Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-02 / nr. 479
► I 1 Soarta recoltei viitoare (Urmare din pag. I) gura cantităţi de nutreţuri suculente necesare echilibrării balanţei furajere. De asemenea, vor fi mobilizate forţele de lucru pentru evacuarea baloţilor de paie din teren şi depozitarea acestora lingă fermele zootehnice. Achitarea obligaţiilor contractuale este o problemă de mare importanţă, căreia conducerile unităţilor trebuie să-i acorde atenţia cuvenită. Pregătirea terenului şi efectuarea însămînţărilor Aşa cum a reieşit din lucrările „Consfătuirii griului“, care a avut loc recent la Bucureşti, experienţa acestui an ne-a dovedit că atunci cînd pregătirea terenului in vederea insămînţărilor a fost tratată cu superficialitate, producţia de grîu-secară a fost dijmuită considerabil. In această toamnă avem toate condiţiile pentru pregătirea exemplară a patului germinativ şi asigurarea unor condiţii superioare insămînţărilor. In primul rînd, toate unttăţile trebuie să-şi asigure necesarul de sămînţă din soiuri de înaltă productivitate şi să trimită de urgenţă probe la Laboratorul pentru controlul seminţelor, dacă nu au făcut acest lucru pînă acum. O atenţie deosebită se va acorda calculării normei de semănat, care va fi stabilită numai în funcţie de asigurarea a 500—600 boabe germinabile la m p pentru soiurile cu un grad de înfrăţire mai mic (Bezostaia ramata) şi 450—550 boabe germinabile la m p pentru celelalte soiuri. Unităţile îşi vor asigură din vreme insectofungicidele necesare pentru tratarea seminţei înainte de introducerea acesteia în sol. In al doilea rînd, fertilizarea şi pregătirea terenului trebuie executate cu cel puţin două săptămâni înaintea începerii însăminţărilor. Specialiştii, împreună cu consiliile de conducere, vor reanaliza amplasarea culturilor de toamnă, avîndu-se în vedere că este contraindicată semănarea griului după cereale păioase în al treilea an. Urgentarea recoltării cartofilor, sfeclei de zahăr şi a celorlalte prăşitoare de pe tarlalele unde urmează a fi semănat griul sau secara va permite aplicarea din vreme a îngrăşămintelor prevăzute în planurile de fertilizare şi pregătire exemplară a patului germinativ. Avîndu-se în vedere ca perioada optimă a însăminţărilor de toamnă se înscrie, pentru zona noastră, între 15 septembrie şi 15 octombrie, este necesar ca fertilizarea şi pregătirea terenului să înceapă de îndată. In această perioadă toate forţele de lucru mecanizabile vor fi folosite numai pentru executarea lucrărilor agricole. Directorii şi şefii de secţii I.M.A. au datoria de a urmări îndeaproape realizarea acestui deziderat major al campaniei, de care depinde în cea mai mare parte soarta producţiei agricole a anului viitor. Puternicul parc de maşini şi tractoare aflat la dispoziţia agriculturii noastre socialiste trebuie să contribuie anul acesta într-o măsură mai mare decît în anul trecut la sporirea producţiei vegetale. Date fiind condiţiile din anul acesta, cînd prin amplasare, s-a asigurat ca 2/3 din suprafaţa ce se va cultiva cu griu şi secară să urmeze după leguminoase şi prăşitoare, cînd sunt asigurate seminţe numai din soiuri de mare intensivitate, iar vremea favorizează executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon, realizarea şi depăşirea producţiei agricole planificate a anului viitor depinde numai de eforturile organizatorice ale lucrătorilor de pe ogoare. Este recomandat ca fertilizarea terenurilor să se facă diferenţiat, pe tarlale, în funcţie de conţinutul actual al stratului arabil în azot, fosfor, potasiu şi celelalte elemente nutritive. Aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice se va executa numai sub brazdă. Mecanizatorii vor fi instruiţi special în vederea executării semănatului. Maşinile de semănat de tip SU-29 vor fi în perfectă stare de funcţionare, vor fi prevăzute cu toate tuburile necesare, cu lanţurile tîrşitoare de acoperire, cu marcatorul bine reglat. Intrarea în teren a semănătorii se va face sub directa supraveghere a inginerului agronom. . Reglarea sistemului de distribuţie şi a adîncimii de semănat va fi făcută numai de inginerul agronom, care va răspunde direct de modul de executare a însămînţărilor. Mecanizatorii trebuie să acorde o deosebită importanţă calităţii lucrărilor executate. Recepţia acestora va fi făcută după răsărirea culturii. Anul acesta sunt toate condiţiile pentru pregătirea exemplară a terenului şi executarea însăminţărilor la un nivel calitativ superior. Lucrătorii de pe ogoare sunt chemaţi să exploateze din plin aceste condiţii, să folosească cu maximum de randament puternica bază materială de care dispune agricultura socialistă, urmărind materializarea operativă a măsurilor tehnico-organizatorice preconizate, pentru a pune o temelie sigură producţiei agricole a anului viitor. Cadru din magazinul 2 Autoservire din Cartierul Gh. Gheorghiu-Dej din Mediaş. -re! Iî, ar. Sm Hale spaţioase, înconjurate de frumoase spaţii verzi şi flori, caracterizează azi incinta uzinei „Independenţa“ din Sibiu. Ample colocvii (Urmare din pag. I) va ridica economia naţională pe noi trepte ale progresului. Avînd drept model spiritul în care s-au desfăşurat lucrările Congresului, adunările generale vor trebuie să analizeze în mod critic deficienţele ce persistă în conducerea activităţii întreprinderilor, greutăţile ce sunt întîmpinate, deficienţele existente în sistemul de aprovizionare tehnico-materială, făcînd propuneri de îmbunătăţire a activităţii. Ca un fir roşu, dezbaterile vor trebui să scoată în relief aspectele privind ridicarea continuă a eficienţei economice a activităţii întreprinderilor, să se axeze pe o corelare judicioasă a tuturor indicatorilor de plan. Centralizarea propunerilor oamenilor muncii făcute în adunările generale va permite pe de o parte perfecţionarea muncii din cadrul întreprinderilor, iar pe de altă parte luarea unor măsuri la nivel central menite să ridice pe noi trepte munca de planificare și conducere. TRIBUNĂ SIBIULUI DIN „LANȚUL SLĂBICIUNILOR COMERCIALE“(ii) „Cămările“ orașului mai au rafturi goale Igiena n-a fost trecută in „programă“ Reclama necorespunzătoare — moartea „venitului“ Duminica e singura zi din o săptămînă în care gospodinele pot să se aprovizioneze cu alimente pentru o mai lungă perioadă de timp. în acest scop, ele pornesc, în această a şaptea zi a săptămînii, la piaţă încă din zori. Cu două zile în urmă le-am însoţit şi noi. Primul popas, piaţa Cibin. Trebuie s-o spunem de la început că aspectul celei mai mari „cămări“ a Sibiului a fost sub orice critică. Orice vor spune cei de la administraţia pieţelor,la ora şase dimineaţa, deşi nu exista încă forfota obişnuită, piaţa era murdară. In noaptea de sâmbătă spre duminică piaţa Cibin nu a fost spălată deloc. Maşinile destinate acestui scop au udat doar spaţiul liber dintre unele mese mai îndepărtate şi au făcut acelaşi lucru cu marginile pieţii. Dar de la a uda numai şi pînă la a face curăţenie este o mare deosebire. Diferenţe O.L.F.-ul are în piaţa Cibin două unităţi. La numărul 12 este gestionar Marin Lupescu iar la 21, Gheorghe Bureţea. Nici una din aceste două unităţi n-a fost aşa de bine aprovizionată ca magazinele gostatului. Dacă în chioşcul care aparţine gostatului se puteau găsi din abundenţă cartofi, gogoşari, ardei graşi, ouă, vinete, castraveţi, mere, pere, struguri, legumele respective nu puteau fi găsite, la ora aceea, şi în chioşcurile OL.F. Mogoi Marin, vînzător în unul din chioşcurile unităţii 21 O.L.F. avea în rafturi doar varză, ceapă, cartofi şi oţet. De roşii, vinete, castraveţi, ca să nu mai vorbim de fructe, nici vorbă. La Maram Aurel, de asemenea. Ar fi putut oferi clienţilor ceapă, cartofi, oţet şi... cîteva mere. Diferenţă există şi între chioşcurile O.L.F. Cele aparţinînd unităţii 12 erau mai bine aprovizionate decît unitatea 21. Ni se pare nefiresc a se răspunde la ora 7 dimineaţa: „Şeful e plecat după marfă“. Dacă aceste unităţi ale O.L.F., din cele două pieţe ale oraşului Sibiu, deschid duminică numai pină la ora 10, de ce oare nu se aprovizionează ca lumea încă de sîmbătă seara? Căci, dacă şefii de unităţi pleacă după marfă la ora 7 şi se întorc la ora 10, degeaba mai aduc legumele respective. Pînă luni dimineaţa acestea se veştejesc. Un alt obicei. La întrebarea noastră: cum se face că vă lipsesc din unitate majoritatea legumelor cerute de cumpărători?, responsabilul Marin Lupescu ne-a răspuns: „Avînd în vedere că astăzi ținem deschis doar pînă la ora 10, n-am mai solicitat fructe. Pînă mîine se învechesc“. O fi. Dar ce ne facem cu sutele de gospodine care solicitau fructe în sortiment mai bogat şi pe care le-am obligat, în acest fel, să cumpere de pe piaţa neorganizată, la un preţ neconvenabil? La particulari, kilogramul de gogoşari costa 6 lei, vinetele 3 lei, morcovii tot trei lei. Dacă ne gîndim că O.L.F.-ul vinde vinetele cu 1,75 lei kilogramul şi morcovii cu 1,30 lei ne putem da seama de diferenţa de preţ. In piaţa 1 Mai, lucrurile stăteau ceva mai bine. Unitatea nr. 13 (responsabil Ioan Tobias) era destul de bine aprovizionată. Destul, dar nu îndeajuns. La chioşcul cu fructe puteau fi găsite doar mere. Pe cînd un sortiment mai bogat, „de la mare“, făceau produselor lor o reclamă infernală. Şi totuşi nu le cumpăra nimeni. Să nu se supere cei de la cooperaţia meşteşugărească, dar magazinele (barăcile) lor din piaţa Cibin seamănă cu celeale oamenilor notați mai sus. In baraca nr. 1 Cibin, gestionara Regina Lepprich era preocupată de lucrul la dantelă. Pînă la ora 8 nu vînduse nimic. Pe fațada tarabei ei, încălțămintea era scoasă afară intr-un mod „original". Fiecare pantof legat cu o sfoară, cam de 30—40 cm, atîrna intr-un cui. Situaţia e asemănătoare şi la baraca unde vindea Constantin Botezatu. In cele două colţuri ale pieţii există amplasate cite un bufet (Tîrnava) şi o gogoşerie. Am mai scris despre aceste unităţi. Arată îngrozitor. Mesele din faţa lor sunt murdare. De ce oare nu se pun feţe de masă pe ele? Vin oamenii de la ţară să-şi valorifice produsele şi vor să mănînce. Văzînd mesele respective se îndreaptă spre ele, îşi desfac mîncarea proprie şi mănîncă stînd în picioare. Scaune nu există. La ora 7,30 gogoşenia* nu avea gata nici un fel de mîncare, iar Rotaru Ana care pregăteşte „mici“ era plecată şi ea „după marfă“. Cămările municipiului Sibiu n-au fost aprovizionate duminică suficient. Aceasta datortă Oficiului judeţean de legume şi fructe. Curăţenia se lasă şi ea aşteptată. Este de dorit ca forurile în drept să ia de urgență măsuri. Sunt necesare. AL. SOMEȘANU „Piaţa nu e bilet“ Am fost într-o vară la tradiţionala serbare de pe Muntele Găina. Şi pe lîngă frumuseţea produselor de artizanat oferit cumpărătorilor au mai fost acolo nişte produse de o calitate îndoielnică fabricate de negustori „autorizaţi cine ştie de cine". E vorba de ochelari, piepteni, fluieraşe etc. etc. Vînzătorii acestor produse neaparţinînd comerţului de stat, veniţi direct Anomalii pe traseul beneficiar—constructor In ansamblul factorilor care determină creşterea eficienţei economice a unei uzine se află, fără îndoială, şi realizarea la termen a contractelor încheiate între beneficiar şi constructor. In fond, îndeplinirea integrală a sarcinilor pevăzute la termenele stablite prin clauzele contractuale, nu este altceva decît încadrarea în „cotele“ planului de stat, a indicatorilor propriu-ziși ai uzinei respective. Nerespectarea de către una sau alta din părți a clauzelor contractuale duce la repercursiuni nefavorabile asupra producţiei, la întîrzierea dării în folosinţă a obiectivelor de investiţii, la pierderea sistematică a unor cote de acumulări. Îndeplinirea marilor sarcini pe care le ridică procesul continuu de dezvoltare a industriei impune sincronizarea tuturor angrenajelor, începînd de la minister, executant şi pînă la titularii de investiţii. Iată de ce documentele Congresului al X-lea al partidului ridică cu atîta acuitate problema executării la timp a utilajelor şi instalaţiilor contractate pentru punerea în funcţiune la termenele planificate a obectivelor de investiţii.Ţinînd seama de sarcinile importante ce revin prin planul de stat industriei constructoare de maşini, am investigat la uzina „Independenţa“ din Sibiu stadiul onorării comenzilor în perioada ce a trecut din anul curent. Uzina „Independenţa“ echipează cu utilaje şi instalaţii numeroase ramuri ale industriei — constructoare de maşini, petrolieră şi minieră, chimică, siderurgică, alimentară etc. Instalaţiile furnizate de uzină noilor obiective industriale sau în dezvoltare au fost de bună calitate, ceea ce a atras noi comenzi din partea titularilor de investiţii. — Uzina noastră — ne spunea inginerul Hermann Schuster, adjunct al serviciului dispecer-şef, produce utilaje complexe. Sarcina de plan pe 1969 este de 17 365 tone, din care contractate la începutul anului 11 487 tone prevăzute cu documentaţie tehnică. — Şi restul? — Aici începe anomalia. La ora aceasta uzina noastră nu dispune de comenzi în valoare de 24 milioane lei, ceea ce pune practic problema nerealizării unor utilaje pentru care avem repartiţie din partea forului tutelar. — Ce s-a realizat din contractele încheiate? —5 Avînd în ______________ vedere că ciclul de fabricaţie pentru instalaţiile şi utilajele pe care le executăm noi este mai lung, mă voi referi doar la rezultatele pe primele 6 luni — ne spunea Ioan Pardea, şeful serviciului desfacere. In perioada amintită uzină a avut de executat 7 000 tone utilaje complexe prevăzute pentru dezvoltarea sau modernizarea unor obiective de interes naţional. Din această cantitate s-au realizat 6 482 tone. Interlocutorul însă a ţinut să ne dovedească cu acte în regulă că planul valoric pe primul semestru a fost îndeplinit şi chiar depăşit, că uzina şi-a făcut datoria. Este adevărat că planul valoric s-a realizat, dar cum rămînem cu cel fizic? în ultimă instanţă acesta contează. Este mai uşor să execuţi sortimentele cu valori mari, care să contribuie artificial la realizarea planului, decît să te străduieşti să execuţi toate contractele încheiate. Acest fel de a aborda problema este dăunător in primul rînd pentru uzină, deoarece în semestrul ak doilea au rămas de executat sortimente cu valori mici şi manoperă ■ mare, care vor trage greu în balanţa realizărilor. Mai mult, uzina a primit unele reclamaţii din partea unor beneficiari, care deşi au contractat la timp nu au ajuns încă în posesia utilajelor la data cînd ele trebuiau să funcţioneze. Cîteva exemple. Uzina „Strungul“ din Arad a reclamat nelivrarea la termen a unui cuptor cu inducţie de 3,5 tone. Uzinele de autocamioane din Braşov au primit cu multă întîrziere maşinile semiautomate de sablat şi o serie de piese de schimb. In aceeaşi situaţie se află şi Combinatul siderurgic Galaţi, precum şi alţi beneficiari. Este adevărat că uzina a întîmpinat unele greutăţi din partea unor titulari de investiţii sau chiar din partea organelor tutelare: M.I.C.M. şi Centrala Industrială de utilaj chimic şi rafinării Bucureşti. — Deşi au trecut atîtea luni de la începutul anului — ne spunea Ioan Pardea, uzina încă nu ştie ce lucrează în perioada următoare, deoarece mai sunt beneficiari care încă nu au încheiat contractele şi nu au depus documentaţiile. Alţii au depus comenzi dar le-au retras. Astfel, Fabrica de zahăr de la Corabia (obiectiv nou al cincinalului) a depus comanda la 24 ianuarie a c. pentru achiziţionarea unor rezervoare în greutate de 225 tone ca la 5 februarie să o anuleze. întreprinderea minieră Moldova Nouă a primit repartiţie pentru 5 filtre de vid însumînd 55 tone, dar care nici pînă-n prezent nu a depus comanda. în statistica, uzinei sînt peste 40 de beneficiari care încă nu au trimis documentaţia necesară executării utilajelor. Menţionăm că mai mult de 60 la sută din aceste utilaje, încă neexecutate (din lipsă de documentaţie) au termen de intrare în funcţiune în anul curent. Este neîndoios faptul că unii beneficiari au creat şi crează încă greutăţi în realizarea sarcinilor uzinei „Independenţa“, prin neîncheierea la timp a contractelor, netrimiterea documentaţiilor etc., dar un lucru este de neînţeles. De ce uzina nu acţionează pe linia Arbitrajului de Stat din moment ce forurile tutelare au elaborat repartiţii de materiale şi liste de execuţie a unor utilaje pentru diferiţi .______ beneficiari? Sau de ce nu se intervine la minister pentru scoaterea din plan a unor repartiţii care şi-au pierdut valabilitatea? In fond acestea grevează asupra planului uzinei. Iată întrebări la care conducerea uzinei „Independența“ va trebui să găsească răspunsuri în termenul cel mai scurt. Pentru a elucida unele probleme în legătură cu sprijinul ce trebuie să-i acorde uzinei forurile tutelare, am avut o convorbire cu inginerul Dorin Fulea, director tehnic. „Profilul“ uzinei noastre este cunoscut de toată lumea. Tocmai de aici provin toate încurcăturile. De altfel uzina „Independenţa“ este, aş zice, un „artist emerit“ în ceea ce priveşte încurcăturile. Unele ni le creăm singuri, altele ni le fac beneficiarii şi chiar forurile noastre superioare. La ce mă refer? Consider că există încă la ora actuală o repartizare de sarcini prea de sus de la minister. Poate ar trebui să se lase mai multă iniţiativă din partea uzinei. Acest lucru ne stînjeneşte în activitate. Să dău un exemplu. Ministerul ne repartizează la începutul anului o serie de materiale pe care singur s-a angajat să ni le procure. Au trecut 6 luni și materialele întîrziau să ne parvină. Sesizind organele de resort și văzînd că nu ne pot aproviziona, ministerul ne-a dat dezlegare să ne descurcăm singuri. Ne-am descurcat, dar cu întîrziere. — In ce privește neonorarea la timp a unor utilaje care aveau termene scadente ce ne puteți spune? — S-o spun fără ocoliş. Ne-am îndreptat atenția spre executarea celor mai semnificative produse, pe celelalte le-am lăsat mai la urmă. In semestrul doi vom lua toate măsurile să recuperăm rămînerile în urmă, să lichidăm reclamaţiile. Dar pentru a face acest lucru ne trebuie timp să gîndim în perspectivă. Or tocmai acest timp nu-l avem. Suntem sub imperiul prezentului, deci gîndim doar ce trebuie să facem , momentan. Şi acest lucru este dăunător pentru noi. — Cum vedeţi rezolvarea acestor deziderate? — Simplu. Uzina să primească planul nominalizat odată cu lansarea cifrelor de plan pentru a avea posibilitatea planificării materialelor, încheierea contractelor încă de la începutul fiecărui an şi în sfîrşit să ni se acorde mai multă elasticitate, de la centru, în organizarea producţiei pentru a ne putea mişca în labirintul nesfîrşit de probleme. Cu toate opiniile directorului tehnic, pe care le considerăm juste, este necesar ca mai întîi să se pună la punct în cadrul uzinei o serie de probleme legate de organizarea ştiinţifică a producţiei, de lichidarea locurilor înguste, de rezolvarea sistematică a lipsei forţei de muncă calificată etc. Pe prim plan , trebuie să stea dezvoltarea uzinei, pe baza fondurilor de investiţii, care vor plasa producţia în anii următori la cote duble. I. NISTOR Anchetă economică Un important obiectiv dat în funcţiune Un grup de muncitori şi specialişti din cadrul Direcţiei teritoriale a apelor Sibiu, folosindu-şi plenar capacitatea de muncă, a terminat, în aceste zile, înainte de termen, galeria de deviere a apelor la barajul de ancorament pe Valea Peştii — afluent al rîului Jiu — care va alimenta cu apă municipiul Petroşani. Un colectiv aparţinînd aceleiaşi direcţii a dat un substanţial aport la consolidarea zonelor periculoase ale Cibinului. -- Setea de a şti, de a cunoaşte mereu mai mult, trăsătură fundamentală a omului, a devenit în aceşti ani şi o caracteristică generală a poporului nostru, constructor activ şi conştient al socialismului. De la cei mai mici membri ai societăţii pină la venerabilii ajunşi la virsta senectuţii învaţă. Se adapă la izvoarele ştiinţei şi culturii cu apa vie a adevărului, învaţă să crvnească şi să înfrumuseţeze acest ,,univers inedit al socialismului“ prin îmbogăţirea spirituală a propriei fiinţe. Şcoala de toate gradele a devenit prima şi cea mai importantă componentă socială în reţeaua instituţională care impinzeşte ţara. In cadrul acesteia, învăţămîntul seral ocupă un loc important. Zilele acestea febra generală a deschiderii noului an şcolar seral a cuprins sute de mii de tineri muncitori. Din judeţul nostru mii de oameni, din fabrici şi uzine, vor frecventa şcolile serale, întru împlinirea lor spirituală, pentru îmbogăţi- La început de an... rea personalităţii lor cu un plus de generoasă dăruire. O dăruire în care efortul, după cele ,opt ore de muncă, se adaugă tendinţei profund umane pentru depăşire şi autodepăşire. Efort care înnobilează drumul spre perfecţiune al tuturor şi al fiecăruia în parte. Efort al conştientizării necesarului, căci a învăţa a devenit astăzi o condiţie primordială a obiectivării potenţelor umane in timpul muncii, o condiţie a eliberării individului din chinga servituţilor ignoranţei, necunoaşterii. Mii de oameni din cele mai diverse întreprinderi ale judeţului se avîntă, încă o dată, pe drumul înfiorat al cărţilor, depozitare ale ştiinţei şi umanismului. Mii de oameni, alături de alte sute de mii de pe întreg cuprinsul patriei, vor aduce pe băncile şcolii înţelepciunea practică a uzinei ca să-i sporească apoi frumuseţea cu noi înţelesuri, să-i adincească apoi semnificaţiile în trepidaţia diurnă a strungului, presei, instalaţiilor de tot felul. Mii de oameni ai muncii, angrenaţi cu toată voinţa în saltul spiritual al întregului popor, prinşi adine în mişcarea progresului general. Şi pentru a respecta o tradiţie, devenită ritual în asemenea împrejurări, urăm şi noi seraliştilor SPOR LA ÎNVĂŢĂTURĂ. T. S. V. Uzina „Balanţa“ Sibiu. Operaţia de etalonare a vitezometrelor şi contoarelor de ore, o ultimă fază în ciclul de producţie, efectuată de Silvia Alămorean şi Rudolf Gräff.