Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)
1970-06-11 / nr. 716
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pentru asigurarea producţiei agricole în acest an TOT SATUL - ÎN CÎMP, LA PRAŞITUL CULTURILOR Culturile, care au rămas în vegetaţie după urgia apelor trebuie să producă mai mult pentru ca ţara să aibă suficientă pîine. Eforturile noastre, ale tuturora, trebuie să poarte pecetea acestei hotărîri, acestei înalte îndatoriri patriotice. Şi se poate afirma, cu toată convingerea, că ţărănimea noastră dă dovada unui acut simţ al datoriei, muncind fără preget pentru ca ogoarele să producă mai mulţi cartofi, porumb, grîu, legume etc. Pretutindeni în judeţ, ca în întreaga ţară, cooperatorii,mecanizatorii, inginerii îşi conjugă eforturile, subsumîndu-le aceluiaşi scop nobil: pămîntul să dea producţii cit mai bune. Şi pentru ca acest major deziderat al comandamentului social să fie realizat, o primă şi deosebit de importantă condiţie este întreţinerea exemplară a culturilor. Cîmpul plin de oameni — hambare pline de bucate Se pare că astfel au înţeles cooperatorii şi mecanizatorii din Racoviţa să răspundă la chemarea partidului de a nu se precupeţi nici un efort pentru realizarea unor producţii agricole cit mai bune în acest an. Zilnic, cimpurile brigăzilor din Racoviţa sau Sebeşul de Sus sunt înţesate de oameni cu sape, de atelaje care trag prăşitoarele. „Avem 36 hectare de cartofi , cultură mai periclitată de îmburuienare, ne relatează preşedintele unităţii, Iosif Olaru. Am concentrat azi toate forţele pe aceste terenuri, pentru ca plantele de cultură să nu fie sufocate de pirul şi mohorul care au şi pus stăpînire pe o parte din teren". într-adevăr, cooperatorii din Racoviţa s-au mobilizat, cu mic, cu mare, la prăşitul cartofilor. In hotarul „Lingă gară", două echipe din brigada a IlI-a Sebeş, condusă de Iosif Bănceu, mai aveau doar cîteva hectare şi încheiau praşila manuală. Concomitent, mecanizatorul Teofil Ionuş, cu un agregat, executa praşila mecanică. In aceeaşi acţiune erau mobilizate şi şase atelaje. „Azi avem peste 150 de cooperatori, răspîndiţi pe toate hotarele, la prăşitul manual al cartofilor, continuă preşedintele unităţii. Vrem ca şi în acest an să creăm condiţii bune pentru dezvoltarea culturii. Pe aceste terenuri stontăm în obţinerea unor producţii bune, pentru ca să acoperim, cit de cit, pagubele pe care le-am înregistrat de pe urma inundaţiilor". „Decît în cîmp, mai bine la comisia de judecată. Nu, aceste cuvinte nu au fost rostite încă de nimeni. Probabil însă că aşa gîndesc unii cooperatori din brigada de cîmp din Bradu a cooperativei agricole din Avrig. Pentru că numai astfel este explicabilă absenţa lor nemotivată de la întreţinerea culturilor. Inginerul Alexandru Petruţa, preşedintele unităţii, se arăta a fi mulţumit de participarea brigăzilor din Avrig la întreţinerea culturilor, dar era mîhnit de faptul că se vedea pus în situaţia de a sancţiona pe unii cooperatori din Bradu. „Cîţiva cooperatori, printre care Mărioara Ursu, Elena Balteş, Maria Chirca, Livia Şeican, Eva Dan, Elena Achim, nu vor să vină la lucru în cîmp la prăşitul sfeclei de zahăr, ne informează preşedintele. Oameni neserioşi, aduc ca argument pentru motivarea poziţiei lor faptul că „şi aşa vom primi puţin în toamnă la normă, din cauză că s-au compromis multe culturi". Cred însă că mai curînd este vorba de o concepţie greşită despre muncă, concepţie pe care avem de gînd să o combatem: cooperatoarele amintite vor fi chemate în fața comisiei de judecată și le vom obliga să suporte pagubele materiale pricinuite cooperativei agricole prin neparticiparea lor la muncă. Statutul ne dă acest drept, de care ne vom folosi în interesul majorității cooperatorilor". Da, aceasta este o măsură luată îninteresul celorlalţi — foarte mulţi — cooperatori care s-au angajat ferm ca în acest an să participe zilnic la lucru în cîmp. Din satul Bradu, 73 cooperatori lucrau la praşila manuală a sfeclei de zahăr în hotarele „Cărămizi" şi „Ariniş". In satul Avrig, în hotarul „Cutină", mai mult de 150 cooperatori, conduşi de brigadierii Gheorghe Moldor şi Vasile Gavrilă, dădeau zor să termine praşila I manuală la cartofi. „Cu forţele care le avem, pînă în seară, vom încheia praşila 1 atît la cultura sfeclei de zahăr, cit şi la cultura porumbului, pe 20 şi — respectiv — 55 hectare, cît ne-au mai rămas în cultură, afirmă inginerul şef al unităţii, Ilie Tărăşan. Consider că sînt condiţii bune pentru ca în acest an să nu mai avem la Avrig culturi sufocate de buruieni". „A greşi este omeneşte, a persevera../'' Acest dicton sintetizează surprinzător situaţia întreţinerii culturilor de la Răvăşel. După afirmaţiile inginerului şef al unităţii, Nicolae Munteanu, praşila I manuală la sfecla de zahăr s-a efectuat pe 45 din cele 50 hectare aflate în cultură. Brigăzile I din Răvăşel, condusă de Traian Hampu, şi III din Moardăş, condusă de Ion Văleanu, erau mobilizate la prăşitul sfeclei. Dar, la cultura cartofului situaţia era alta. Doar 42 cooperatori din Metiş, din brigada lui Aurel Brad, 18 din Moardăş şi 6 atelaje din Răvăşel erau mobilizate la această lucrare, cu toate că praşila I manuală era efectuată numai pe 10 din cele 50 hectare cartofi de toamnă. Şi acest lucru se întîmplă după ce în anul trecut la Răvăşel s-a realizat o producţie „record" de ... 2 073 kg tuberculi la hectar, întrebat dacă s-a efectuat o lucrare cu sapa rotativă la porumbul pentru boabe, specialis (Continuare în pag. a IlI-a) GH. GRĂDINARU Terminarea grabnică a plantatului cartofilor Datorită calamităţilor naturale, lucrările de sezon s-au suprapus, însămînţările, întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor trebuind să se SITUAŢIA plantării cartofilor de toamnă în cooperativele agricole, la data de 9 iunie 1970 ________________________ 13»I, 72% 71» o 71» o 70» o 69», o 69», o 67» ij 67» o 66% 64» o 63« o 62 t12IJo 58»« 58» o 57" o 57% 57% 53»,« 53% 53“ o 51» t 50’ o 47»/o 46», o 45% 45% 44» o 40" „ 30« o 29% 29% 53% Bruiu 18^'c Copsa Mica iOVo 7 5 și 99°/oSub 75% efectueze concomitent. Realizarea unei producţii cît mai bune de cartofi reclamă însă terminarea în cîteva zile a plantatului tuberculilor pe ultimele suprafeţe destinate acestei culturi. După cum reiese din situaţia operativă a Direcţiei agricole, pînă la data de 9 iunie a.c. în cooperativele agricole plantatul cartofilor de toamnă a fost efectuat pe 4 620 hectare din cele 6 400 planificate, adică pe 72 la sută din suprafaţă. Nu mai este cazul să amintim acum greutăţile deosebite pe care cooperatorii şi mecanizatorii le-au avut de biruit în această campanie „de primăvară" prelungită pînă în mijlocul verii. Trebuie însă ca fiecare lucrător din agricultură să înţeleagă faptul că în acest an este necesar să depunem eforturi deosebite pentru ca fiecare ar de pămînt să producă recoltă. E drept, au fost inundaţii, terenul de luncă este încă moale. Dar trebuie urgentată scurgerea apei, trebuie accelerat ritmul de pregătire a terenului pentru ca în cel mai scurt timp sa se încheie semănatul tuturor culturilor şi, in special, plantatul culturii de cartofi. Situaţia existentă în cooperativele agricole din Copşa Mică, Bruiu, Săcădate, Săcel, Marpod, Pelişor, Alma, unde plantatul cartofilor este uluit rămas în urmă nu poate fi nici justificată, dar nici — mai ales — tolerată. Specialiştii unităţilor au datoria de a schimba amplasarea acestei culturi, de a indica măsuri concrete pentru evacuarea apei din terenuri şi pregătirea patului germinativ, astfel ca în cîteva zile plantatul cartofilor să fie încheiat pe întreaga suprafaţă planificată. A aştepta acum cu mîinile in sîn pînă cînd apele se vor evapora de la sine din terenuri, a „justifica" întîrzierile în executarea lucrărilor agricole prin inundaţii şi calamităţi echivalează cu a pierde producţia agricolă. Pentru a se evita acest lucru, se impune ca organizaţiile de partid,, consiliile ele conducere sa activeze acum cu o intensitate înzecită, sa acţioneze zi şi noapte pentru mobilizarea in marea si eroica bătălie a producţiei agricole a oamenilor, a tuturor forţelor de lucru existente. Acest lucru este şi posibil, dar şi absolut necesar pentru redresarea vieţii noastre sociale. Aciliu Apoldu de Jos Apoldu de Sus Bazna Broşteni Cisnădioara Cirţa Cîrţişoara Gusu Micăsasa Răvăşel Sibiu Slimnic Şeica Mică Şoroştin Şura Mare Tălmaciu Tîrnava Valea Viilor Velţ 300Vo 1000/o ■ IOOo/o IOOo/o IOOo/o IOOo/o IOOo/o IOOo/o 1130/g IOOo/o IOOo/o IOlo/o IOOo/o IOOo/o 100% 100% 100% 100% 100% lOQo/o " Mălîncrav Ocna Sibiului Ighişul Nou Armeni Arpaşu de Jos Dobîrca Miercurea Sibiului Agnita Laslea Porumbac de Jos Blăjel Sîngătin Brateiu Cristian Amnaş Cirlos Mihăileni Porumbacii de Sus Ludoş Altîna Bogatu Român Moşii a Stejărişul Orlat Biertan Poplar, a Loamne Scoreiu Retiş Topîrcea 97% 96% 95% 94% 94% 93% 93% 90% 89% 89% 33 % 88% 87% 87 % 86% 86 % 86% 86% 84 % 83% 82% 82% 82 % 81% 77 % 77 % 76% 75% 75% 75% Şelimbăr Ruşi Nocrich Păuca Vurpăr Aţei Presaca Şura Mică Vărd Şeica Mare Bîrghiş Noiştat Avrig Racoviţa Ghijasa de Sus Hoghilag Alămor Boian Buia Roşia Ighişul Vechi Noul Român Şaroşu pe Tîrnave - Chirpăr Hosman Cornăţel Axente Sever Mediaş Merghinde’! Alma Pelişor Marpod Săcel Sacadate înnoi /"VIntre IDO /o ANUL IV Nr. 716 JOI 11 îunie 1970 4 pagini30 Bani LA.S. Agnita aduce o importantă contribuţie la asigurarea fondului de stat întreprinderea agricolă de stat din Agnita dispune la ora actuală de un puternic sector zootehnic, care asigură cea mai mare parte din veniturile unităţii. Specialiştii şi ceilalţi lucrători de aici sunt hotărîţi să obţină şi în acest an importante realizări. Am desprins acest lucru din munca entuziastă ce se desfăşoară în toate fermele, din efortul pe care-1 depun lucrătorii din zootehnie. In fiecare zi se livrează unităţilor de desfacere sau întreprinderilor de prelucrare peste un vagon de lapte. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au realizat in plus peste 1 500 hl lapte. Aceasta pentru că la ferma din Nocrich, condusă de medicul veterinar Horst Schmidt, la cea din Metiş, şef de fermă ing. Ioan Ţucudeanu, sau la ferma Sărături se realizează zilnic în medie între 9,8 ■—10,7 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Dintr-o discuţie cu tovarăşul ing. Erminiu Nicoară, directorul întreprinderii, am aflat despre interesul deosebit pe care l-a stîrnit în ■ rîndul lucrătorilor din zootehnie recenta Hotărîre a partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere. „Muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri — a spus interlocutorul — văd in noile măsuri luate de conducerea de partid şi de stat un sprijin puternic, menit să ducă la dezvoltarea rapidăa zootehniei. Cu toţii ne-am angajat ca prin îmbunătăţirea efectivelor de animale şi sporirea producţiei de carne şi lapte să contribuim în mai mare măsură la asigurarea fondului de stat, la aprovizionarea pieţii. Analiza economică aprofundată a activităţii depuse pînă în prezent şi a rezultatelor obţinute ne-au permis să tragem concluzia că în fiecare fermă există mari rezerve şi posibilităţi nepuse încă pe de-a-ntregul în valoare. Pe baza noilor rezerve, ne-am prevăzut să livrăm la fondul de stat în acest an peste sarcinile de plan 35 tone carne, din care 27 tone de taurine, 1 tonă de porcine şi 7 tone de ovine. De asemenea, vom livra în plus 3 000 hl lapte de vacă şi 250 hl lapte de oaie. Este cu atît mai grăitoare această hotărîre cu cît unitatea are de realizat, conform planului anual, o producţie medie de 3 250 litri lapte de la fiecare din cele 1 320 vaci aflate în efectiv și de livrat 88 tone carne de ovine". (Continuare în pag. a IlI-a) P. BUD VW’/VVWVVWWtfW«VWl«VilVVVVVV»«V«*«Vii*a»«V.»a»»,,»%V.V.»,,VNV.V«V»V»V« VVWV’VWV ■ Lucrări de înfrumuseţare. Edilii Cisnădiei desfăşoară o activitate rodnică pe linia gospodăririi şi înfrumuseţării oraşului. Pe strada 1 Septembrie s-a construit pînă în prezent o suprafaţă de peste 750 mp trotuar. Tot aici se lucrează la captarea unui izvor cu apă potabilă. Zilele trecute s-a transportat o cantitate de peste 100 mc pietriş pentru întreţinerea altor străzi, iar în locurile de agrement (în împrejurimile „Debarcaderului" şi la „Scăldător”) vor mai fi puse încă 100 bănci pentru odihnă. I. STREZA ■ Noutăţi la „Luceafărul“ Direcţia comercială judeţeană ne informează că magazinul „Luceafărul" de pe strada Nicolae Bălcescu, peste cîteva zile, va fi destinat exclusiv pentru prezentarea şi desfacerea produselor Combinatului de tricotaje din Sibiu. Această măsură va permite o mai bună aprovizionare a sibienilor cu mărfurile produse de fabricile locale. ■ Pregătiri pentru expoziţie. Cornel Vlad, tehnician la serviciul producţie al cooperativei „Gheata“, ne informează că in unitatea sa se fac intense pregătiri pentru expoziţia pe care U.C.E.C.O.M.-ul o va organiza, în luna august, la Bucureşti. Cooperativa „Gheata" va fi prezentă cu frumoase articole de marochinărie cum ar fi: genţi, sacoşe, poşete, încălţăminte din înlocuitori şi cu articole de blănărie. ■ Spectacol cu „Egmond“. Teatrul de stat din Sibiu, secţia germana, prezintă astă-seară, la ora 20, la Casa de cultură din Cisnădie un spectacol cu piesa „Egmond", de Goethe. ■ Conferinţă, în cadrul programului de conferinţe pe luna iunie a Casei de cultură a municipiului Sibiu, tema prezentării de vineri, 12 iunie (ora 18), va fi Universităţile medievale europene. Vorbeşte: lector univ. Radu Ciobanu (Bucureşti). ^VtfVVrfVi_VVVVVW^*«VV^V^VV,»VVVVVV,»VVVV»%*»"^VV.%*«*it~. raşuri eficiente pentru ajutorarea populaţiei din judeţul nostru, care a avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale După cum se ştie, recent, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat o hotărîre privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei care a avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970. Pe baza acestei hotărîri, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, cu consultarea consiliilor judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste, au sarcina să estimeze, In mod diferenţiat, pentru fiecare caz în parte, în funcţie de pagubele suferite, ajutoarele ce vor fi acordate. In lumina acestor indicaţii, pînă în ziua de 10 iunie a.c., în cadrul judeţului nostru comitetele executive ale consiliilor populare au evaluat o parte din pagubele pricinuite de calamităţi locuitorilor din unele sate, comune şi oraşe. In urma estimărilor făcute de comitetele executive ale unor consilii populare, ieri după-amiază a avut loc o şedinţă comună a comitetului executiv al Consiliului popular judeţean şi a Biroului Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, care a aprobat ajutoarele băneşti ce vor fi acordate familiilor şi cetăţenilor din judeţul nostru ale căror pierderi suferite din cauza calamităţilor au fost evaluate pînă în prezent. Au fost aprobate ajutoare, în sumă de 8 310 350 lei pentru 140 case distruse şi 736 case avariate, precum şi pentru unele anexe gospodăreşti distruse şi obiecte de uz casnic nerecuperabile. Acţiunea de estimare a pagubelor este în curs de desfăşurare în toate localităţile care au avut de suferit de pe urma calamităţilor, o dată cu încheierea acestor estimări. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi Biroul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste vor aproba ajutoare destinate pentru restul populaţiei sinistrate. Concomitent, comitetele executive ale consiliilor populare lucrează la estimarea pagubelor în vederea acordării de ajutoare cooperativelor agricole de producţie şi cetăţenilor care au avut de suferit pierderi datorate distrugerii culturilor agricole. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi Biroul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste au stabilit măsuri concrete în vederea distribuirii materialelor de construcţii pentru a înlesni cetăţenilor sinistraţi cumpărarea acestora cu preţuri reduse de la unităţile comerciale de stat. In acelaşi scop au fost stabilite măsuri pentru organizarea unui număr de unităţi specializate (la Mediaş şi Dumbrăveni) prin care se vor desface materiale de construcţii, obiecte de uz casnic, mobilă etc. TOIUL PENTRU RECUPERAREA PRODUCŢIEI RESTANTE De fapt, începutul acţiunilor de repunere in funcţiune a capacităţilor de producţie ce au avut de suferit in urma dublei inundaţii, a început imediat, cînd apele nici nu apucaseră bine să se retragă. Astăzi, munca plină de abnegaţie, de dăruire totală a atins cote maxime. Raidul efectuat în cîteva întreprinderi medieşene care au fost inundate ne-a convins mai mult ca oricînd de valenţele muncii pline de eroism ce se desfăşoară peste tot pentru a readuce viaţa la normal, pentru a şterge urmele calamităţii, la uzina „Emailul roşu", in secţia de emailat l-am întîlnit pe maistrul emailator Mihai Bamburic pe post de „constructor". Cu 150 femei lucra la reconstruirea cuptoarelor. Alţi muncitori recuperau vasele prinse de ape. La acea dată două cuptoare de emailat precum, şi converbarele liniei de emailare erau deja în plină funcţionare. La secţia mecanica I, 20 prese mici, o presă mare şi 10 maşini de debitat funcţionau normal. „Lucrăm din plin la confecţionarea accesoriilor pentru vase— ne declara maistrul Andrei Raduly — şi vom face totul ca activitatea noastră să fie aşa cum a fost odinioară. Ca o concretizare a sprijinului venit din afară, în plină activitate am găsit echipa de electricieni condusă de Grigore Bucşe de la întreprinderea de ace, precum şi alţi muncitori de la „Inox" — „Metaloglobus”.C.A.P. — toate din Bucureşti. La „Sallnserv" urmele inundaţiilor sunt aproape şterse. încrederea ■în forţele proprii, buna dispoziţie, este prezentă la fiecare pas. „In timpul inundaţiilor s-a înregistrat o restanţă de producţie de peste 1,5 milioane lei. Date fiind marile obligaţii ce îi revin întreprinderii noastre pentru mai buna asigurare a populaţiei cu preparate de carne si conserve, in lumina recentei Hotărîri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliulde Miniştri — ne declara ing. Constantin Rădulescu, directorul întreprinderii, ne-am angajat să ne suplimentăm angajamentul anual cu 3,5 milioane lei producție marfă, echivalînd cu 20 tone salam de Sibiu, 50 tone conserve, 80 tone preparate de carne. Totodată vom da peste plan și 2 milioane lei beneficiu urmînd ca pierderile înregistrate să fie recuperate total pînă la 1 august a.c." Hotărîrea fermă a colectivului de muncă am constatat-o în procesul de producţie. La secţia conserve se lucra din plin pentru realizarea planului. De altfel din această secţie peste 40 tone conserve au fost deja livrate. La secţia condusă de maistrul Paul Bakadi, colectivul de muncă a hotărît ca în luna iunie să realizeze peste plan 54 000 kg preparate de carne, iar pînă la sfîrșitul anului să se dea in plus pe seama economisirii de materii prime 2 500 kg preparate. Sînt cifre pe care muncitori de frunte ca Felii Fernengei, Vasile Iproș, Pavel Toth, Ema Corban le susţin zi ■ de zi, prin fapte. V. BOTOC .. . tv / ■.v / .w.a In bună parte, avariile pricinuite de revărsarea apelor la uzina „Automecanica“ din Mediaş sunt îndepărtate, în secţiile productive se lucrează din plin. Iată, în fotografie, un şir de autofurgoane, realizate in aceste zile, în drum spre vopsitorie, faza finală a procesului de producţie Foto: Fr. NSS Mexic-tara ! celor șapte furtuni Cînd se întîlnesc doi mexicani, în locul salutului, vor purta aproape invariabil următorul dialog succint: Unul: Que dice la vida? (Ce zice viata?) Celălalt: Vámos pasando... (E trecătoare...). E un fel cu totul aparte de a lua existenta peste picior, de a sfida-o şi dispreţui-o. Insă, prin felul de viaţă, mexicanul nu-şi refuză nimic: jocuri, cîntece languroase, lumini, decoruri, lux. PE G£OB mizerie, entuziasm, independenţă, laicitate şi iar entuziasm. Acel minunat entuziasm de pe Monumental Jalisco, care a învăluit pe reprezentanţii „tricolorului“ românesc ca un balsam liric, m-a îndemnat să scriu despre gazdele El Mundial-ului. Furtunile. Cu puţin timp în urmii, pe malul Atlanticului, la San Sebastian, într-o seară, un metis mexican (din nu ştiu care gen de metis dintre cele 22 recunoscute) îmi spunea că patria lui a trăit şapte furtuni şi că acolo „nimic nu e ■ urît, nimic nu e plicticos, nimic nu e banal". Zicea: „Vor vedea şi românii la Guadalajara cum sintem noi". Vámos pasando! 1519—1521: prima furtună. Cortés, într-o slngeroasă aventură de cucerire, ocupă teritoriul lui Anahuac, făcînd să cadă marea cetate aztecă Tenochtitlan și ultimul monarh Gauthemoc. (Continuare in pag a IV-a) ION ARCAȘ