Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)
1970-08-02 / nr. 761
’’iS: * mm IX . Calităţile poeziei scrise de I. Negoiţescu s-au relevat încă la apariţia volumului Sabasios (1968). Poemele lui Balduin de Tyaormin ilustrează grăitor confluenţa fertilă a diverselor sfere de creaţie, in sensul că o cultură rafinată, o raţiune limpede, trecute prin filtrul sever al creaţiei poetice, pot rodi performanţe surprinzătoare. Admiţînd faptul — absolut ipotetic — că I. Negoiţescu îşi scrie poezia în virtutea posesiunii unei tehnicităţi superioare. Poemele lui Balduin de Tyaormin pot fi expresia unui experiment extrem de interesant. Critica structuralistă demonstrează faptul că între starea inconştientă, existentă în subsolul poeziei şi ipostaza de tehnică poetică, adică verbul înzestrat cu valenţe metaforizante, este o strînsă interdependenţă. In această ordine de idei este posibilă identificarea stărilor emoţionale în corespondenţii lor tehnici, aceştia alcătuind un sistem psihologic este investigabil. Caracterul modern al travaliului poetic, apt oricînd pentru o atare interpretare structuralistă, este surprinzător cu osebire în cazul ciclului Pinguinul ou, al cărui timbru suprarealist este de netăgăduit. Simbolul primează, înainte de toate, intr-un joc de măști, eroul liric reîncarnîndu-se in diversele ipostaze ale unor personaje metaforice. Curios, nu asistăm, de fapt, la o identificare totală a poetului cu cvasi — alter — ego-ul său liric, ci, ca personajele teatrului chinezesc, eroul liric se priveşte pe sine însuşi cu o anumită detaşare, de o superbă eleganţă, construindu-şi profilul din elementele unor adevăruri deja contemplate, reeditate la scara eului transfigurat de prezenţa gravă a culturii multimilenare. Pisicile lui Marcellus este un poem declanşat de contemplaţia unui amfiteatru roman (a se înţelege prin acesta o stupefiantă perfecţiune arhitectonică, ca expresie a unui estetism aproape firesc), imaginea căruia se reflectă în conştiinţa liricului ca o sumă de stări extatice. Ecce Homo, poezie inspirată de o operă de artă, reeditează acelaşi experiment fascinant al depăşirii sferei realului, contemplabilă prin mijlocirea simţurilor, încercarea de a palpa altfel concretul decit este posibil in virtutea tradiţiei. Nu încape îndoială că lectura acestui volum, abundent în enigmatice trimiteri la comorile artei universale, este anevoioasă fără o sumară cunoaștere a istoriei artelor. Astfel, Lebedele Occidentului (referindu-se la cea de pe Avon, Shakespeare, la cele din Fontainebleau sau la cele” din Bruges), cophrle (imagini din Pompei ■şi Capri) necesită recitirea profundă. Ideea spiritului înrobit de materie este prezentă într-un concept estetic pe care-l aflăm şi în Moartea la Veneţia a lui Thomas Mann esteza, adică asocierea frumosului cu senzualul. Conform acestui crez, imaginile din Marcantabrico se succed in pragul extazului spiritului şi al materiei: „înşelătoare dacă dinspre cuvinte parcă i se întrerupe ziua ca să descrească-n doi (o pătimaşă stîncă se-ntoarce spre culoare / cînd o îmbată navele goale sub ospăţ) / / (cînd o solară ceaţă domoală curge-n pinii / acelui vis cu turnul mărindu-se de pal), / ca să nu uite scrie pontifical pe singe / de la Columb la taur metamorfoza grea“. „Mortefontane“, locul de naştere al lui Nerval, fuzionează noţiunea spaţiului cu timpul, creînd un vid atemporal şi aspaţial, în care fiinţează doar, etern, subiectul inspiraţiei. Una dintre cele mai interesante, cărţi de poezie ale ultimei vremi, Poemele lui Balduin de Tyaormin este o lectură generoasă în satisfacţii spirituale. AL. COVACI Cronica literară O muncă la care fantezia şi agilitatea mîinilor lucrează mină în mină. Fotografia o redă pe ţesătoarea Maria Sterp, din secţia covoare a cooperativei „Arta Sibiului“, la locul ei de muncă Foto: FR. MUSS rfmrr/mrjr* IX | NOTE Tehnica Tovarăşii de la ,Tehnica nouă" sunt inventivi nevoie mare. Cum stă bine unor tehnicieni de clasă fac tot ce le stă în putinţă spre a se face remarcaţi în tot judeţul şi, dacă se poate şi în ţara. Ba cu ceasurile, ba cu radiourile, ba cu aparatele foto, dumnealor fac ce fac şi ajung în ochii lumii. Nu demult i-au dat de lucru şi maestrului Nicuţă... Nu prea demult şi nu o dată şi pe la noi s-au criticat unele aspecte... Mai înserăm unul. Iată-l: cetăţeanul C.P. îşi cumpără un amenaj. După cîteva zile i se blochează declanşatorul. Omul se duce la vînzătoare. Vînzătoarea îl îndrumă la atelierul de specialitate. Aici: »Tovarăşe, sîntem aglomeraţi. Cam peste 3 luni...“ Omul revine. »Da, se poate, dar numai după 30 ale lunii. Tovarăşul respectiv e în concediu“. E clar. Dacă priviţi e în concediu, aparatele de tot felul nu mai au voie să se strice. Cum rezolvăm, problema, totuşi? Galinacee Pet-ral Magheru la 19. In Sibiu, e o veritabilă expoziţie. Cocoşi pitici, găinuşe frumos penate, cotoi şi pisici vieţuiesc aici în plin centru, ca la expoziţie Cetăţeanul Oskar Mayer promite să-şi extindă pasiunea şi ia niscai căţeluşi. Pe lingă obişnuita invitaţie de a vedea minunea ne adresăm tovarăşilor de la Consiliul popular municipal cu invitaţia de a lua ceva măsuri. Mai ales că sesizări ale diverşilor cetăţeni vor I besc de asemenea „aşezăminte“i şi pe alte străzi (vezi Tribunei, " de exemplu). Şi, mai ales pentru că există o decizie a Comitetului executiv, în acest sens, Ape Apele au venit în multe locuri şi au trecut. Ne-au lăsat destulă năpastă. Mai zilele trecute locatarii blocului 14, etajul al III-lea, din Terezian au fost şi ei pe cale să fie__ sinistraţi. In spatele uşii apartamentului lui loan Moraru se auzea clipocit intens. Pasămite uitase un robinet deschis. Uşa zăvorită, apa clipocind şi vecinii, cu spaima. Comitetul asociaţiei de locatari ştie? Că tovarăşii de la sectorul 5 al I.L.L. au venit, au văzut, au plecat. S-au făcut nişte stricăciuni. Cine le va remedia, cînd şi... cine le va plăti? Cinema Pe vreme de caniculă un spectacol de film într-o grădină de vară e o binefacere. In toate marile oraşe, unele cinematografe dispun de asemenea locuri de spectacole. Noi avem un lăcaş excepţional pentru asemenea scop: Teatrul de vară al tineretului. Cum e folosit doar sporadic, propunem tovarăşilor de la Coipitetul municipal al U.T.C. şi tovarăşilor de la Oficiul cinematografie o înţelegere. In folosul spectatorilor. C. PIRCALABOIU coresp. V. DOREAN IX II IX IX IX IX IX X IX IX *X IX IX IX IX* X* X* X* XX* X IX IX IX ^ ^ » „Poemele lui Balduhin „UMBRE“ pe radiografia de Tyaormin11 de I. Negoiţescu spiritului de corectitudine (Urmare din pag. I) muncii a fost sesizat abia in 30 iunie. In toată această perioadă accidentatul a stat internat un spital neştiut de nimeni, întrebat ce sancţiune a fost trecută în »contul" maistrului, directorul întreprinderii, ing. Iustin Voiconi a ridicat din umeri (,Nu ştiu, eu am fost în concediul). Concludent! Atît de concludent, incit putem garanta că in eventualitatea unui alt accident, »descurcăreţul" maistru va proceda în aceeaşi manieră. Şi "cazul Răceu" nu e izolat... In urma unui grav accident suferit la ochi, şoferul Richard Lederer nu va mai putea lucra pe maşină. Accidentul a fost adus la cunoştinţa organelor C.I.A. abia după... 17 zile! Explicaţiile oferite de şeful autobazei, Romulus Maniţiu au fost extrem de incoerente. Intr-o situaţie similară s-a aflat muncitoarea Maria Buta de la „Vinalcool". De obicei însă, pînă a se ajunge la aceste regretabile „verigi finale”, neregulile şi indisciplina se reproduc la diferite locuri de muncă sub forme mai mult sau mai puţin grave, după care se acordă o mai mică sau o mai mare atenţie ,camuflării lor. Iată, de pildă, la adăpostul atitudinii îngăduitoare a conducerii secţiei de îmbuteliat oţet de la „Berea Sibiului" cele 6 muncitoare de aici evită să poarte echipamentul de protecţie. La secţia de zahăr vanilat a întreprinderii „Victoria", sistemul rudimentar de umplere a pacheţelelor generează unt nor gros de praf. Ventilatorul nu este pus insă in funcţiune pentru că... produce zgomot(i). In secţia praf de copt concentraţia prafului în aer atinge adeseori limitele pericolului de explozie. Se lucrează însă în continuare cu foc deschis („Nimeni nu ne-a indicat că acest loc de muncă ar prezenta pericol de explozie“ — Nicolae Munteanu, Inginer șef). Cocătorii nu mai beneficiază de multă vreme de apă carbogazoasă pe considerente care ţin de... economie. Orice s-ar spune, dar argumente de genul „se spărgeau prea multe sticle", sau „sifonul era băut pînă şi de portari", nu pot justifica neglijenţa şi indiferenţa crasă faţă de sănătatea oamenilor. Din şirul „lanţului de slăbiciuni" ce compune radiografia accidentului, mai face parte şi superficialitatea manifestată în efectuarea controlului medical periodic şi la angajare al muncitorilor. Presaţi de nevoi acute de personal in anumite perioade „de vîrf", conducătorii proceselor de producţie neglijează cu bună ştiinţă această măsură importantă înscrisă in H.C.M. 2506/69. Ce-i drept, uneori „derogările" se bazează pe „argumente" foarte... solide, precum cele de la „Berea Sibiului" („Dacă omul era sănătos înainte de armată, de ce n-ar fi şi... după?" — ing. Victoria Budescu, directoare). Nu-i mai puţin adevărat şi aici merită evidenţiată intervenţia inginerului Lucian Ghindea, director la C.I.M.P., că uneori această operaţie se transformă, datorită neglijenţei medicilor de la Dispensarul C.I.A., într-un nesfîrşit dute-vino de-a lungul mai multor zile. Cauzele care au generat aceste situaţii reprobabile sunt multiple. Una însă ni se pare a fi hotărîtoare — s-a încercat doar sporadic, dezorganizat şi, implicit, fără succes, crearea unei atitudini conştiente faţă de aplicarea normelor de protecţia muncii, implantarea convingerii la nivelul fiecărui loc de muncă, că acestea nu reprezintă un scop în sine ci un factor indispensabil asigurării vieţii şi sănătăţii fiecărui salariat în parte. Altminteri, ar fi foarte greu de înţeles tîrguielile ce se mai fac simţite şi acum în stabilirea responsabilităţilor pe linie de protecţie a muncii, în unele întreprinderi. Repere pentru activitatea în viitor? Așa cum te-a sintetizat în încheiere Ioan Grecu, directorul general al combinatului, ele vor consta mai ales „în stîrpirea oricărei urme de superficialitate din activitatea factorilor răspunzători prin stabilirea unor responsabilităţi precise, intensificarea controlului preventiv şi supunerea activităţii din domeniul protecţiei muncii unei analize trimestriale riguroase". Evident, pentru garantarea unor rezultate satisfăcătoare, aşa cum au evidenţiat participanţii la cosfătuire, se impune în primul rînd conjugarea eforturilor comitetelor de direcţie, comitetelor sindicatelor, inspectorilor obşteşti şi Inspectoratului judeţean pentru protecţia muncii. Modul în care s-a desfăşurat consfătuirea ne îndreptăţeşte să o considerăm ca un prim pas pe calea realizării acestei corelări, şi, mai mult, ca o recunoaştere pregnantă a adevărului că sarcinile economice mari, efortul continuu şi ritmul superior de muncă pe care le implică, nu trebuie să pună nici o clipă în umbră grija permanentă faţă de om. Vesti din tara in ultima decadă a lunii iulie, apele Dunării s-au „tulburat" de 7on, în dreptul Şantierului naval din Brăila, întrucît aici au fost lansate la apă şapte nave realizate de această întreprindere. Mai întîi a fost lansat un remorcher maritim, de 1 640 CP, apoi 5 şalupe de 150 CP și în fine un şlep de 1 500 tone. Pe calele de asamblare au apărut acum alte şalupe, alte şlepuri şi remorchere, care timp de 2 luni au stat la adăpost de apele revărsate ale fluviului. În prezent, colectivul şantierului brăilean lucrează în schimburi prelungite pentru a recupera rămînerea în urmă pricinuită de inundaţii. Unii indicatori ai planului, cum sînt productivitatea muncii şi producţia globală, au şi fost atinşi. * _ ___ ” Grupul de scafandri condus de Constantin Scarlat, şeful sectorului de cercetări subacvatice, din cadrul Muzeului Marinei Române, căruia i s-au alăturat, în timpul lor liber, scafandrii de la D.N.M. Navrom au întreprins în vara acestui an interesante acţiuni pentru cercetarea fundului mării în zona Cazinoului. Cu acest prilej au fost scoase la suprafaţă ţigle de Kersones, amfore de Rodos şi Millet, ancore şi lemn de corăbii, vestigii care, după aprecierile specialiştilor, atestă că locul pe care este amplasat actualul Cazinou nu s-ar fi aflat la ţărm, ci ar fi fost situat în centrul Tomisului elenistic. In această zonă au fost filmate, pe fundul mării, diguri şi antrepozite, case prăbuşite, coloane de temple, frînturi de străzi. Toate aceste descoperiri vin în sprijinul presupunerii că această parte a anticului Tomis a fost înghiţită de apele mării în urma unei catastrofe. (Agerpres) / aSS9S33SS3SSSS33333SS3SSSS3SS33SSSSS3SSS3S333SS38S33S83 aziM » m V' -V,••••.•,; azi• am Centrul meteorologic Sibiu comunică! Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-estic. Temperaturile minime Vor fi cuprinse între 11 şi 14 grade, iar maximele vor oscila între 27 şi 80 grade. Deschiderea emisiunii. Ţara copiilor. Viaţa satului. In reluare la cererea telespectatorilor. CARNAVAL cu Harry Belafonte. MICRORECITAL Luminiţa Dobrescu. De strajă patriei. Concert simfonic. Emisiune în limba maghiară. Tele-vacanța. Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac-canoe. Transmisiune directă de la Copenhaga. Comentator Radu Urziceanu. Atletism „Cupa Europei“ — semifinale. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 19,40 Telejurnalul de seară. 20,15 Film artistic. HEIDI. 22.00 Jocuri marinăreşti. 22,10 Invitaţii noştri: Nina Liszel, An Primera, Mihaela Mihai. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23,30 Închiderea emisiunii. FOTBAL. Sibiu: stadion Metalul, ora 17,30, C.S.M. Sibiu — Metrom Braşov, Copşa Albă, stadion 1 Mai, ora 17,30. Gaz metan Mediaş — Poiana Cîmpina. Ambele partide sunt în cadrul etapei a doua a „Cupei de vară", grupa a IV-a. SIBIU: PACEA: Aşteaptă pînă se întunecă (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). ARTA: Henric al V-lea (orele 9,30; 11,45; 14 00; 16,15; 18,30; 20,45); TINERETULUI: Comisarul „X" şi panterele albastre (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Explozie in munţi (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: O şansă din-tr-o mie (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00); GRĂDINA DE VARĂ A TINERETULUI: „Aruncaţi banca in aer" (orele 20,45). MEDIAŞ: PROGRESUL: Operaţiunea Leontine (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Vînătorul de căprioare (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Călugăriţa (orele 10,00 18,30; 21,00). 16,00; CISNADIE: POPULAR: Timidul (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Bărbaţi în deplasare (orele 10,00; 16,00; 13,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Comisarul .X" şi panterele albastre (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). APOLDII DE SUS: 23 AUGUST: Alegere de asasini (orele 17,00 şi 19,00) . COPŞA MICĂ: POPULAR: Preludiu (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Anul trecut la Marienbad (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Beru şi comisarul San Antonio (orele 17,00 şi 19,00) . 9,00 10,00 11,15 12,00 12,30 13,15 14,45 15,30 17,40 CM Cadru din filmul :Bărbaţi in deplasare“ tribuna sibiului Pregătirea cadrelor Avînd in vedere dezvoltarea continuă a Fabricii de geamuri Mediaş prin construirea unui nou cuptor de tras geam, modernizarea complexului de amestec a materiilor prime, darea în exploatare totală a noului atelier mecanic necesar construirii de maşini şi piese de schimb specifice industriei de geamuri, se simte necesitatea de muncitori bine pregătiţi. Pentru pregătirea cadrelor, comitetul de direcţie a întocmit, de la începutul anului, un plan de şcolarizare pentru diferite meserii. Astfel, funcţionează trei cursuri de calificare cu participarea în producţie pentru tăietori geam, liftieri şi electrocarişti, două cursuri de calificare cu scoatere din producţie pentru meseriile de operatori instalaţii de geam tras; la fel se pregătesc ucenici la locul de muncă pentru meseriile de electricieni automatizări, lăcătuşi, operatori, frezori etc. Restul de cadre calificate sunt asigurate prin şcoli profesionale pentru meseriile de laboranţi, automatişti şi operatori instalaţii de tras geam. DUMITRU DIMA Intre aprovizionare şi desfacere (Urmare din pag. I) .. ..... mai vorbim de încălţăminte! De fapt responsabilul are o singură scuză pentru neîndeplinirea planului: a fost în inventar timp de 5 zile! Cită deosebire între aspectul magazinelor din Anmaş şi Ludoş! Şi aici — tot „Magazin mixt", dar o ordine exemplară domneşte peste tot. De data aceasta ne vedem nevoiţi a pune insă din nou în discuţie exclusiv aprovizionarea, pentru că altfel nu e de înţeles cum se face că un gestionar ca Vasile Moldovan, care ştie să aranjeze totul cu gust, este pus în situaţia de a nu-şi realiza totuşi planul. Iată cîteva dintre mărfurile care în alte magazine copleşesc rafturile şi magaziile: vin cu 8,50 lei/kg, tocană de legume (în conserve), sare fină, oxid verde pentru văruit, ocru galben, pamînt verde, cremă neagră (!), raiuri pentru căruţă, potcoave pentru cai, rabord negru... De încălţăminte, ce să mai vorbim? Tovarăşul contabil-şef al cooperativei de consum Miercurea — cu care am discutat la Ludoş — este de părere că — în această perioadă — singurul magazin din reţeaua Miercurea, care a avut de suferit mai mult din cauza defectuoasei aprovizionări, este cel din Gusu. Ne întrebăm ce-o fi la Gusu unde, spre regretul nostru, n-am reuşit să mai ajungem? Oare U.J.C.C.-ul ştie care-i situaţia la Gusu? Ajungem însă la Apoldu de Jos, punctul terminus al raidului nostru. începem să notăm o listă întreagă de articole de încălţăminte. De fapt nici n-ar fi fost nevoie să ni le dicteze gestionara, pentru căle învăţasem pe de roşi, pantofi bărbăteşti de toate felurile, sandale pentru femei şi copii etc., etc., etc.; la bărbaţi lipsesc numerele 40,45, la femei numerele 36, 37, 38, iar la copii 16, 17, 18... Lipsesc de asemenea — ca peste tot — cămăşi bărbăteşti în carouri de culori închise. (De fapt depozitul de încălţăminte din Sibiu — este şi de... confecţii... Deci încă o descoperire). Nu ne-am explicat prea uşor lipsa unor articole de la metalo-chimice, cum ar fi: şuruburi pentru roţi de căruţă, cuie pantofar, dulii normale, damigene de 5—10 litri, gallus bordo şi roşu, cremă neagra (!!), baterii pentru lanternă. .. încărcaţi cu a fila balast documentar, ne-am adresat in final tovarăşului director comercial al I.E.J.C.C., Nicolae Tutu, care ne-a dat următoarele lămuriri: 1. Depozitul de încălţăminte şi confecţii s-a închis pe timp de 15 zile deoarece gestionara a plecat în concediu. Noi am emis o circulară din luna iunie încă în care am informat toate cooperativele să facă comenzi masive ce textile-încălţăminte. 2. I.L.J.C.C. — adică întreprinderea economică judeţeană a cooperativelor de consum — s-a înfiinţat doar de două luni în locul ICOMCOOP Sibiu şi ITLCOOP Mediaş, şi ele aceea încă n-au fost prea bine puse la punct, toate problemele (?!) 3. Preşedinţii, contabilii şefi , merceologii din cooperative nu-şi respectă atributiunile, manifestă îngăduinţă faţă de deficientelegestionarilor. 4. Sarcina întocmirii comenzilor incumbă merceologilor şi nu gestionarilor, cum de fapt se procedează. Ara apreciat această analiză lucidă, întrebăm doar: cine trebuie sa ia măsuri și de ce nu se iau? Anul III, nr. 761 întreprinderea de transporturi Sibiu Calea Dumbrăvii nr. 133 angajeaza: — 2 ZIDARI — 3 MUNCITORI NECALIFICAȚI — ELECTRICIENI AUTO, categoria 5—6. aimniiiniiimimimnnmiiminiitmiiniiiiinimimiiiiiiiiiiiniiniiiiiiiiA. Întreprinderea ELECTROMONTAJ Sibiu — electricieni linii — muncitori necalificaţi, pentru şantiere. II ., angajeaza: 5 i Combinatul siderurgic Hunedoara str. dr. Petru Groza nr. 8 angajează de urgenţă, muncitori calificaţi ÎN MESERIA DE STRUNGARI. Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 914/1968. Se suportă cheltuielile de transport de la domiciliu, de către combinat în cazul cînd se prezintă în grup. Cazare şi cantină contra cost. Angajările se fac între vîrstele de 18 pînă la 50 ani pentru bărbaţi. Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi se vor adresa serviciului personal din Combinatul Siderurgic Hunedoara, telefon 1450 int. 114. întreprinderea de reparaţii şi construcţii Sibiu Piaţa Unirii nr. 4 execută pentru populaţia oraşului Sibiu, cît şi pentru comunele învecinate SOBE DE TERACOTĂ, calitatea I cu materialul în întregime de la întreprindere la preţuri oficiale cu plata integrală sau în rate. Cooperativa Munca tîmplarilor Sibiu recrutează absolvenți a 8 clase elementare PENTRU UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ ÎN MESERIA DE TÎMPLAR înscrierile se fac la sediul cooperativei Piața Unirii nr. 4 camera 128. Pierdut trusă cu scule de motocicletă I. J. Str. Karl Marx 29, Raker. Contra recompensă. Vînd acordeon Holmer, 12 bași și aparat radio Stassfurt. Tatar Bunar nr. 11. Vînd „FIAT-600“, Sibiu, str. George Coşbuc 34.