Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)
1970-02-21 / nr. 624
PRODUCŢIA TOrg din pag.l), acţiuni concrete, strlns legate de preoţie*, fără a cădea intr-un practfii fmn îngust. In fond, cheia obţiîMBrii de rezultate superioare In prodis&lia este buna organizare. Cu ea »*_ pot deschide toate porţile: cantW» superioară a produselor, productivitate sporită etc., plus proc*Puriicat în folosirea timpului de mirară, disciplină, cheltuieli mici .. . §Pe această linie se Înscrie contribuția pe care o vor aduce sindi- ■ catel* la bunul mers al treburilor social-economice, în primul rînd prii, Întrecerea socialistă — cea mai largă ■tprină de cuprindere, de antranare a maselor la organizarea şi realizarea producţiei. Caracterul ■ •timulativ al acesteia trebuie subli-iniat nu prin vorbe, ci prin angaja-) in«ite concrete care să surprindă obiectivele cele mai legate de producţie. Se impune ca, pe viitor, formalismul care uneori îşi mai face loc în organizarea întrecerii să fie înlăturat printr-o urmărire permanentă (pe bază de grafic) a îndeplinirii angajamentelor luate pe colective de muncă şi individual; concordarea posibilităţilor cu rezervele interne ale fiecărei întreprinderi; popularizarea rezultatelor pozitive şi a fruntaşilor; receptarea promptă a propunerilor, sugestiilor venite din masa angajaţilor şi finalizarea lor. Ceea ce se impune cu deosebire pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor a sindicatelor, şi conferinţa a hotărît în acest sens cîteva măsuri de importanţă, este lărgirea şi aprofundarea propagandei tehnice. .Protechnica" — acţiune Începută cu succes anul trecut — va concentra cele mai eficace metode şi procedee de propagare şi promovare a noului în organizarea producţiei şi muncii, introducerea de tehnologii superioare, diversificarea produselor, creşterea productivităţii, reducerea consumurilor specifice, economii de materiale şi materii prime. Pe lingă cele arătate în prezentul material, Conferinţa judeţeană a sindicatelor a mai luat o serie de hotărîri toate fiind concentrate în jurul nucleului activităţii de producţie — îndeplinirea şi depăşirea, la nivelul judeţului nostru, a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Aspect dintr-o clasă a IX-a a Şcolii generale nr. I din Sibiu Foto H. BUCHFELNER Recomandări rumenite la focul neglijenţei urmare din pag. I) III, direct pe podeaua maşinii. Ne punem legitima întrebare: dacă din două maşini sondate de noi, în interval de o oră, nici una nu folese« navete, atunci cîte din toate *tî»te în circulaţie mai folosesc ...? Încercînd să dăm un răspuns acestor măsuri ilegale, ne-am adresat direct tovarăşului Ioan Sindon, aflat în misiune de lucru cu autoduba nr. 31-SB-311, ale cărei rafturi interioare (spre mirarea noastră!) nu au fost încă supuse operaţiunii de demontare: — Am primit dispoziţii să demontăm rafturile. Dumneavoastră ştiu că ziceţi să le punem înapoi. Eu nu le-am demontat şi am avut din cauza aceasta .discuţii" ... Ştiu bine că fără ele navetele se răstoarnă în timpul mersului şi pîinea cade prin maşină, pe jos ... — Bine, dar cine v-a dat această dispoziţie şi în ce scop? — Cred că pentru a putea să ducem mai multă pline o dată. Este greu să credem că demontarea rafturilor s-a făcut pentru a-i asigura plinii condiţii de protecţie sanitară mai bune! Sîntem tentaţi să dăm crezare celeilalte păreri. Or, în cazul acesta, ne întrebăm: pentru ce tovarăşul Traian Nica, şef al biroului transporturi, nu împărtăşeşte punctul de vedere, care numeşte "economie prost înţeleasă" pe aceea care se face în detrimentul stării de sănătate a populaţiei , contravenind în mod flagrant hotărîrilor Consiliului de Miniştri? Cine a pierdut ambala? Depozitarea temporară a ambalajelor (navetelor) pentru transportul plinit la nivelul unităţilor de desfacere trebuie să se facă în încăperi închise, care să asigure protecţia lor, împotriva poluării cu microbi şi a degradării. ... In ziua de 4 februarie a.c. în curtea magazinului Autoservire nr. SO din Sibiu — al cărui responsabil este tovarăşa Paraschiva Lupe — organe ale I.S.S. judeţean Sibiu au găsit 11 navete din material plastic destinate transportului de pline ... aruncate deasupra lăzilor cu gunoi! Continuîndu-şi investigaţiile la unităţile din jur, organele de control n-au reuşit să identifice nici şi nepăsării pînă astăzi persoana care le-a ... .pus la gunoi". Spre stupefacţia noastră şi a locatarilor imobilului, ele au continuat să rămînă acolo, deşi în ultimă instanţă reprezintă o valoare. Cu sudoarea frunţii dumitale, tovarăşe Cerbu, dar... Am manifestat admiraţia noastră pentru colectivul de muncitori in alb care prepară pîinea. Din el face parte şi maistrul Gheorghe Cerbu. Ne-a cucerit abnegaţia şi conştiinciozitatea cu care acesta se ocupă de producţia directă, de curăţenia utilajelor şi a locului de muncă! ... Dac-ai şti, tovarăşe Cerbu, ce cale ia pîinea căreia îi dai formă şi ce soartă vitregă are în unele magazine, ţi-ai lăsa pentru o vreme halatul alb în cui şi-ai porni să cerinesăbuiţilor" socoteală!! La restaurantul .Unicum", pîinea destinată consumului a fost găsită depozitată într-o cutie pe podea in colțul holului de trecere ce unește cele două săli de servire, — în vreme ce rafturile erau ocupate de obiecte diverse ca: sticle goale, borcane, încălţăminte etc. La magazinul Autoservire nr. 17 Hipodrom, din strada Luptei, navetele cu pîine sînt aşezate direct pe duşumea fără a avea grătarul acela de lemn despre care ştii matale că protejează pîinea de praful şi noroiul care întîmplător ar putea ajunge, vreodată, pe pavimentul magazinului! Cît despre ambalaje, acestea stau stivuite in curte într-o vizibilă baltă cu noroi! ... La restaurantulDunărea’ din Piaţa Republicii nu te sfătuiesc să mergi. Piinea stă în liftul de serviciu, la numai un metru şi ceva de lăzile de gunoi, din care se scurgea (în ziua controlului efectuat de noi) un lichid mirositor, ce acoperea pavimentul din faţa liftului! La ce bun să te mai necăjim arătîndu-ţi pină unde merge neglijenţa faţă de pîine! Exemple avem destule. Ele demonstrează că unii salariaţi din sectorul alimentar sfidează pur şi simplu munca dumitale, tovarăşe Cerbu, şi a colectivului cu care te străduieşti să asiguri locuitorilor oraşului o pîine din ce în ce mai bună, că aceştia opun nepăsarea sudorii pe care o vărsaţi la temperatura înaltă a cuptoarelor. Iepuri şi pene în maşina de transportat pîine ! Faptul, de loc ,divers", a avut loc în ziua de 10 decembrie 1969, cînd tovarăşul Gheorghe Drăgulescu — angajatul cooperativei „1 Mai" din Tălmaciu, în calitate de şofer pe autoduba de pîine nr. 21-SB-1797 — a fost sancţionat de Inspectoratul sanitar de stat judeţean Sibiu pentru că în maşina pe care o conducea, destinată exclusiv transportului de pîine, s-au găsit iepuri (... da, iepuri adevăraţi! iepuri de casă!) şi pene ! Aceste constatări şi altele ale organelor sanitare dovedesc lipsa de răspundere şi de instruire a unei bune părţi din personalul chemat să asigure transportul în condiţii igienice a plinii. Astăzi iepuri şi pene, mîine cine ştie ce vom mai putea găsi în autodubele pentru pîine. Ca să nu mai vorbim de slabii gospodari, de acei salariaţi care, deşi văd că duba le e spartă, prezentînd găuri mari prin care pătrunde nestingherit praful (cazul autodubei 31-SB-319 reperată de organele noastre sanitare la 3 februarie 1970), continuă să transporte pîinea fără a lua vreo măsură! Menţionăm că ,slabii" au refuzat organului sanitar să-şi dezvăluie identitatea, motivind că ,sunt" obligaţi la aceasta de către şefii direcţi care, probabil,cunosc legile". N.R. Redacţia noastră aduce mulţumiri autorilor pentru efectuarea acestui raid. Totodată, atrage atenţia conducerilor Combinatului industrial de panificaţie şi morărit Sibiu, I.C.S. Alimentara, I.H.R., că trebuiesc luate de urgenţă măsuri cît mai drastice împotriva tuturor acelora care, prin lipsa lor de conştiinţă şi răspundere, prin neglijenţă în serviciu, atentează la sănătatea, consumatorilor. mp . azi... azi... azi... TIMPUL Vremea în curs de încălzire uşoară, dar rece noaptea, cu cerul mai mult noros. Temporar va ninge slab. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 5 grade, iar maximele vor oscila între minus 3 şi plus 3 grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU: PACEA: Valea păpuşilor (orele 9,00; 12,00; 15,00; 18,00 şi 21,00); ARTA: Ce s-a întîmplat cu Baby Jane (orele 9,30;12,00; 15,30; 18,00; 20,30); TINERETULUI: Lupii albi (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30;20,30); 7 NOIEMBRIE: Drumul spre Saturn şi Sfîrşitul Saturnului (orele 10,00; 14,00; 17,00 şi 20,00); INDEPENDENŢA: Morţii rămîn tineri (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30 şi 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Bătălie pentru Roma, seriile I şi II (orele 9,00; 13,00; 16,30; 20,00); TINERETULUI: Lupii albi (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: O noapte furtunoasă (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Stelele din Eger, seriile I şi II (orele 11,00; 14,30; 18,00 şi 20,30). AGNITA: 8 MAI: Apele primăverii (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Aruncaţi banca In aer (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Soarele vagabonzilor (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Crima din pădure (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS. 23 AUGUST: Asasinatul s-a comis luni (orei® 17,00 şi 10,00). TELEVIZIUNE Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. Cheia oraşului. Emisiune-concurs pentru tineret. Telejurnalul de seară. Reflector. Tele-enciclopedia. O oră cu Alfred Hitchcock. Povestea unui poliţist. Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezentată de orchestra Casei de discuri „Electrecord". Solişti: Doina Badea şi Florin Bogardo. Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Sărituri de la trambulina mare. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia. Handbalul masculin la ora Campionatului mondial 1970. închiderea emisiunii. 17,00 18,05 19,00 19,20 19,35 20,30 21,20 21,50 23,30 •7, 4 î '-zAlk t ■ ■ Ifipagpwm&Wi Cadru din filmul Asasinatul s-a comis luni TRMMaHTOTDI (Urmare din pag. I) SECȚIA I. M. A. ? minat și alte lucrări care sa contribuie la ridicarea producției în acest sector. Cooperativele agricole dispun de o puternică bază tehnică proprie. Cele 86 C.A.P. din județ posedă 170 autocamioane de diferite tipuri, 28 tractoare cu remorci, 3 884 pluguri, 870 semănători, 107 selectoare 1 032 vermorele, 128 tocători de nutreţ, 1 293 adăpători automate, 387 motoare electrice, 28 agregate de aspersiune, 262 cintare bascule, 82 separatoare de lapte şi multe alte maşini şi instalaţii. In noua formă de organizare, secţiilor de mecanizare le revine sarcina de a urmări folosirea, întreţinerea şi repararea acestor utilaje în tot cursul anului, asigurîndu-se în acest fel utilizarea cu eficienţă maximă a acestei puternice baze materiale. In perioadele în care mecanizatorii nu pot fi folosiţi la executarea lucrărilor agricole sau de atelier, inginerul şef din C.A.P. va dispune folosirea mecanizatorilor la alte activităţi în cooperativă, urmînd ca aceştia să primească, în afara minimului garantat, o plată suplimentară de la cooperativă, în raport cu activitatea depusă. Secţiilor de mecanizare le revine sarcina ca în limita posibilităţilor să execute lucrări şi pentru alţi beneficiari şi chiar pentru membrii cooperativei, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor coordona întreaga activitate a secţiilor, răspunzînd de realizarea planului de lucrări, a veniturilor şi cheltuielilor prevăzute, vor dota secţiile cu maşini şi tractoare în funcţie de profilul şi nevoile unităţilor, vor asigura folosirea raţională, întreţinerea şi repararea întregului parc de tractoare şi maşini agricole din dotare, vor sprijini secţiile în executarea şi a acelor lucrări mecanice pentru cooperativă care depăşesc posibilităţile secţiilor, vor aproviziona cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb secţiile de mecanizare. Inginerii coordonatori din fiecare I.M.A., ca şi inginerii şefi din C.A.P. trebuie să colaboreze permanent prin intermediul şefului de secţie, pentru a pune în practică sarcinile noi pe linia introducerii şi extinderii mecanizării. Este de datoria colectivelor de conducere din fiecare I.M.A., a fiecărui şef de secţie şi mecanic de întreţinere, a inginerului şef din C.A.P., a consiliilor de conducere să urmărească punerea în aplicare a noilor reglementări, asigurînd în acest mod executarea la termen şi de calitate a lucrărilor din sectorul producţiei vegetale şi îmbunătăţirea activităţii în zootehnie. sport... sport... PATINAJ-VITEZA PALMARES —1970 Au trecut doi ani de cind a fost constituită în Sibiu, prima secţie de patinaj-viteză (copii şi juniori) a Asociaţiei sportive ,învăţămîntul" Sibiu, subvenţionată de Consiliul judeţean al sindicatelor. Datorită pregătirii neîntrerupte şi serioase depusă de sportivi şi antrenor şi în urma participării la toate competiţiile locale şi republicane, recordurile judeţene au fost corectate de la concurs la concurs. Unitatea de măsură a valorii la care a ajuns patinajul-viteză sibian o constituie doborîrea a 9 recorduri R.S.R. în sezonul 1970 şi cucerirea a cinci titluri ele campioni republicani la copii. Iată cum arătau recordurile judeţene la 10. II. 1970: Fete 10—12 ani: Carmen Dragoman — recordmenă R.S.R. la 100 m, 13"5, 200 m, 25"2 și 300 m, 37"1; Anca Vârbănescu 500 m 62"8; fete 13—14 ani, junioare 15—16 ani și 17—18 ani: Sanda Frum — recordmenă R.S.R. la 300 m, 35°; Sanda Frum 500 m, 59"9, 1 000 m, 2'05"4; Ursula Rauch 1 500, 3'35"4 și Valeria Mihuț 3 000 m, 7'45"3; băieți 10—12 ani: Radu Dordea: 100 m, 13"0, 200 m, 24"5, 500 m, 60"0, Ioan Opincaru 300 m, 35"5; băieți 13— 14 ani: Victor Ciolacu, recordman R.S.R. la 500 m, 50"9, 11 500 m, 2'45"6, biatlon (500—1 000 m) 106,000 puncte și la triatlon (500, 1000, 1 500 m, 160,400 puncte; Victor Ciolacu 1 000 m, 1'48"3.Recordurile lui V. Ciolacu sunt valabile și pentru categoria juniori 15—16 ani, ca și recorduri judeţene); juniori 15—16 ani: Adrian Luca, 3 000 m, 5'58"9; juniori 17—18 ani: Adrian Ciobanu, 500 m, 49"9, 1 500 m, 2'40"7, 3 000 m, 5'54"5 şi 5 000 m, 9'57"0. Toate aceste rezultate au fost realizate cu ocazia concursurilor republicane şi a campionatului naţional, faza finală, Tuşnad 1970. PETRU TIVADARU preşedintele Comisiei judeţene de patinaj Schi Păltinişul găzduieşte un mare concurs Comisia judeţeană de schi organizează azi 21 şi mîine 22 februarie pe pirita Onceşti din Păltiniş faza de zonă a campionatului naţional de juniori. Participă schiorii calificaţi în etapele judeţene din Braşov, Prahova, Vîlcea, Caraş-Severin şi Sibiu. Aceştia se vor întrece în probele de slalom uriaş şi slalom special. I. ILIE Consfătuire cu conducătorii auto In după-amiaza zilei de joi, 19 februarie a.c., la Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie a avut loc o consfătuire cu conducătorii automoto, amatori şi profesionişti. La această consfătuire, la care au participat peste 600 conducători automoto, pt. colonel E. Marton de la Inspectoratul judeţean de miliţie Sibiu a prezentat noile modificări pe linie de circulaţie, starea infracţională pe raza judeţului şi altele. Expunerea a fost urmată de proiectarea unor filme documentare pe teme de circulaţie. ILIE ANDREI U.C.M. Copşa Mică. Procesul de rafinare electrolitică a plumbului se desfăşoară azi cu ajutorul unor utilaje şi instalaţii moderne, asigurind produse de calitate superioară Anul írl, nr. $24 mmmmvmsmmmmmmsp Uzina de piese angajează de urgenţă: STRUNGARI şi FREZORI 2 MAŞINIŞTI PENTRU POD RULANT s I (macaragii).I•s Cooperativa Igiena Sibiu ANGAJEAZĂ URGENT: — vitrineri-decoratori — cosmeticiene — muncitoare necalificate pentru lucrări gospodăreşti la domiciliul clienţilor. Informaţii la sediul cooperativei din Piaţa Unirii nr. 4. s (Urmare din pag. I) ConstrUCIII mers’lC© deplin succes la un transformator de 3 200 KVA. Tot pentru prima dată la noi se construiește un transformator pentru încercări la tensiuni pînă la 300 KV cu miez în evolventă (tole curbate), după proiectele I.R.M.E. Valoric, realizările muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor de la această secţie se ridică la aproape 17,5 milioane lei. Notăm pe cei mai harnici dintre ei: ing. Vasile Dîmboveanu, maiştri Lucian Baban şi Ion Florian, şefii de echipă C Mutu, Helmut Tudth, Iosif Szabó, muncitorii Nicolae Bratu, Octavian Toma, Liviu Agîrbiceanu. Ei şi alţii au făcut lucruri de ispravă, ceea ce ne încredinţează că şi pe 1970 vor avea asemenea excelente rezultate. O secţie pe lingă care nu se poate trece este cea de construcţii metalice pentru reţele şi staţii electrice. Aci se confecţionează schelete metalice suport pentru aparataj, console, suporţi, vîrfare, prize de pămînt şi alte repere. Dar unde muncitorii şi-au arătat priceperea, nu greşim dacă spunem măestria, este în confecţionarea pieselor de legătură, a clemelor. Aceste importante elemente în alcătuirea circuitelor electrice trebuie să îndeplinească deopotrivă condiţii electroconductoare şi de rezistenţă mecanică. Maistrul Gheorghe Murţiu, alături de doi-trei muncitori au proiectat, confecţionat şi pus în funcţiune o linie tehnologică pentru fabricarea clemelor de cele mai moderne tipuri. Şi pentru ca treaba să fie rotundă, au construit şi un cuptor pentru turnarea părţilor componente ale acestora. Acum au în proiect să ridice la Tălmaciu o instalaţie de zincare a „pămîntărilor" (puneri la pămînt) necesare tuturor tipurilor de reţele şi instalaţii electrice. Ce-ar mai trebui la secţia mecanică? O mecanizare a mijloacelor de transportat barele de oţel de la depozit la ateliere, treabă care acum se face manual şi — de multe ori — cu mină calificată. Ştim că acum trei-patru ani se folosea în electrocar (nu era mult, dar era ceva). Nu l-am mai găsit în funcţie. Ni se spune că zace stricat de mai bine de doi ani. De ce nu se repune în funcţiune? Că dacă ar fi vreo limuzină, s-ar repara în doi timpi şi trei mişcări, ne mărturiseşte un muncitor. Poate că tovarăşul inginer şef va găsi soluţia şi cînd vom mai trece prin întreprindere, vom găsi electrocarul la treabă şi, poate, încă alte mijloace de transport in gen. Mîna de lucru calificată n-ar mai fi dirijată acolo unde nu e locul ei de muncă. De unde se vede că în întreprinderea de reţele electrice sibiană sunt foarte multe bune, dar şi ... rele. Să zăbovim asupra ultimelor. Ca să nu mai fie! JV 4 14 Trustul alimentaţiei publice locale Mediaş cu sediul în Piaţa Republicii nr. 31 recrutează tinere absolvente ale şcolii generale de 8 ani pentru cursul de iniţiere în meseriile: BARMANE, BUCĂTĂRESE şi OSPATARE. Informaţii suplimentare se pot primi la biroul personal telefon 75 81.