Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)

1970-06-11 / nr. 716

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pentru asigurarea producţiei agricole în acest an TOT SATUL - ÎN CÎMP, LA PRAŞITUL CULTURILOR Culturile, care au rămas în ve­getaţie după urgia apelor trebuie să producă mai mult pentru ca ţara să aibă suficientă pîine. Eforturile noas­tre, ale tuturora, trebuie să poarte pecetea acestei hotărîri, acestei înal­te îndatoriri patriotice. Şi se poate afirma, cu toată convingerea, că ţă­rănimea noastră dă dovada unui acut simţ al datoriei, muncind fără pre­get pentru ca ogoarele să producă mai mulţi cartofi, porumb, grîu, le­­gume etc. Pretutindeni în judeţ, ca în întreaga ţară, cooperatorii,­­­me­canizatorii, inginerii îşi conjugă e­­forturile, subsumîndu-le aceluiaşi scop nobil: pămîntul să dea produc­ţii cit mai bune. Şi pentru ca acest major deziderat al comandamentului social să fie realizat, o primă şi de­osebit de importantă condiţie este întreţinerea exemplară a culturilor. Cîmpul plin de oameni — hambare pline de bucate Se pare că astfel au înţeles coo­peratorii şi mecanizatorii din Raco­­viţa să răspundă la chemarea parti­dului de a nu se precupeţi nici un efort pentru realizarea unor produc­ţii agricole cit mai bune în acest an. Zilnic, cimpurile brigăzilor din Racoviţa sau Sebeşul d­e Sus sunt înţesate de oameni cu sape, de ate­laje care trag prăşitoarele. „Avem 36 hectare de cartofi , cultură mai periclitată de îmburuienare, ne rela­tează preşedintele unităţii, Iosif O­­laru. Am concentrat azi toate forţele pe aceste terenuri, pentru ca plante­le de cultură să nu fie sufocate de pirul şi mohorul care au şi pus stă­­pînire pe o parte din teren". într-adevăr, cooperatorii din Raco­­viţa s-au mobilizat, cu mic, cu mare, la prăşitul cartofilor. In hotarul „Lin­gă gară", două echipe din brigada a IlI-a Sebeş, condusă de Iosif Băn­­ceu, mai aveau doar cîteva hec­tare şi încheiau praşila­­ manuală. Concomitent, mecanizatorul Teofil Ionuş, cu un agregat, executa pra­şila mecanică. In aceeaşi acţiune e­­rau mobilizate şi şase atelaje. „Azi avem peste 150 de cooperatori, răs­­pîndiţi pe toate hotarele, la prăşitul manual al cartofilor, continuă preşe­dintele unităţii. Vrem ca şi în acest an să creăm condiţii bune pentru dezvoltarea culturii. Pe aceste tere­nuri stontăm în obţinerea unor pro­ducţii bune, pentru ca să acoperim, cit de cit, pagubele pe care le-am înregistrat de pe urma inundaţiilor". „Decît în cîmp, mai bine la comisia de judecată. Nu, aceste cuvinte nu au fost rostite încă de nimeni. Probabil însă că aşa gîndesc unii cooperatori din brigada de cîmp din Bradu a coope­rativei agricole din Avrig. Pentru că numai astfel este explicabilă absenţa lor nemotivată de la întreţinerea cul­turilor. Inginerul Alexandru Petruţa, preşedintele unităţii, se arăta a fi mulţumit de participarea brigăzilor din Avrig la întreţinerea culturilor, dar era mîhnit de faptul că se vedea pus în situaţia de a sancţiona pe unii cooperatori din Bradu. „Cîţiva cooperatori, printre care Mărioara Ursu, Elena Balteş, Maria Chirca, Li­via Şeican, Eva Dan, Elena Achim, nu vor să vină la lucru în cîmp la prăşitul sfeclei de zahăr, ne infor­mează preşedintele. Oameni nese­­rioşi, aduc ca argument pentru mo­tivarea poziţiei lor­ faptul că „şi aşa vom primi puţin în toamnă la nor­mă, din cauză că s-au compromis multe culturi". Cred însă că mai cu­­rînd este vorba de o concepţie gre­şită despre muncă, concepţie pe care avem de gînd să o combatem: coo­peratoarele amintite vor fi chemate în fața comisiei de judecată și le vom obliga să suporte pagubele ma­teriale pricinuite cooperativei agri­cole prin neparticiparea lor la mun­că. Statutul ne dă acest drept, de care ne vom folosi în interesul ma­jorității cooperatorilor". Da, aceasta este o măsură luată în­­interesul celorlalţi — foarte mulţi — cooperatori care s-au anga­jat ferm ca în acest an să participe zilnic la lucru în cîmp. Din satul Bradu, 73 cooperatori lucrau la pra­şila manuală a sfeclei de zahăr în hotarele „Cărămizi" şi „Ariniş". In satul Avrig, în hotarul „Cutină", mai mult de 150 cooperatori, conduşi de brigadierii Gheorghe Moldor şi Vasile Gavrilă, dădeau zor să termi­ne praşila I manuală la cartofi. „Cu forţele care le avem, pînă în seară, vom încheia praşila 1 atît la cultura sfeclei de zahăr, cit şi la cultura po­rumbului, pe 20 şi — respectiv — 55 hectare, cît ne-au mai rămas în cultură, afirmă inginerul şef al uni­tăţii, Ilie Tărăşan. Consider că sînt condiţii bune pentru ca în acest an să nu mai avem la Avrig culturi su­focate de buruieni". „A greşi este omeneşte, a persevera../'' Acest dicton sintetizează surprin­zător situaţia întreţinerii culturilor de la Răvăşel. După afirmaţiile in­ginerului şef al unităţii, Nicolae Munteanu, praşila I manuală la sfe­cla de zahăr s-a efectuat pe 45 din cele 50 hectare aflate în cultură. Brigăzile I din Răvăşel, condusă de Traian Hampu, şi III din Moardăş, condusă de Ion Văleanu, erau mo­bilizate la prăşitul sfeclei. Dar, la cultura cartofului situaţia era alta. Doar 42 cooperatori din Metiş, din brigada lui Aurel Brad, 18 din Moar­­dăş şi 6 atelaje din Răvăşel erau mobilizate la această lucrare, cu toa­te că praşila I manuală era efec­tuată numai pe 10 din cele 50 hec­tare cartofi de toamnă. Şi acest lu­cru se întîmplă după ce în anul tre­cut la Răvăşel s-a realizat o pro­ducţie „record" de ... 2 073 kg tu­berculi la hectar, întrebat dacă s-a efectuat o lucrare cu sapa rotativă la porumbul pentru boabe, specialis­ (Continuare în pag. a IlI-a) GH. GRĂDINARU­ Terminarea grabnică a plantatului cartofilor Datorită calamităţilor naturale, lu­crările de sezon s-au suprapus, în­­sămînţările, întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor trebuind să se SITUAŢIA plantării cartofilor de toamnă în cooperativele agricole, la data de 9 iunie 1970 ________________________ 13»I, 72% 71» o 71» o 70» o 69», o 69», o 67» ij 67» o 66% 64» o 63« o 62 t12IJo 58»« 58» o 57" o 57% 57% 53»,« 53% 53“ o 51» t 50’ o 47»/o 46», o 45% 45% 44» o 40" „ 30« o 29% 29% 53% Bruiu 18^'c Copsa Mica iOVo 7 5 și 99°/oSub 75% efectueze concomitent. Realizarea u­­nei producţii cît mai bune de cartofi reclamă însă terminarea în cîteva zile a plantatului tuberculilor pe ul­timele suprafeţe destinate acestei culturi. După cum reiese din situa­ţia operativă a Direcţiei agricole, pînă la data de 9 iunie a.c. în coo­perativele agricole plantatul cartofi­lor de toamnă a fost efectuat pe 4 620 hectare din cele 6 400 planifi­cate, adică pe 72 la sută din supra­faţă. Nu mai este cazul să amintim acum greutăţile deosebite pe care cooperatorii şi mecanizatorii le-au avut de biruit în această campanie „de primăvară" prelungită pînă în mijlocul verii. Trebuie însă ca fie­care lucrător din agricultură să în­ţeleagă faptul că în acest an este necesar să depunem eforturi deose­bite pentru ca fiecare ar de pămînt să producă recoltă. E drept, au fost inundaţii, terenul de luncă este încă moale. Dar trebuie urgentată scur­gerea apei, trebuie accelerat ritmul de pregătire a terenului pentru ca în cel mai scurt timp sa se încheie semănatul tuturor culturilor şi, in special, plantatul culturii de cartofi. Situaţia existentă în cooperativele agricole din Copşa Mică, Bruiu, Să­­cădate, Săcel, Marpod, Pelişor, Alma, unde plantatul cartofilor este uluit rămas în urmă nu poate fi nici jus­tificată, dar nici — mai ales — to­lerată. Specialiştii unităţilor au da­toria de a schimba amplasarea aces­tei culturi, de a indica măsuri con­crete pentru evacuarea apei din te­renuri şi pregătirea patului germi­nativ, astfel ca în cîteva zile planta­tul cartofilor să fie încheiat pe în­treaga suprafaţă planificată. A aştep­ta acum cu mîinile in sîn pînă cînd apele se vor evapora de la sine din terenuri, a „justifica" întîrzierile în executarea lucrărilor agricole prin inundaţii şi calamităţi echivalează cu a pierde producţia agricolă. Pentru a se evita acest lucru, se impune ca organizaţiile de partid,, consiliile ele conducere sa activeze acum cu o intensitate înzecită, sa acţioneze zi şi noapte pentru mobilizarea in ma­rea si eroica bătălie a producţiei a­­gricole a oamenilor, a tuturor for­ţelor de lucru existente. Acest lucru este şi posibil, dar şi absolut nece­sar pentru redresarea vieţii noastre sociale. Aciliu Apoldu de Jos Apoldu de Sus Bazna Broşteni Cisnădioara Cirţa Cîrţişoara Gusu Micăsasa Răvăşel Sibiu Slimnic Şeica Mică Şoroştin Şura Mare Tălmaciu Tîrnava Valea Viilor Velţ 3­00Vo 1000/o ■ IOOo/o IOOo/o IOOo/o IOOo/o IOOo/o IOOo/o 1130/g IOOo/o IOOo/o IOlo/o IOOo/o IOOo/o 100% 100% 100% 100% 100­% lOQo/o " Mălîncrav Ocna Sibiului Ighişul Nou Armeni Arpaşu de Jos Dobîrca Miercurea Sibiului Agnita Laslea Porumbac de Jos Blăjel Sîngătin Brateiu Cristian Amnaş Cirlos Mihăileni Porumbacii de Sus Ludoş Altîna Bogatu Român Moşii a Stejărişul Orlat Biertan Poplar, a Loamne Scoreiu Retiş Topîrcea 97% 96% 95% 94% 94% 93% 93% 90% 89% 89% 33 % 88% 87% 87 % 86% 86 % 86% 86% 84 % 83% 82% 82% 82 % 81% 77 % 77 % 76% 75% 75% 75% Şelimbăr Ruşi Nocrich Păuca Vurpăr Aţei Presaca Şura Mică Vărd Şeica Mare Bîrghiş Noiştat Avrig Racoviţa Ghijasa de Sus Hoghilag Alămor Boian Buia Roşia Ighişul Vechi Noul Român Şaroşu pe Tîrnave - Chirpăr Hosman Cornăţel Axente Sever Mediaş Merghinde­’! Alma Pelişor Marpod Săcel Sacadate înnoi /"VIntre IDO /o ANUL IV Nr. 716 JOI 11 îunie 1970 4 pagini­­30 Bani LA.S. Agnita aduce o importantă contri­buţie la asigurarea fondului de stat întreprinderea agricolă de stat din Agnita dispune la ora actuală de un puternic sector zootehnic, care asi­gură cea mai mare parte din veni­turile unităţii. Specialiştii şi ceilalţi lucrători de aici sunt hotărîţi să ob­ţină şi în acest an importante rea­lizări. Am desprins acest lucru din munca entuziastă ce se desfăşoară în toate fermele, din efortul pe ca­­re-1 depun lucrătorii din zootehnie. In fiecare zi se livrează unităţilor de desfacere sau întreprinderilor de prelucrare peste un vagon de lapte. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au realizat in plus peste 1 500 hl lapte. Aceasta pentru că la ferma din Nocrich, condusă de me­dicul veterinar Horst Schmidt, la cea din Metiş, şef de fermă ing. Ioan Ţucudeanu, sau la ferma Sărături se realizează zilnic în medie între 9,8 ■—10,7 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Dintr-o discuţie cu tovarăşul ing. Erminiu Nicoară, directorul între­prinderii, am aflat despre interesul deosebit pe care l-a stîrnit în ■ rîn­­dul lucrătorilor din zootehnie recen­ta Hotărîre a partidului şi guvernu­lui cu privire la îmbunătăţirea pre­ţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere. „Muncito­rii, inginerii şi tehnicienii noştri — a spus interlocutorul — văd in noi­le măsuri luate de conducerea de partid şi de stat un sprijin puternic, menit să ducă la dezvoltarea rapidă­­a zootehniei. Cu toţii ne-am angajat ca prin îmbunătăţirea efectivelor de animale şi sporirea producţiei de carne şi lapte să contribuim în mai mare măsură la asigurarea fondului de stat, la aprovizionarea pieţii. A­­naliza economică aprofundată a ac­tivităţii depuse pînă în prezent şi a rezultatelor obţinute ne-au permis să tragem concluzia că în fiecare fermă există mari rezerve şi posi­bilităţi nepuse încă pe de-a-ntregul în valoare. Pe baza noilor­ rezerve, ne-am prevăzut să livrăm la fondul de stat în acest an peste sarcinile de plan 35 tone carne, din care 27 tone de taurine, 1 tonă de porcine şi 7 tone de ovine. De asemenea, vom livra în plus 3 000 hl lapte de vacă şi 250 hl lapte de oaie. Este cu atît mai grăitoare această hotă­­rîre cu cît unitatea are de realizat, conform planului anual, o producţie medie de 3 250 litri lapte de la fie­care din cele 1 320 vaci aflate în efectiv și de livrat 88 tone carne de ovine". (Continuare în pag. a IlI-a) P. BUD VW’/VVWVVWWtfW«VWl«VilVVVVVV»«V«*«Vii*a»«V.»a»»,,»%V.V.»,,VNV.V«V»V»V« VVWV’VWV ■ Lucrări de înfrumuse­ţare. Edilii Cisnădiei desfăşoară o activitate rodnică pe linia gos­podăririi şi înfrumuseţării oraşu­lui. Pe strada 1 Septembrie s-a construit pînă în prezent o supra­faţă de peste 750 m­p trotuar. Tot aici se lucrează la captarea unui izvor cu apă potabilă. Zilele tre­cute s-a transportat o cantitate de peste 100 mc pietriş pentru întreţinerea altor străzi, iar în locurile de agrement (în împre­jurimile „Debarcaderului" şi la „Scăldător”) vor mai fi puse încă 100 bănci pentru odihnă. I. STREZA ■ Noutăţi la „Luceafă­rul“ Direcţia comercială jude­ţeană ne informează că magazi­nul „Luceafărul" de pe strada Nicolae Bălcescu, peste cîteva zi­le, va fi destinat exclusiv pentru prezentarea şi desfacerea produ­selor Combinatului de tricotaje din Sibiu. Această măsură va per­mite o mai bună aprovizionare a sibienilor cu mărfurile produse de fabricile locale. ■ Pregătiri pentru expo­ziţie. Cornel Vlad, tehnician la serviciul producţie al cooperati­vei „Gheata“, ne informează că in unitatea sa se fac intense pre­gătiri pentru expoziţia pe care U.C.E.C.O.M.-ul o va organiza, în luna august, la Bucureşti. Coope­rativa „Gheata" va fi prezentă cu frumoase articole de marochi­­nărie cum ar fi: genţi, sacoşe, poşete, încălţăminte din înlocui­tori şi cu articole de blănărie. ■ Spectacol cu „Eg­m­ond“. Teatrul de stat din Si­biu, secţia germana, prezintă as­­tă-seară, la ora 20, la Casa de cultură din Cisnădie un spectacol cu piesa „Egmond", de Goethe. ■ Conferinţă, în cadrul pro­gramului de conferinţe pe luna iunie a­ Casei de cultură a mu­nicipiului Sibiu, tem­a prezentării de vineri, 12 iunie (ora 18), va fi Universităţile medievale europe­ne. Vorbeşte: lector univ. Radu Ciobanu (Bucureşti). ^VtfVVrfVi_VVVVVW^*«VV^V^VV,»VVVVVV,»VVVV»%*»"^VV.%*«*it~. raşuri eficiente pentru ajutorarea populaţiei din judeţul nostru, care a avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale După cum se ştie, recent, Comi­tetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri al Re­publicii Socialiste România şi Consi­liul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat o hotărîre pri­vind unele măsuri de ajutorare a populaţiei care a avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970. Pe baza acestei hotărîri, comitete­le executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, cu consultarea consiliilor judeţene ale Frontului U­­nităţii Socialiste, au sarcina să esti­meze, In mod diferenţiat, pentru fie­care caz în parte, în funcţie de pa­gubele suferite, ajutoarele ce vor fi acordate. In lumina acestor indicaţii, pînă în ziua de 10 iunie a.c., în cadrul judeţului nostru comitetele executi­ve ale consiliilor populare au eva­luat o parte din pagubele pricinuite de calamităţi locuitorilor din unele sate, comune şi oraşe. In urma estimărilor făcute de co­mitetele executive ale unor consilii populare, ieri după-amiază a avut loc o şedinţă comună a comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean şi a Biroului Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socialis­te, care a aprobat ajutoarele băneşti ce vor fi acordate familiilor şi ce­tăţenilor din judeţul nostru ale că­ror pierderi suferite din cauza cala­­mităţilor au fost evaluate pînă în prezent. Au fost aprobate ajutoare, în sumă de 8 310 350 lei pentru 140 case distruse şi 736 case avariate, precum şi pentru unele anexe gos­podăreşti distruse şi obiecte de uz casnic nerecuperabile. Acţiunea de estimare a pagubelor este în curs de desfăşurare în toate localităţile care au avut de suferit de pe urma calamităţilor, o dată cu încheierea acestor estimări. Comite­tul executiv al Consiliului popular judeţean şi Biroul Consiliului jude­ţean al Frontului Unităţii Socialiste vor aproba ajutoare destinate pen­tru restul populaţiei sinistrate. Concomitent, comitetele executive ale consiliilor populare lucrează la estimarea pagubelor în vederea a­­cordării de ajutoare cooperativelor agricole de producţie şi cetăţenilor care au avut de suferit pierderi da­torate distrugerii culturilor agricole. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comi­­tetul executiv al Consiliului popular judeţean şi Biroul Consiliului jude­ţean al Frontului Unităţii Socialiste au stabilit măsuri concrete în ve­derea distribuirii materialelor de con­strucţii pentru a înlesni cetăţenilor sinistraţi cumpărarea acestora cu preţuri reduse de la unităţile comer­ciale de stat. In acelaşi scop au fost stabilite măsuri pentru organizarea unui număr de unităţi specializate (la Mediaş şi Dumbrăveni) prin care se vor desface materiale de construc­ţii, obiecte de uz casnic, mobilă etc. TOIUL PENTRU RECUPERAREA PRODUCŢIEI RESTANTE De fapt, începutul acţiunilor de repunere in funcţiune a capacită­ţilor de producţie ce au avut de su­ferit in urma dublei inundaţii, a în­ceput imediat, cînd apele nici nu a­­pucaseră bine să se retragă. Astăzi, munca plină de abnegaţie, de dărui­re totală a atins cote maxime. Rai­dul efectuat în cîteva întreprinderi medieşene care au fost inundate ne-a convins mai mult ca oricînd de valenţele muncii pline de eroism ce se desfăşoară peste tot pentru a readuce viaţa la normal, pentru a şterge urmele calamităţii, la uzina „Emailul roşu", in secţia de emailat l-am întîlnit pe maistrul emailator Mihai Bamburic pe post de „constructor". Cu 150 femei lu­cra la reconstruirea cuptoarelor. Alţi muncitori recuperau vasele prinse de ape. La acea dată două cuptoare de emailat precum, şi converbarele liniei de emailare erau deja în pli­nă funcţionare. La secţia mecanica I, 20 prese mici, o presă mare şi 10 maşini de debitat funcţionau normal. „Lucrăm din plin la confecţionarea accesori­ilor pentru vase­­— ne declara mais­trul Andrei Raduly — şi vom face totul ca activitatea noastră să fie aşa cum a fost odinioară. Ca o concretizare a sprijinului venit din afară, în plină activitate am găsit echipa de electricieni con­dusă de Grigore Bucşe de la între­prinderea de ace, precum şi alţi muncitori de la „Inox" — „Metalo­­globus”­­.C.A.P. — toate din Bucu­reşti. La „Sal­lnserv" urmele inundaţi­ilor sunt aproape şterse. încrederea ■în forţele proprii, buna dispoziţie, este prezentă la fiecare pas. „In timpul inundaţiilor s-a înregis­trat o restanţă de producţie de pes­te 1,5 milioane lei. Date fiind marile obligaţii ce îi revin întreprinderii noastre pentru mai­ buna asigurare a populaţiei cu preparate de carne si conserve, in lumina recentei Ho­­tărîri adoptate de Comitetul Execu­tiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul­­de Miniştri — ne declara ing. Constan­tin Rădulescu, directorul întreprin­derii, ne-am angajat să ne supli­mentăm angajamentul anual cu 3,5 milioane lei producție marfă, echi­­valînd cu 20 tone salam de Sibiu, 50 tone conserve, 80 tone preparate de carne. Totodată vom da peste plan și 2 milioane lei beneficiu ur­­mînd ca pierderile înregistrate să fie recuperate total pînă la 1 august a.c." Hotărîrea fermă a colectivului de muncă am constatat-o în procesul de producţie. La secţia conserve se lucra din plin pentru realizarea pla­nului. De altfel din această secţie peste 40 tone conserve au fost deja livrate. La secţia condusă de mais­trul Paul Bakadi, colectivul de mun­că a hotărît ca în luna iunie să rea­lizeze peste plan 54 000 kg preparate de carne, iar pînă la sfîrșitul anului să se dea in plus pe seama econo­misirii de materii prime 2 500 kg preparate. Sînt cifre pe care mun­citori de frunte ca Felii Fernengei, Vasile Iproș, Pavel Toth, Em­a Cor­­b­an le susţin zi ■ de zi, prin fapte. V. BOTOC .. . t­v / ■.­­v / .w.­­a In bună parte, avariile pricinuite de revărsarea apelor la uzina „Automecanica“ din Mediaş sunt îndepărtate, în secţiile productive se lucrează din plin. Iată, în fotografie, un şir de autofurgoane, realizate in aceste zile, în drum spre vopsitorie, faza finală a procesului de producţie Foto: Fr. N­SS Mexic-tara ! celor șapte furtuni Cînd se întîlnesc doi mexicani, în locul salutului, vor purta a­­proape invariabil următorul dia­log succint: Unul: Que dice la vida? (Ce zice viata?) Celălalt: Vámos pasando... (E trecătoare...). E un fel cu totul aparte de a lua existenta peste picior, de a sfida-o şi dispreţui-o. Insă, prin felul de viaţă, mexicanul nu-şi refuză nimic: jocuri, cîntece lan­guroase, lumini, decoruri, lux. PE G£OB mizerie, entuziasm, independenţă, laicitate şi iar entuziasm. Acel minunat entuziasm de pe Monu­mental Jalisco, care a învăluit pe reprezentanţii „tricolorului“ românesc ca un balsam liric, m-a îndemnat să scriu despre gazdele El Mundial-ului. Furtunile. Cu puţin timp în ur­mii, pe malul Atlanticului, la San Sebastian, într-o seară, un metis mexican (din nu ştiu care gen de metis dintre cele 22 recunoscute) îmi spunea că patria lui a trăit şapte furtuni şi că acolo „nimic nu e ■ urît, nimic nu e plicticos, nimic nu e banal". Zicea: „Vor vedea şi românii la Guadalajara cum sintem­ noi". Vámos pasando! 1519—1521: prima furtună. Cor­­­tés, într-o slngeroasă aventură de cucerire, ocupă teritoriul lui Anahuac, făcînd să cadă marea cetate aztecă Tenochtitlan și ul­timul monarh Gauthemoc. (Continuare in pag a IV-a) ION ARCAȘ

Next