felul în care vor fi prezentate. Tineretul are o structură sufletească extrem de sensibilă, uşor îşi creează impresia că i se face morală. (I. P.). — Importante sínt deci şi for­mele de prezentare, iar alegerea lor argumentează sau diminuează conţinutul manifestăriii cu caracter ştiinţific. Ce forme credeţi că sunt mai nimerite pentru răspindirea ştiinţei şi culturii? — Cele obişnuite: conferinţa, simpozionul, medalionul, dar cu condiţia ca prezentarea să fie fă­cută într-o formă aleasă, la nive­lul auditorilor, scurt şi concis. (K. G.). — Auxiliare de preţ sunt dia­­filmele, albumele, diversele în­registrări (H. M.). — Cinematograful să aducă în completare diferite documentaţii. (N. N.). — La succesul unei manifestări contribuie colaborarea însufleţită, desfăşurarea frenetică a acţiunii unei serii întregi de factori dintr-o localitate, contribuie oameni din cele mai diverse domenii. Confe­rinţa, medalionul, simpozionul să fie însoţite de programe artistice şi nu invers. (I. P.). — Cum vă explicaţi însă faptul că, uneori, la conferinţe susţinute de persoane de vază, în unele lo­calităţi, participă puţini oameni? .— Aş rezuma în cîteva cuvinte cauzele fiindcă au generat, nu o dată, insuccese: deficienţe de or­ganizare, propagandă insuficientă, lipsă de interes din partea orga­nizatorilor, absenţa unui proces de elaborare care să adune ne­ostenit experienţe. (H. M.). — Subliniez necesitatea unei ritmicităţi riguros respectate, con­tinuitate în organizarea manifestă­rilor ştiinţifice şi culturale. In a­­cest fel vom forma un nucleu de auditori şi cu timpul cerinţele a­­cestora vor deveni multiple, în cadrul brigăzii al cărui membru am fost, întrebările curente erau cele adresate medicilor şi, even­tual, unele legate de pensia coo­peratorilor. La Marpod am consta­tat mai mult interes relativ şi la alte domenii. In localităţile unde există staţie de radioficare oame­nii să adreseze întrebări şi să li se răspundă competent în cadrul u­­nei emisiuni. (I. P.). — Tot în sensul unei participări mai numeroase susţin ideea tra­tării unei teme în cadrul unui ci­clu de conferinţe, înfiinţarea u­­nor secţii ale universităţii popu­lare şi în oraşul nostru cred că va favoriza această propunere. (N. N.). — Un rol deosebit în acţiunea de mobilizare a tinerilor îl are organizaţia U.T.C., dar se vor ob­ţine rezultate nu printr-o expec­tativă impasibilă, ci numai prin­­tr-un vădit efort permanent. (K. G.). Prof. MARIUS TERCHILA ...dBiSf _ SWHOSES3880?3sS Utilizarea maxi­ma a capacităţii de lucru Lucrătorii din unităţile agricole ale judeţului nostru desfăşoară o activitate susţinută pentru execu­tarea la timp a recoltării griului, a cositului şi depozitatului fura­jelor, a arăturilor în mirişti, a în­­sămînţărilor culturilor duble. Fo­losind ca randament ridicat ma­şinile, utilajele şi celelalte forţe de lucru existente, cooperatorii din Laslea, Ighişul Nou, Şeica Mică, Miercurea Sibiului, Moşna, Mică­­sasa şi din alte unităţi au reuşit să recolteze mari suprafeţe de grîu în această perioadă. In acelaşi timp, în aceste unităţi nu au fost neglijate nici celelalte lucrări agri­cole de sezon, cum sunt balotarea paielor, evacuarea acestora din te­ren, efectuarea arăturilor şi a în­­sămînţărilor culturilor pentru ma­să verde, recoltarea şi depozitarea fînurilor. Procentul de realizare la recol­tarea griului pe total judeţ, de 25 la sută, ar fi fost mai bun dacă în unele unităţi nu s-ar fi negli­jat problemele de organizare a muncii în campanie. în cooperati­vele agricole de producţie din Chirpăr, Noiştat, Retiş, Cîrţişoara, Topîrcea, Vărd, Velţ n-a început recoltarea griului, iar în altele, cum sunt cele din Bîrghiş, Bruiu, Alămor, Şura Mică, Ocna Sibiului, Ighişul Vechi, Aciliu etc., reali­zările sunt cu mult sub nivelul posibilităţilor oferite de baza teh­­nico-materială şi de forţa de mun­că existente. Mulţi specialişti şi conducători de unităţi neglijează folosirea forţei de lucru manuale în executarea recoltării griului, cu toate că sunt evidente condiţiile cu totul nefavorabile în care lu­crează maşinile şi utilajele de campanie. Gradul mare de îmbu­­ruienare a lanurilor de grîu, tul­pina scundă a paielor, umiditatea ridicată a solului, toţi aceşti fac­tori impun orientarea celor ce se ocupă de organizarea muncii în unităţi spre mobilizarea unor im­portante forţe de lucru manuale pentru secerişul griului, urmînd ca treieratul să se execute, după us­carea snopilor, cu combina, direct în lan, în această campanie agricolă, care ridică probleme deosebit de grele pentru cooperatori şi meca­nizatori, organizarea muncii tre­buie să fie astfel făcută, încît să permită dirijarea operativă a for­ţelor de lucru spre sectoarele un­de se poate lucra, să faciliteze mo­dificarea direcţiei de acţionare în funcţie de condiţiile atmosferice din fiecare zi. Pentru efectuarea unei asemenea organizări a muncii este necesar ca inginerii, brigadierii, conducă­torii unităţilor să cunoască bine realitatea şi să-şi mobilizeze în­treaga lor capacitate inventivă pentru soluţionarea problemelor ridicate de strîngerea neîntîrziată a recoltei de grîu. Din partea coo­peratorilor, a mecanizatorilor se cere o mai mare disciplină în pro­ducţie, o înţelegere deplină a ca­racterului pofund patriotic al ac­ţiunii de mare răspundere socială care este recoltarea şi treierişul griului. Situaţia recol­tării griului şi a secarei In coo­perativele agricole la data de 31 iulie 1969 Laslea Ighişul Nou Bazna Şeica Mică Poplaca Miercurea Sibiului Moşna Micosasa Axente Sever In campania agricolă se impune: Intr-una din secţiile de tricotat ale Fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“ din Sibiu, dotată cu utilaje moderne 84% 78% 77% 73% 63% 62% 61% 56% 55% Tîrnava Cristian Aţei Tălmaciu Broşteni Hoghilag 50%­ 46% 44% 44% 39% 39% Apoldu de Sus 38% Brateiu Dobrica Singătin Apoldu de Jos Porumbacu de Jos Slimnic Arpaşu de Jos Ludoş Ruşi Cirţa Şaroşu pe Tîrave Valea Viilor Alma Bogatu Român Boian Buia Loamneş Şeica Mare Cisnădioara Gusu 37% 37% 25% 34% 33% 33% 31% 31 % 31% 30%, 30%' so%; 28% 27%' 27%’ 27% 26%' 26%’ 25%’ 25%' Am naş Roşia 23°/« Scoreiu 23®/« Şoroştin 23*/« Mălîncrav 20°/* Şelimbăr 20*/« Vurpăr 18*/» Avrig 17®/® Presaca 17°/’« Sur«* Mare 17®/» Păuca 16®/« Sibiu 16V® Ghir­vsa de Sus 15*/» Porumbacu de Sus 15®/® Biertan 14°/® Blăjel 14®/® Copşa Mică 14°/® Armeni 13°/* Orlat 13°/® Pelişor 12®/® Răvăşel 12®/® Stejărişul 12«/« Săcel 10®/* Agnita 9’V® Cornăţel •»«/• Marpod 9V* Mihăileni 0V® Nocrich 9° ® Alţîna SV® Merghindeal SV® Săcădate 8\® Dîrlos 7°/* Hosman 7®/» Mediaş 7®/* Noul Român 7«/® Racoviţa 4®/® Aciliu 3«/® Ighişul Vechi 3«/® Ocna Sibiului 3°/® Şura Mică 3«/®­ Alămor 2®/® Bîrghiş 1®/® Bruiu 1 °/® Chirpăr 0®/® Cîrţişoara 0°/® Noiştat 0®/* Topîrcea 0®/* Retiş o®/* Vărd­o«/® Velt (fire Peste 507. — între 25 şi 50%Sub 25% AvansaţiBan­i *in­­ naşe mă Codase . Pag. 3 I '■JV'*^lWW%IWVWWVW^VVIVWAWWWWVWWVVW'»WWVWVWlWVWVVWtfV' Ne scrie postul de corespondenți din Cu angajamen­tele îndeplinite Colectivul de muncă al între­prinderii de prelucrarea tulpi­nilor de cînepă întîmpină cel de-al X-lea Congres al P.C.R. cu angajamentele îndeplinite și depășite. Astfel, luna iulie s-a încheiat cu o depăşire de a­­proape 50 la sută la producţia globală şi la producţia marfă. Totodată depăşiri substanţiale s-au înregistrat şi la capitolele beneficii şi economii la preţul de cost. La aceste succese şi-au adus contribuţia maistrul Zosim Ge­­coşan, şefii de echipă Ioan Schneider şi Andrei Krestel, muncitoarele Anica Lazăr, Eca­­terina Astalos şi alţii. WILHELM LEWI Bloc de locuinţe în construcţie în prezent se lucrează intens la construirea unui bloc de lo­cuinţe, amplasat pe str. 23 Au­gust. Noul bloc va avea cinci nivele, cu 30 apartamente. Pînă la această dată s-au efectuat lu­crările de fundaţie, zidăria pri­mului nivel şi a planşeului şi s-a trecut la zidirea primului etaj. Noul bloc va fi dat în fo­losinţă în cursul trimestrului viitor. GHEORGHE MICUŢ Prin muncă patriotică Piriul Căpîlna constituie, mai ales cînd sînt ploi abundente, un pericol de inundare a părţii de nord-vest a oraşului. Pentru înlăturarea acestui neajuns, Co­mitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc a luat iniţia­tiva de a se efectua lucrări de săpături pentru adîncirea şi lărgirea văii, precum şi pentru construirea unor zăgazuri de re­ducere a pantei şi a vitezei cu­rentului. De menţionat că toate aceste lucrări se execută prin muncă patriotică la care parti­cipă marea majoritate a locui­torilor oraşului. Pînă la această dată s-au prestat peste 3 000 ore muncă patriotică. DANIEL WELLMANN Noi unităţi comerciale Recent au fost încheiate lu­crările de amenajare a două spaţii comerciale. Prin aceasta a început să funcţioneze o uni­tate O.L.F. (str. Recoltei) dota­tă cu mobilier nou, modern, ca­re asigură o bună aprovizionare şi o bună deservire a populaţiei cu legume şi fructe. în al doilea spaţiu amenajat a început func­ţionarea unui bufet expres (tot în str. Recoltei) — singura u­­nitate de acest fel din oraş. FI­ORIN NISTORESCU In fază de finisaj în localitatea Ernea, aparţi­nătoare oraşului Dumbrăveni se află în stadiu de finisare lucră­rile unui cămin cultural. Noul edificiu de cultură cuprinde o sală de spectacol cu aproape 300 locuri, bibliotecă şi alte în­căperi anexe pentru desfăşura­rea activităţii cultural-artisti­­ce. Construcţia se efectuează prin contribuţia voluntar-bă­­nească a cetăţenilor. ■VVVWWWW^VVVWVVWWiVrfVVV’.ViriP.VHVaVV. VALERIU PLEŞCA D,,«,SJWBWV,»»aWWWV% 1

Next