Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-01 / nr. 504

Anul I, nr. 50* Să urgentăm recoltatul sfeclei de zahăr ♦ O importantă lucrare căreia tre­buie să i se acorde o mai mare a­­tenţie este recoltatul sfeclei de za­hăr. Cu atît mai mult cu cit după această cultură urmează să fie în­­sămînţate mari suprafeţe cu grîu de toamnă. Analizînd situaţia ope­rativă din 30 septembrie a.c. a Di­recţiei agricole judeţene se cons­tată că recolta de sfeclă de zahăr nu a fost strînsă decit de pe 32 la sută din suprafaţa rămasă în cul­tură. Este adevărat că în unităţile cooperatiste în care consiliile de conducere au organizat mai bine activitatea şi au antrenat forţe sporite, această lucrare s-a înche­iat sau se află într-un stadiu mai avansat. Exemple în acest sens sunt cooperativele agricole din Ar­meni, Bîrghiş, Hosman, Miercurea Sibiului, Begatul Român şi multe altele. Faptul însă că în unele coopera­tive agricole recoltatul sfeclei de zahăr încă nici nu a început deno­tă o slabă preocupare a factorilor de răspundere pentru mobilizarea truturor forţelor şi folosirea lor cu andament sporit. în această si­tuaţie se găsesc cooperativele agri­cole din Avrig, Cornăţel, Ludoş, Şura Mică, Ghijasa de Sus, Ighişul Vechi, Ocna Sibiului şi altele. Unii preşedinţi şi specialişti, pentru a justifica rămînerea în urmă, aduc fel de fel de motivări. Ar fi mult mai bine dacă ei s-ar strădui mai mult nu în căutarea aşa-ziselor cauze obiective, ci în organizarea muncii, în folosirea cu mai mare randament a mijloacelor de care dispun. O problemă căreia, de asemenea, nu i se acordă atenţia cuvenită o c­stituie transportul produselor din cîmp. De exemplu la coopera­tiva agricolă din Stejeriş au fost recoltate 220 tone sfeclă de zahăr dar nu s-au transportat decît 10 tone; la Regatul Român din 660 tone sfeclă au fost transportate a­­bia 90 de tone, iar la Agnita din 300 de tone, numai 50. Se impune ca şi în această privinţă să fie lua­te măsuri operative de mobilizare a tuturor mijloacelor în vederea transportării şi depozitării recoltei. Prin folosirea cît mai raţională a mijloacelor şi forţelor de care dispun unităţile la recoltatul cul­turilor tîrzii, cu prioritate a carto­filor şi sfeclei de zahăr, prin orga­nizarea temeinică a transportului se creează condiţii optime execu­tării şi celorlalte lucrări. Este deo­sebit de important ca la recoltatul sfeclei de zahăr să fie folosite cu maximum de randament disloca­toarele, impulsionîndu-se prin a­­ceasta ritmul lucrărilor. Situaţia recoltării sfeclei de zahăr în cooperativele agricole Săcădate Velţ Stejeriş la data de 30 IX 1969­­Armeni Bîrghiş Hosman Miercurea Sibiului Bogatul Român Broşteni Cristian Vurpăr Şelimbăr Dobîrca Apoldu de Sus lOOo/o 100% lOOo/o 100% 100% 100% lOOo/o 100% lOOo/o 100% 100% 90% 770/0 Bruiu Moşna Agnita Vărd Micăsasa Dîrlos Aţei Răvăşel 55o/0 550/0 530/0 470/0 420/0 38% 370/0 350/0 32% Loamneş Nocrich Blăjel Fetiş Noiştat Alămor Tîrnava Apoldu de Jos Şeica Mică Chirpăr Amnaş Racoviţa Merghindeal Marpod Hoghilag Ruşi Şeica Mare Alma Roşia Slimnic Axente Sever Şaroşu pe Tîrnave Alţîna Pelişor Mălîncrav Biertan Avrig Cornăţel Ludoş Şura Mică Ghijasa de Sus Ighişul Vechi Ocna Sibiului Boian Bratei Buia Copşa Mică Ighişul Nou Laslea Şoroştin Şura Mare Valea Viilor 30% 29% 28% 28% 24%/o 23% 20% 17% 16% 15% 14% 13% 11% 11% 10% 10% 10% 8% 8% 6% 6% 5% 5"/® 5% 3% 2% 0% 0% 0% 0% 0% n9'1 0% 0%o9/* 0% 0% 09/® 0®/o O9 '# 0% 0% Felicia Bucur (Se. generală nr. 1, cl. Vii­.); 2 Michael Stein (Liceul nr. 2, cl. VI.); 3. Lucia Frăcea (Liceul nr. 1, cl. VII.) primii tei clasaţi la concursul de desene pe asfalt. Mă mut în Sahara Adio, Sibiu! Adio lipsă de apă! Mi-a aranjat cineva de la între­prinderea comunală să mă mut în Sahara. Că dumnealor au relaţii teribile acolo... Ce, ca aici?! Mă refer la apă, nu la relaţii. Respec­tivul, deşi are un post bun la în­treprinderea cu pricina, vine şi el. Că, zice, s-a săturat... Mă rog, dacă vreţi, puteţi să ve­niţi şi dumneavoastră. Eu unul, am deja dezlegare de la „Comu­nale“. M-au şi scos din fişele cu taxa pentru apă, în schimb, pen­tru serviciul acesta, le-am făcut cadou o cămilă. Una din ălea cu două cocoaşe. De unde? Slavă domnului, mi-am făcut rost de cî­­teva duzini pen­tru caravana cu care plec. Desi­gur, puteţi să vă procuraţi şi dum­neavoastră. Zilele acestea întreprinderea comunală „aduce din import“ cîteva ciurde. O să vedeţi că va fi mai uşor să cumperi o cămilă decît o găleată de apă. De fapt aţi simţit-o pe pielea dumneavoastră. Cred că nu aţi uitat. Cîteva zile, adio baie, a­­dio ras, adio etc. Norocul meu şi al dumneavoastră, bineînţeles, cu I.H.R.-ul, în vară ne-a făcut figu­ra cu milioanele ălea de sticle de bere. Ne-a dus cu vorba. Acum, însă, ne-au adus mari servicii. Se înţelege că meritul de fapt este al fabricii de bere. Cum spuneam, zi­lele acestea, cînd n-ai găsit un strop de apă în Sibiu, dumnealor și-au făcut o adevărată pomană. Bere, din belșug. Au avut oamenii cu ce se spăla pe cap. Că de băut, să ne fie cu iertărică, nu prea a­­vea haz, ci... gust de acritură. Cică nu i-au dat răgaz să se ho­dinească la fermentare. In tot Si­biul, la frizerii se săpunea barba, la coafor se spăla părul numai cu bere. Mare noroc, mai ales că nici n-a plouat. Şi ca să nu-mi uit vorba, să ştiţi că de la întreprinderea co­munală se dau asigurări serioase. Am vorbit cu inginerul şef în per­soană. — Bine, domnule, zic, apa asta este mereu tot cu cîrîială? — Ehe! — îmi răspunde. S-ar putea ca anul acesta să nu mai fie de loc. Nu ştiu la ce s-o fi referit. La apă sau la cîrîială. Dar oricum, tot întreprinderea judeţeană de construcţii şi montaje cică ar fi vinovatul. Că a făcut conductele ca nimeni altul. Nici nu începuse să curgă apa şi mufele săreau de teama presiunii. Acum la trei din­tre ele le-a sărit muştarul de plumb, fiindcă n-au renură — ia, acolo, un fleac de canal care ţine cu plumbul, cînd se dă presiunea la el. Bani? Să fiţi dumneavoastră sănătoşi! Are statul destui şi are şi cine să-i dea pe apa Sîmbetei. Că pînă acum cu lucrarea asta, cu 0 mm gjjşg apa care nu e re- & m reuc­cepţionată,nu s-au păpat decît vreo 55 de milioane... Nu vă alarmaţi, că mai sunt încă opt. In fiecare an cite unul şi ju­mătate. Poftim? Vă zdrobiţi de­geaba! Conducta, domnilor! Şi-au mai poreclit-o şi magistrală. E drept că au trimis-o în surghiun tocmai la Gura Rîului să facă rost de apă. Că n-aţi uitat cred poezia „La steaua“ a lui Emines­­cu? Raza cu buclucul vine totuşi, mai repede decît apa de la Gura Rîului. Sau, în orice caz e mai si­gur că vine. Aşa că... Eu plec. Rămîneţi sănătoşi, sau cum vreţi! Eu o să vă scriu din Sahara, că e mai bine decît la Sibiu în ce priveşte apa. M. SLATINEANU Combustibilul—o pro­blemă la ordinea zilei (Urmare din pag. I) ------------------------L­ar , lipsa celor 15 autocamioane, a ple­cat şi n-a mai revenit cum pro­misese. Tovarăşii de la I.T.S., în schimb, au fost prezenţi la timp şi în loc de 14 autocamioane au trimis 17. Conducătorii auto de la această în­treprindere au dovedit o disciplină exemplară lucrînd pînă la prînz. Am vizitat pe rînd rămpile de încărcare a lemnelor de foc de la Noul, Caşolţ şi „Şopa“. Peste tot am găsit lemne de foc din belşug care aşteptau să fie transportate. De cum ajungeau la rampă cami­oanele erau încărcate. S-a făcut o treabă excelentă şi în depozitele „Combustibilul“ din Sibiu şi Ocna au intrat în ziua respectivă 163 tone lemne. Tovarăşii de la I.F.* profitînd de această acţiune şi-au rezolvat şi o altă problemă :* transportul a 50 tone lemne da lobole şi tananţi la depozitul în­treprinderii. După părerea noastră nu era cazul. Acţiunea avea drept scop transportul lemnelor de foc şi nu acoperirea unor rămîneri în urmă ale întreprinderii, la alte sor­timente. Dacă s-ar mai organiza o astfel de acţiune , la care tovară­şii de la Autobază ar participa e­­fectiv şi mai puţin onorific (e vor­ba de tovarăşul Teodorescu per­sonal) , lemnele ar fi în scurt timp în depozite, la dispoziţia ce­tăţenilor. Conchidem că de lipsa lemnelor din depozit nu se face vinovat nici „Combustibilul“ nici întreprinde­rea forestieră, ci transporturile. Desigur, tovarăşii de la Autobază vor motiva că nu au suficiente maşini. în puţinul timp pe care l-am avut, duminică dimineaţa, am detectat totuşi o maşină apar­­ţinînd Autobazei Sibiu (cu nr. 21 SB 1050, condusă de Petru Moga) care, cu forme în regulă, transpor­ta lemne pentru un particular din Sadu la Săcel. De vreme ce se a­­probă maşini pentru particulari înseamnă că se pot aproba şi pen­tru interesul public, pentru cetă­ţenii unui oraş ca Sibiul de exem­plu. Şi pentru că tot veni vorba de mijloace de transport, la Ca­şolţ am întîlnit alte două autoca­mioane aparţinînd O.L.F. Sibiu (21 SB 376 şi 21 SB 374, conducă­tori Nicolae Florea şi Ion Drăgoi), care aveau aprobarea întreprinde­rii de a transporta lemne. N-am ştiut că O.L.F.-ul dispune de atî­­tea mijloace de transport. Din cite am auzit dînşii mereu au diver­genţe cu Autobaza în sensul că nu le asigură destule mijloace pentru transportul legumelor şi fructelor, în fine, poate pentru duminica vi­itoare alături de maşinile Autoba­zei şi ale I.T.S. vom întîlni şi ca­mioanele O.L.F. Din constatările de pe teren re­zultă o situaţie îngrijorătoare şi la unităţile şcolare care au primit numai 5 730 tone lemne din cele 7 000 planificate. Fără discernă­­mînt s-a procedat bunăoară la pla­nificarea şi repartizarea lemnelor pentru şcolile din Porumbacu de Jos. N-am înţeles după ce raţiune s-au alocat aici 25 tone lemne cînd în anul trecut nu au fost sufici­ente 100. O soartă asemănătoare 0 au căminele culturale. Pentru cele trei cămine aparţinînd comu­nei Miercurea s-au repartizat 3 000 kg lemne de foc. O cantitate de 1 000 tone deşeuri de lemne a fost planificată şi repartizată cîtorva unităţi şcolare pentru a le ajuta să iasă din impas. Dar cînd con­ducerile şcolilor respective s-au a­­dresat fabricilor de cherestea pen­tru deşeuri cei de acolo au ridicat din umeri. „Noi producem diferite sortimente de lemn — li s-a spus, — şi nu ne planifică deşeuri. Cînd vom avea deşeuri o să vă dăm“. Deci situaţia este limpede: atît Inspectoratul şcolar judeţean cît şi Direcţia plan a Consiliului popular judeţean — nu au conlu­crat şi modul cum au planificat repartiţia lemnelor se vede pe te­ren. Aceştia alături de întreprinderea forestieră şi Autobaza T.A. sunt factorii care ar fi trebuit să facă aprovizionarea cu lemne a depozi­telor şi a diferitelor unităţi în mod direct. Tot aceştia trebuie s-o facă dar aşa ca să ne încălzim în iarnă la foc nu la vorbe şi a­­drese. AL. CONSTANTINESCU A început recol­tatul porumbului în fermele întreprinderii agrico­le de stat din Axente Sever con­tinuă în ritm susţinut recoltatul culturilor şi însămînţările de toam­nă. De cîteva zile, în fermele Şei­ca Mică şi Şoroştin a început re­coltatul porumbului pentru boabe. A fost strînsă recolta de pe 40 ha. Cu toate condiţiile nefavorabile din acest an, s-a realizat o produc­ţie medie de 3 300 kg boabe la ha. TRIBUNA 5TETÜLÜ­I Rentabilitatea unor unităţi utilitare Unitatea cooperatistă prestatoare de zidărie şi zugrăveli din comuna Sălişte, condusă de Ion Muleşiu, lucrînd cu un număr de opt oa­meni a executat în trimestrele II şi III ale anului curent lucrări de construcţii de locuinţe, zugrăveli şi finisări interioare în valoare de 171 000 lei. Remarcabile rezultate obţine şi atelierul de întreţinere şi reparare a aparatelor electrice de uz casnic, frigidere, maşini de spălat şi căl­cat etc. Din prima lună de exis­tenţă acest atelier de prestaţii a executat lucrări în valoare de 9 525 lei. Randamentul ridicat al muncii se datorește retribuției sti­mulative a muncitorilor coopera­tori. „TEMA NOSTRA” Sub egida Consiliului Superior al Agriculturii a apărut recent pri­mul volum de culegeri de materia­le privind istoria agriculturii în România, intitulat sugestiv „Terra nostra“. Este o încercare meritorie de a înmănunchia, selectiv, argu­mente ştiinţifice privitoare la con­tinuitatea și progresul istoric al practicii agricole multimilenare a oamenilor de pe aceste plaiuri. După cum afirmă în „Cuvîntul CARTEA înainte“ prof. dr. docent David Davidescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, vicepreşedinte al Consi­liului Superior al Agriculturii, te­meiul acestei culegeri de materiale constă în contribuţia la studiul is­toriei poporului român prin pris­ma concepţiei materialist-dialectice. Sunt înserate în volum contribuţia prestigioasă a acad. Gheorghe Io­­nescu-Şişeşti („Din trecutul ştiin­ţei agricole româneşti“), studiile documentate ale lui Eugen Mewes („Personalitatea lui Ion Ionescu de la Brad“), Oprea Parpală („Con­tribuţia lui N. O. Popovici — Lupa la dezvoltarea şcolii româneşti de economie agrară“), ca şi alte cer­cetări valoroase ale lui C. Simio­­nescu, E. Gheran, FI. Mîrţu, I. Mol­nar, Şt. Olteanu, R. Mândru, N. Mironescu, M. Brudiu, P. Gyulai, Gh. Bartoş. Iniţiativa Consiliului Superior al­­Agriculturii de a răspunde unor cerinţe sociale obiective privind clarificarea multiplelor aspecte le­gate de teoria şi practica agricolă în România este lăudabilă. GH. GRANITER Invenţie brevetată In cursul trimestrului III a.c., la uzina „Independenţa“ Sibiu a existat o preocupare susţinută pentru brevetarea so­luţiilor originale în activitatea de proiectare şi tehnologie. Ast­fel, s-a obţinut brevetarea in­venţiei „Dispozitiv de strunjit şurub melc tip E“ (Brevet R.S.R. nr. 57 184), ai cărei au­tori sunt inginerii Nicolae Boriga şi Ilie Rău. Invenţia face posi­bilă prelucrarea melcilor cu profil în evolvenţă de dimensi­uni diferite prin strunjire cu Dialog medieşan între consumatori şi comerţ Din iniţiativa Consiliului popular al municipiului Mediaş, recent au fost organizate consfătuiri ale con­sumatorilor din cartierele munici­piului la care au fost invitate să participe şi cadre de conducere din unităţile comerciale locale. Scopul acestui dialog între cumpărători şi comerţ este cunoaşterea lipsurilor care mai persistă în activitatea unităţilor de desfacere, vizînd mai ales buna deservire a populaţiei, aprovizionarea magazinelor cu pro­duse agro-alimentare şi industriale la timp şi în cantităţi cît mai va­riate. Tovarăşii Alexandru Kadar, Niţu Dragomir, Vasile Matei, Ioan Eroiu, şi alţi consumatori din cartierul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ au sub­liniat in cuvîntul lor faptul că în ultimul timp s-a îmbunătăţit de­servirea în magazinele de legume şi fructe, alimentare şi din alte uni­tăţi comerciale din acest cartier, că au fost puse în vînzare sorti­mente variate de produse şi de bună calitate. Nu în aceeaşi măsură se poate vorbi de activitatea ce o desfăşoară unii gestionari şi vînză­­tori din unităţile de desfacere a produselor carnate. Consumatorii au criticat în acest sens modul î­­ care se sortează carnea pe calităţi.:"; Alţii au criticat procedeul gestio­narei care deserveşte unitatea da desfacere a produselor de panifi­caţie şi care în loc de rest dă oa­menilor alte produse ca: bomboa­ne, caramele, covrigi etc., fără ca aceştia să le solicite. S-au făcut cu acest prilej şi nu­meroase propuneri cu privire la îmbunătăţirea calităţii pîinii, mai­ buna deservire în localurile de ali-­­mentaţie publică şi la cofetăria din cartier.­­ I. H.. i „SĂMINŢA" NEGLIJEN­ŢEI SĂ FIE INLA­TURA­TĂ! are germinaţie slabă şi umiditate mai mare decît 14%, cît e maxi­mum admis. Dar noi semănăm din cantitatea de seminţe de la care nu am primit încă rezultatul... Cu toate că instrucţiunile prevăd clar trimiterea a trei probe pen­tru analiză în cazul cînd cantitatea de sămînţă depăşeşte 40 tone, de la Porumbacu de Jos au fost tri­mise numai două. Mai mult, aici se foloseşte săminţa cu indici cali­tativi inferiori celor admişi. Cu toată clarificarea acestor aspecte, lucrătorii Direcţiei agricole care au fost prezenţi n-au manifestat nici cel mai neînsemnat gest intenţio­nal de înlăturare a unor asemenea practici... Raidul nostru a scos în relief existenţa unor mentalităţi dău­nătoare realizării producţiei agricole. Din dorinţa, legitimă de altfel, de a accelera ritmul de executare a însămînţărilor, unii specialişti din agricultură sunt dispuşi să facă rabat la calitate, seminţele sunt tratate... cu superficialitate, buletinele de ana­liză sunt considerate acte formale. Fără îndoială că aceste feno­mene au fost favorizate şi de munca lacunară a lucrătorilor Direcţiei agricole judeţene. Antrenaţi în rezolvarea problemelor curente de producţie, aceştia uită prea lesne că Direcţia agri­colă este, în primul rînd, organul TEHNIC agricol. Acum, cînd semănatul griului a demarat puternic, inginerii agronomi, atît din unităţi, cît şi din cadrul organelor agricole judeţene, au da­toria de onoare să manifeste o exigenţă sporită în pr­vinţa asigurării unor în­sămîntări de calitate superioară, condiţie pri­mordială a obţinerii unor producţii sporite în anul viitor. GH. GRADINARU (Urmare din pag. I­­lexandru Petruţa, de la cooperativa agricolă din Porumbacu de Jos. Mai avem pregătit patul germina­tiv pe o suprafaţă de 60 ha pentru grîu“. Pînă aici — totul în regulă. Ne interesăm de buletinele de ana­liză a seminţelor de secară şi grîu. Constatăm cu satisfacţie că atît soiul de secară folosit (Petrus), cît şi cel de grîu (Bezostaia) fac parte din „elita“ soiurilor noastre intensive. — Avem buletin roşu la secară. ■ — Dar la grîu ? — Am trimis două probe, pen­tru cele 50 tone de sămînţă de grîu necesară în această toamnă. Am primit rezultatul de la o singură probă — buletin negru: sămînta O parte din piesele de schimb, realizate de Uzina de piese auto Sibiu­ sunt supuse procesului de acoperiri galvanice, în fotografie, aspect din timpul operației respective. De la aaceiţi&a­cienţii timirii Cadre calificate la nivelul cerinţelor Pe o durată de pregătire de patru luni, la întreprinderea „Flamura roşie“ funcţionează în prezent un curs de indici ca calificării la care participă 158 de lacătuşi-reglori din principa­lele compara­mente productive. Prin aceasta se urmăreşte per­fecţionarea cunoştinţelor profe­sionale ale acestor cadre, de ca­re depinde funcţionarea optimă a maşinilor şi utilajelor, pen­tru realizarea integrală a sarci­nilor de producţie. La stabilirea tematicii pentru Cele trei cercuri în care sunt repartizaţi cursanţii, precum şi la predarea corespunzătoare a lecţiilor, contribuie efectiv co­misia inginerilor şi tehnicienilor din întreprindere. PARASCHIVA BODEA O nouă construcţie La uzina „Tîrnava“ din Me­diaş a fost dată recent în fo­losinţă o hală nouă, modernă, în care vor funcţiona ateliere anexe. Fină în prezent au fost montate atelierele electrotehnic, de instalaţii tehnico-sanitare, de bobinaj şi sunt în curs de montare instalaţiile unui labo­rator. In cadrul atelierelor sus­menţionate vor lucra peste 60 muncitori, cărora li s-au asigu­rat un vestiar modern şi un grup social. Noua hală este a­­şezată pe o suprafaţă de 420 m­p avînd o linie modernă, care îmbogăţeşte arhitectonica uzi­nei. 7. ARPAD un dispozitiv universal. Faţă de varianta prelucrării prin freza­­re, caz în care s-ar fi executat cîte o freză profilată pentru fie­care dimensiune de melc, apli­carea invenţiei însemnează o re­ducere a consumului de scule în valoare de 34 000 lei. Ing. MIHAI MARIN Realizări de seamă peste plan Bilanţul celor 9 luni de acti­vitate din acest an la „Firul ro­şu“ din Tălmaciu este foarte bun. Harnicii textilişti de aici au reuşit să realizeze planul producţiei globale cu 5 zile mai devreme, dînd suplimentar, pro­duse în valoare de peste 3,7 milioane lei. La aceasta au contribuit co­lectivul secţiei filatură, care a realizat pe 9 luni o depăşire de plan de peste 24 000 kg fire de calitate superioară şi colectivul secţiei finisaj cu peste 6 000 kg aţă de cusut. De menţionat că din aceste fire peste plan se pot ţese peste 240 000 m pînză, iar din aţa de cusut se pot coa­se peste 100 000 costume băr­băteşti. B. GEORGE Cu şapte zile mai devreme Harnicul colectiv de mun­că de la Fabrica de geamuri din Mediaş a reuşit să rea­lizeze sarcina planificată pe trimestrul III la valoarea producţiei globale şi marfă cu 7 zile înainte de termen, respectiv la data de 23 sep­tembrie a.c. Producţia supli­mentară ce se va obţine pînă la finele acestui trimestru se cifrează la 2,5 milioane lei. Cheltuielile la 1 000 lei pro­ducţie marfă pe 8 luni au fost reduse peste sarcina planificată cu 68,20 lei, reali­­zîndu-se beneficii suplimen­tare în valoare de 6,8 mi­lioane lei. A. ZSOMBORI­ ­

Next