Tribuna Sibiului, februarie 1970 (Anul 3, nr. 607-630)

1970-02-21 / nr. 624

PRODUCŢIA TO­rg din pag.l), acţiuni concrete, strlns legate de preoţie*, fără a cădea intr-un prac­­tfii fmn îngust. In fond, cheia obţi­­îMBrii de rezultate superioare In pro­­dis&lia este buna organizare. Cu ea »*_ pot deschide toate porţile: can­­­tW» superioară a produselor, pro­­ductivitate sporită etc., plus pro­­c*Pu­ri­­icat în folosirea timpului de mirară, disciplină, cheltuieli mici .. . §Pe această linie se Înscrie con­tribuția pe care o vor aduce sindi- ■ catel* la bunul mers al treburilor social-economice, în primul rînd prii, Întrecerea socialistă — cea mai largă ■tprină de cuprindere, de an­­tranare a maselor la organizarea şi realizarea producţiei. Caracterul ■ •timulativ al acesteia trebuie subli-i­niat nu prin vorbe, ci prin angaja-) in«ite concrete care să surprindă o­­biectivele cele mai legate de pro­ducţie. Se impune ca, pe viitor, for­malismul care uneori îşi mai face loc în organizarea întrecerii să fie înlăturat printr-o urmărire perma­nentă (pe bază de grafic) a îndepli­nirii angajamentelor luate pe co­lective de muncă şi individual; con­­cordarea posibilităţilor cu rezervele interne ale fiecărei întreprinderi; popularizarea rezultatelor pozitive şi a fruntaşilor; receptarea promptă a propunerilor, sugestiilor venite din masa angajaţilor şi finalizarea lor. Ceea ce se impune cu deosebire pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor a sindicatelor, şi conferinţa a hotărît în acest sens cîteva mă­suri de importanţă, este lărgirea şi aprofundarea propagandei tehnice. .Protechnica" — acţiune Începută cu succes anul trecut — va con­centra cele mai eficace metode şi procedee de propagare şi promova­re a noului în organizarea produc­ţiei şi muncii, introducerea de teh­nologii superioare, diversificarea produselor, creşterea productivităţii, reducerea consumurilor specifice, e­­conomii de materiale şi materii prime. Pe lingă cele arătate în prezentul material, Conferinţa judeţeană a sindicatelor a mai luat o serie de hotărîri toate fiind concentrate în jurul nucleului activităţii de pro­ducţie — îndeplinirea şi depăşirea, la nivelul judeţului nostru, a sar­cinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Aspect dintr-o clasă a IX-a a Şco­lii generale nr. I din Sibiu Foto H. BUCHFELNER Recomandări rumenite la focul neglijenţei urmare din pag. I) III, direct pe podeaua maşinii. Ne punem legitima întrebare: dacă din două maşini sondate de noi, în in­terval de o oră, nici una nu fole­se« navete, atunci cîte din toate *tî»te în circulaţie mai folosesc ...? Încercînd să dăm un răspuns a­­cestor măsuri ilegale, ne-am adresat direct tovarăşului Ioan Sind­on, a­­flat în misiune de lucru cu auto­duba nr. 31-SB-311, ale cărei raf­turi interioare (spre mirarea noas­tră!) nu au fost încă supuse opera­ţiunii de demontare: — Am primit dispoziţii să de­montăm rafturile. Dumneavoastră ştiu că ziceţi să le punem înapoi. Eu nu le-am demontat şi am avut din cauza aceasta .discuţii" ... Ştiu bine că fără ele navetele se răs­toarnă în timpul mersului şi pîinea cade prin maşină, pe jos ... — Bine, dar cine v-a dat această dispoziţie şi în ce scop? — Cred că pentru a putea să du­cem mai multă pline o dată. Este greu să credem că demon­tarea rafturilor s-a făcut pentru a-i asigura plinii condiţii de protecţie sanitară mai bune! Sîntem tentaţi să dăm crezare celeilalte păreri. Or, în cazul acesta, ne întrebăm: pen­tru ce tovarăşul Traian Nica, şef al biroului transporturi, nu împărtăşeş­te punctul de vedere, care numeşte "economie prost înţeleasă" pe a­­ceea care se face în detrimentul stării de sănătate a populaţiei , contravenind în mod flagrant hotă­­rîrilor Consiliului de Miniştri? Cine a pierdut ambala­­? Depozitarea temporară a ambala­jelor (navetelor) pentru transportul plinit la nivelul unităţilor de desfa­cere trebuie să se facă în încăperi închise, care să asigure protecţia lor, împotriva poluării cu microbi şi a degradării. ... In ziua de 4 februarie a.c. în curtea magazinului Autoservire nr. SO din Sibiu — al cărui responsabil este tovarăşa Paraschiva Lupe — organe ale I.S.S.­ judeţean Sibiu au găsit 11 navete din material plas­tic destinate transportului de pli­ne ... aruncate deasupra lăzilor cu gunoi! Continuîndu-şi investigaţiile la unităţile din jur, organele de con­trol n-au reuşit să identifice nici şi nepăsării pînă astăzi persoana care le-a ... .pus la gunoi". Spre stupefacţia noastră şi a locatarilor imobilului, ele au continuat să rămînă acolo, deşi în ultimă instanţă reprezintă o valoare. Cu sudoarea frunţii dumitale, tovarăşe Cerbu, dar... Am manifestat admiraţia noastră pentru colectivul de muncitori in alb care prepară pîinea. Din el fa­ce parte şi maistrul Gheorghe Cer­bu. Ne-a cucerit abnegaţia şi con­ştiinciozitatea cu care acesta se o­­cupă de producţia directă, de cură­ţenia utilajelor şi a locului de muncă! ... Dac-ai şti, tovarăşe Cerbu, ce cale ia pîinea căreia îi dai formă şi ce soartă vitregă are în unele magazine, ţi-ai lăsa pentru o vreme halatul alb în cui şi-ai porni să ceri­­nesăbuiţilor" socoteală!! La restaurantul .Unicum", pîinea destinată consumului a fost găsită depozitată într-o cutie pe podea in colțul holului de trecere ce unește cele două săli de servire, — în vre­me ce rafturile erau ocupate de o­­biecte diverse ca: sticle goale, bor­cane, încălţăminte etc. La magazinul Autoservire nr. 17 Hipodrom, din strada Luptei, nave­tele cu pîine sînt aşezate direct pe duşumea fără a avea grătarul acela de lemn despre care ştii matale că protejează pîinea de praful şi noro­iul care întîmplător ar putea ajun­ge, vreodată, pe pavimentul maga­zinului! Cît despre ambalaje, aces­tea stau stivuite in curte într-o vi­zibilă baltă cu noroi! ... La restaurantul­­Dunărea’ din Piaţa Republicii nu te sfătuiesc să mergi. Piinea stă în liftul de ser­viciu, la numai un metru şi ceva de lăzile de gunoi, din care se scur­gea (în ziua controlului efectuat de noi) un lichid mirositor, ce acope­rea pavimentul din faţa liftului! La ce bun să te mai necăjim ară­­tîndu-ţi pină unde merge neglijenţa faţă de pîine! Exemple avem destu­le. Ele demonstrează că unii sala­riaţi din sectorul alimentar sfidează pur şi simplu munca dumitale, tova­răşe Cerbu, şi a colectivului cu care te străduieşti să asiguri locuitorilor oraşului o pîine din ce în ce mai bună, că aceştia opun nepăsarea sudorii pe care o vărsaţi la tempe­ratura înaltă a cuptoarelor. Iepuri şi pene în maşina de transportat pîine ! Faptul, de loc ,divers", a avut loc în ziua de 10 decembrie 1969, cînd tovarăşul Gheorghe Drăgulescu — angajatul cooperativei „1 Mai" din Tălmaciu, în calitate de şofer pe autoduba de pîine nr. 21-SB-1797 — a fost sancţionat de Inspectoratul sanitar de stat judeţean Sibiu pen­tru că în maşina pe care o condu­cea, destinată exclusiv transportu­lui de pîine, s-au găsit iepuri (... da, iepuri adevăraţi! iepuri de casă!) şi pene ! Aceste constatări şi altele ale or­ganelor sanitare dovedesc lipsa de răspundere şi de instruire a­ unei bune părţi din personalul chemat să asigure transportul în condiţii igie­nice a plinii. Astăzi iepuri şi pene, mîine cine ştie ce vom mai putea găsi în autodubele pentru pîine. Ca să nu mai vorbim de slabii gospodari, de acei salariaţi care, deşi văd că duba le e spartă, pre­­zentînd găuri mari prin care pătrun­de nestingherit praful (cazul auto­dubei 31-SB-319 reperată de orga­nele noastre sanitare la 3 februarie 1970), continuă să transporte pîinea fără a lua vreo măsură! Menţionăm că ,slabii" au refuzat organului sa­nitar să-şi dezvăluie identitatea, motivind că ,sunt" obligaţi la aceas­ta de către şefii direcţi care, pro­babil,­­cunosc legile". N.R. Redacţia noastră aduce mul­ţumiri autorilor pentru efectuarea acestui raid. Totodată, atrage aten­ţia conducerilor Combinatului in­dustrial de panificaţie şi morărit Si­biu, I.C.S. Alimentara, I.H.R., că trebuiesc luate de urgenţă măsuri cît mai drastice împotriva tuturor acelora care, prin lipsa lor de con­ştiinţă şi răspundere, prin neglijenţă în serviciu, atentează la sănătatea, consumatorilor. m­p . azi... azi... azi... TIMPUL Vremea în curs de încălzire u­­şoară, dar rece noaptea, cu ce­rul mai mult noros. Temporar va ninge slab. Vîntul va sufla po­trivit din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 5 grade, iar maximele vor oscila între minus 3 şi plus 3 grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU: PACEA: Valea păpuşi­lor (orele 9,00; 12,00; 15,00; 18,00 şi 21,00); ARTA: Ce s-a întîmplat cu Baby Jane (orele 9,30;12,00; 15,30; 18,00; 20,30); TINERETU­LUI: Lupii albi (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30;20,30); 7 NOIEMBRIE: Drumul spre Sa­turn şi Sfîrşitul Saturnului (ore­le 10,00; 14,00; 17,00 şi 20,00); INDEPENDENŢA: Morţii rămîn tineri (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30 şi 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Bătălie pentru Roma, seriile I şi II (ore­le 9,00; 13,00; 16,30; 20,00); TI­NERETULUI: Lupii­ albi (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNI­REA: O noapte furtunoasă (ore­le 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Stelele din Eger, seriile I şi II (orele 11,00; 14,30; 18,00 şi 20,30). AGNITA: 8 MAI: Apele pri­măverii (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Aruncaţi banca In aer (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Soarele vagabon­zilor (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Crima din pădure (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS. 23 AUGUST: Asasinatul s-a comis luni (orei® 17,00 şi 10,00). TELEVIZIUNE Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. Cheia oraşului. Emisiune-concurs pentru tineret. Telejurnalul de seară. Reflector. Tele-enciclopedia. O oră cu Alfred Hitchcock. Povestea unui poliţist. Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală prezen­tată de orchestra Casei de discuri „Electrecord". Solişti: Doina Badea şi Flo­rin Bogardo. Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Sărituri de la trambulina mare. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia. Handbalul masculin la ora Campionatului mondial 1970. închiderea emisiunii. 17,00 18,05 19,00 19,20 19,35 20,30 21,20 21,50 23,30 •­7, 4 î '-zAlk t ■ ■ Ifipagp­wm&Wi Cadru din filmul Asasinatul s-a comis luni TRMM­­aHTOTDI (Urmare din pag. I) SECȚIA I. M. A. ? minat și alte lucrări care sa contri­buie la ridicarea producției în acest sector. Cooperativele agricole dispun de o puternică bază tehnică proprie. Cele 86 C.A.P. din județ posedă 170 autocamioane de diferite tipuri, 28 tractoare cu remorci, 3 884 plu­guri, 870 semănători, 107 selectoa­re 1 032 vermorele, 128 tocători de nutreţ, 1 293 adăpători automate, 387 motoare electrice, 28 agregate de aspersiune, 262 cintare bascule, 82 separatoare de lapte şi multe al­te maşini şi instalaţii. In noua for­mă de organizare, secţiilor­­ de me­canizare le revine sarcina de a ur­mări folosirea, întreţinerea şi repa­rarea acestor utilaje în tot cursul anului, asigurîndu-se în acest fel utilizarea cu eficienţă maximă a acestei puternice baze materiale. In perioadele în care mecaniza­torii nu pot fi folosiţi la executarea lucrărilor agricole sau de atelier, inginerul şef din C.A.P. va dispune folosirea mecanizatorilor la alte ac­tivităţi în cooperativă, urmînd ca aceştia să primească, în afara mi­nimului garantat, o plată suplimen­tară de la cooperativă, în raport cu activitatea depusă. Secţiilor de mecanizare le revine sarcina ca în limita posibilităţilor să execute lucrări şi pentru alţi be­neficiari şi chiar pentru membrii cooperativei, întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii vor coordona în­treaga activitate a secţiilor, răs­­punzînd de realizarea planului de lucrări, a veniturilor şi cheltuieli­lor prevăzute, vor dota secţiile cu maşini şi tractoare în funcţie de profilul şi nevoile unităţilor, vor asigura folosirea raţională, întreţi­nerea şi repararea întregului parc de tractoare şi maşini agricole din dotare, vor sprijini secţiile în exe­cutarea şi a acelor lucrări meca­nice pentru cooperativă care depă­şesc posibilităţile secţiilor, vor a­­proviziona cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb secţiile de me­canizare. Inginerii coordonatori din fiecare I.M.A., ca şi inginerii şefi din C.A.P. trebuie să colaboreze per­manent­ prin intermediul şefului de secţie, pentru a pune în practică sarcinile noi pe linia introducerii şi extinderii mecanizării. Este de datoria colectivelor de conducere din fiecare I.M.A., a fie­cărui şef de secţie şi mecanic de întreţinere, a inginerului şef din C.A.P., a consiliilor de conducere să urmărească punerea în aplicare a noilor reglementări, asigurînd în acest mod executarea la termen şi de calitate a lucrărilor din sectorul producţiei vegetale şi îmbunătăţirea activităţii în zootehnie. sport... sport... PATINA­J-VITEZA PALMARES —1970 Au trecut doi ani de cind a fost constituită în Sibiu, prima secţie de patinaj-viteză (copii şi juniori) a Asociaţiei sportive ,învăţămîntul" Sibiu, subvenţionată de Consiliul judeţean al sindicatelor. Datorită pregătirii neîntrerupte şi serioase depusă de sportivi şi antre­nor şi în urma participării la toate competiţiile locale şi republicane, recordurile judeţene au fost corec­tate de la concurs la concurs. Uni­tatea de măsură a valorii la care a ajuns patinajul-viteză sibian o con­stituie doborîrea a 9 recorduri R.S.R. în sezonul 1970 şi cucerirea a cinci titluri ele campioni republi­cani la copii. Iată cum arătau recor­durile judeţene la 10. II. 1970: Fete 10—12 ani: Carmen Drago­man — recordmenă R.S.R. la 100 m, 13"5, 200 m, 25"2 și 300 m, 37"1; Anca Vârbănescu 500 m 62"8; fete 13—14 ani, junioare 15—16 ani și 17—18 ani: Sanda Frum — record­menă R.S.R. la 300 m, 35°; Sanda Frum 500 m, 59"9, 1 000 m, 2'05"4;­ Ursula Rauch 1 500, 3'35"4 și Va­leria Mihuț 3 000 m, 7'45"3; băieți 10—12 ani: Radu Dordea: 100 m, 13"0, 200 m, 24"5, 500 m, 60"0, Ioan Opincaru 300 m, 35"5; băieți 13— 14 ani: Victor Ciolacu, recordman R.S.R. la 500 m, 50"9, 11 500 m, 2'45"6, biatlon (500—1 000 m) 106,000 puncte și la triatlon (500, 1000, 1 500 m, 160,400 puncte; Victor Ciolacu 1 000 m, 1'48"3.­­Recordu­rile lui V. Ciolacu sunt valabile și pentru categoria juniori 15—16 ani, ca și recorduri judeţene); juniori 15—16 ani: Adrian Luca, 3 000 m, 5'58"9; juniori 17—18 ani: Adrian Ciobanu, 500 m, 49"9, 1 500 m, 2'40"7, 3 000 m, 5'54"5 şi 5 000 m, 9'57"0. Toate aceste rezultate au fost rea­lizate cu ocazia concursurilor repu­blicane şi a campionatului naţional, faza finală, Tuşnad 1970. PETRU TIVADARU preşedintele Comisiei jude­ţene de patinaj Schi Păltinişul găzdu­ieşte un mare concurs Comisia judeţeană de schi organi­zează azi 21 şi mîine 22 februarie pe pirita Onceşti din Păltiniş faza de zonă a campionatului naţional de juniori. Participă schiorii calificaţi în eta­pele judeţene din Braşov, Prahova, Vîlcea, Caraş-Severin şi Sibiu. A­­ceştia se vor întrece în probele de slalom uriaş şi slalom special. I. ILIE Consfătuire cu conducă­torii auto In după-amiaza zilei de joi, 19 februarie a.c., la Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie a avut loc o consfătuire cu conducătorii auto­­moto, amatori şi profesionişti. La această consfătuire, la care au par­ticipat­ peste 600 conducători auto­­moto, pt. colonel E. Marton de la In­spectoratul judeţean de miliţie Sibiu a prezentat noile modificări pe linie de circulaţie, starea infracţională pe raza judeţului şi altele. Expunerea a fost urmată de proiectarea unor filme documentare pe teme de cir­culaţie. ILIE ANDREI U.C.M. Copşa Mică. Procesul de rafinare electrolitică a plumbu­lui se desfăşoară azi cu ajutorul unor utilaje şi instalaţii mo­derne, asigurind produse de ca­litate superioară Anul írl, nr. $24 mmmmvmsmmmmmmsp Uzina de piese angajează de urgenţă: STRUNGARI şi FREZORI 2 MAŞINIŞTI PENTRU POD RULANT s I (macaragii).I•s Cooperativa Igiena Sibiu ANGAJEAZĂ URGENT: — vitrineri-decoratori — cosmeticiene — muncitoare necalificate pentru lucrări gos­podăreşti la domiciliul clienţilor. Informaţii la sediul cooperativei din Piaţa Unirii nr. 4. ­s (Urmare din pag. I) ConstrUCIII mers’lC© deplin succes la un transformator de 3 200 KVA. Tot pentru prima dată la noi se construiește un trans­formator pentru încercări la tensi­uni pînă la 300 KV cu miez în e­­volventă (tole curbate), după pro­iectele I.R.M.E. Valoric, realizările muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor de la aceas­tă secţie se ridică la aproape 17,5 milioane lei. Notăm pe cei mai har­nici dintre ei: ing. Vasile Dîmbo­­veanu, maiştri Lucian Baban şi Ion Florian, şefii de echipă C Mutu, Helmut Tudth, Iosif Szabó, munci­torii Nicolae Bratu, Octavian To­ma, Liviu Agîrbiceanu. Ei şi alţii au făcut lucruri de ispravă, ceea ce ne încredinţează că şi pe 1970 vor avea asemenea excelente re­zultate. O secţie pe lingă care nu se poa­te trece este cea de construcţii me­­talice pentru reţele şi staţii electri­ce. Aci se confecţionează schelete metalice suport pentru aparataj, console, suporţi, vîrfare, prize de pămînt şi alte repere. Dar unde muncitorii şi-au arătat priceperea, nu greşim dacă spunem măestria, este în confecţionarea pieselor de legătură, a clemelor. Aceste impor­tante elemente în alcătuirea cir­cuitelor electrice trebuie să înde­plinească­­ deopotrivă condiţii elec­­troconductoare şi de rezistenţă mecanică. Maistrul Gheorghe Mur­ţiu, alături de doi-trei muncitori au proiectat, confecţionat şi pus în funcţiune o linie tehnologică pen­tru fabricarea clemelor de cele mai moderne tipuri. Şi pentru ca treaba să fie rotundă, au construit şi un cuptor pentru turnarea părţilor com­ponente ale acestora. Acum au în proiect să ridice la Tălmaciu o in­stalaţie de zincare a „pămîntărilor" (puneri la pămînt) necesare tuturor tipurilor de reţele şi instalaţii elec­trice. Ce-ar mai trebui la secţia meca­nică? O mecanizare a mijloacelor de transportat barele de oţel de la de­pozit la ateliere, treabă care acum se face manual şi — de multe ori — cu mină calificată. Ştim că acum trei-patru ani se folosea în elec­trocar (nu era mult, dar era ceva). Nu l-am mai găsit în funcţie. Ni se spune că zace stricat de mai bine de doi ani. De ce nu se repune în funcţiune? Că dacă ar fi vreo li­muzină, s-ar repara în doi timpi şi trei mişcări, ne mărturiseşte un muncitor. Poate că tovarăşul ingi­ner şef va găsi soluţia şi cînd vom mai trece prin întreprindere, vom găsi electrocarul la treabă şi, poate, încă alte mijloace de transport in gen. Mîna de lucru calificată n-ar mai fi dirijată acolo unde nu e lo­cul ei de muncă. De unde se vede că în întreprin­derea de reţele electrice sibiană sunt foarte multe bune, dar şi ... rele. Să zăbovim asupra ultimelor. Ca să nu mai fie! J­V 4 1­4 Trustul alimentaţiei publice locale Mediaş cu sediul în Piaţa Republicii nr. 31 recrutează tinere absolvente ale şcolii generale de 8 ani pentru cursul de iniţiere în meseriile: BARMANE, BUCĂTĂRESE şi OSPATARE. Informaţii suplimentare se pot primi la biroul personal telefon 75 81.

Next