Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-01 / nr. 811

Pag. 2 CITITORII SESIZEAZĂ O singură chestiune ,la noi !n Tălmaciu, ne scriu mai mulţi cetăţeni, piaţa de le­guma se ţine o dată pe săptă­­mînă. Avem şi o tablă pe care se afişează preţul zarzavaturilor şi fructelor, dar cei care le scriu, organele locale, nu luptă pentru respectarea şi aplicarea întocmai a mercurialelor. De aceea carto­fii se vînd la preţ dublu faţă de cît e prevăzut pe tablă, fasolea, castraveţii, varza şi fructele cu mult peste limitele stabilite". Cer­­cetînd, Direcţia comercială jude­ţeană confirmă cele sesizate în scrisoare, precizînd că, la contro­lul efectuat, celor găsiţi că vînd cu preţuri peste cele stabilite In mercurial li s-au aplicat amenzi conform Hotărîrii nr. 20 a Con­siliului popular judeţean Sibiu. O singură chestiune s-a uitat: asigurarea unui­ control perma­nent în piaţă pentru respectarea mercurialelor. De ce au fost pedepsiţi ? Un grup de utecişti, elevi ai Liceului teoretic din Miercurea Sibiului ne relatează un caz pe­trecut recent. La 24 septembrie urma să ruleze un film pentru e­­levii care fac practică la C.A.P. şi I.A.S. din localitate. „S-au vîn­­dut bilete pentru aproximativ 150 de elevi, care aşteptau nerăbdă­tori începerea filmului, cînd per­sonalul de serviciu a anunţat sus­pendarea rulării datorită unei ho­­tărîri neaşteptate a conducerii şcolii. Motivul, după cum se spune în scrisoare, pare a fi o scăpare a celor care au organi­zat acţiunea şi care au „uitat" să anunţe acest lucru conducerii şcolii. „Dacă aşa stau lucrurile de ce ara fost pedepsiţi noi, cei 150 de elevi", se întreabă pe bună drep­tate liceenii din Miercurea. Obligaţie neachitată Din Cluj, Ştefan Számán ne so­licită intervenţia pe lingă D.D.G.M., secţia transporturi au­to Mediaş unde a lucrat pentru a-i achita drepturile ce i se cu­vin din perioada de pipă la 20 septembrie 1969 cînd a lucrat la unitatea respectivă ... „La Înce­putul lunii iulie 1970 am solici­tat prin cerere adresată între­prinderii achitarea drepturilor ce mi se cuvin, dar cererea a rămas nerezolvată şi nici pînă azi nu am primit răspuns". Dacă nu aţi răspuns semnata­rului cererii poate ne informaţi pe pol cum stau lucrurile cu drepturile băneşti ale fostului dv. salariat. O să vă facem ofi­ciul de a-i transmite ceea ce eraţi obligaţi să faceţi. it „Unde dai... Tiberiu Rădoi, corector la In­­treprinderea poligrafică Sibiu , a votat in urmă cu 8—9 luni în condica de sugestii şi reclamaţii :a la magazinul de­pline nr. 33 din str. Tribunei), în lipsa unui spaţiu adecvat clienţii, pentru a-şi încărca cumpărăturile îşi pun sa­­coşele pe tejghea, adică acolo, unde se taie plinea. In felul a­­cesta se practică o servire nei­­gienică, sacoşele fiind aşezate şi pe jos, pe stradă sau în alte părţi. Semnatarul sesizării propu­­nea montarea unui grătar simplu sau a unei scinduri în dreptul nesei de servire, care să fie fo­­psită­­ în exclusivitate pentru a­­şezarea sacoşelor, genţilor etc, în răspunsul care s-a dat aceş­ti sesizări i se comunică tov. Vădoi că mobilierul din uni­­tatea respectivă nu poate fi mo­­dificat şi că s-a dispus vînzătoa­­rei să interzică clienţilor să mai pună sacoşele pe masa unde se taie şi se manipulează pîinea. Vorba ceea „Unde dai.. Piaţă cores­punzătoare „La Sălişte, ne scrie C. D.- diilat, s-a mutat piaţa intr-un joc impropriu desfacerii produse­lor egroalimentare (spaţiu îngust, nepavat, inestetic pentru ansam­blul arhitectonic al aşezării), fapt ce a creat nemulţumirea local­nicilor. Rugămintea adresantului scrisorii este de a interveni la organele în drept pentru ca piaţa să fie mutată în vechiul ei loc de funcţionare. Direcţia comercială a Consiliu­lui popular judeţean ne infor­mează că mutarea s-a făcut în urma unei analize întreprinse de organele locale, că actualul spa­ţiu in care funcţionează piaţa este pavat pe jumătate şi că în pre­zent „Consiliul popular al comu­nei Sălişte se găseşte în posesia unei documentaţii de amenajare a pieţii" care urmează să fie anu­­xată şi aprobată cit de curînd. Aşa că în curînd şi la Sălişte piaţa va fi corespunzătoare — modernă. AL. IQNPT. Deceda dramaturgiei originale Concurs de creaţie şi interpretare teatrală Aniversarea semicentenar­ului Par­tidului Comunist Român constituie un moment de seamă în activitatea creatoare a dramaturgilor, artiştilor, oamenilor de teatru din toată ţara,­ care vor aduce un omagiu prin arta lor acestei sărbători a poporului nostru. în întîmpînarea acestei aniversări, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă instituie un concurs de creaţie şi interpretare teatrală, care se va încheia cu „Decada dramaturgiei ori­ginale". în acest scop teatrele vor Înscrie In repertoriul lor lucrări dramatice revoluţio­noi, oglindind tradiţiile­nare ale poporului român, lupta cla­sei muncitoare şi a întregului popor sub conducerea P.C.R., pentru elibe­rare socială, şi naţională, pentru do­­borîrea dictaturii fasciste, pentru pre­luarea puterii şi instaurarea regimu­lui de democraţie populară. Se vor prezenta, de asemenea, piese inspi­rate din realităţile noi ale ţării noas­tre, din procesul de transformare re­­voluţionară a societăţii, a conştiin­ţei oamenilor, pe drumul făuririi şi desăvîrşirii operei de construcţie socialistă. Concursul se va desfăşura în două etape: 1. Etapa selecţionării spectacolelor pregătite de teatre va avea loc în­tre­­—15 aprilie 1971 d­in oraşele Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Ga­laţi şi Braşov, unde se vor organiza „Zilele teatrului românesc" cu parti­ciparea colectivelor teatrale din lo­calităţile învecinate acestor centre. II. Etapa finală se va desfăşura la Bucureşti în cadrul „Decadei dra­maturgiei originale" intre 24 aprilie şi 4 mai 1971. Un juriu alcătuit din personalităţi ale vieţii noastre artistice (scriitori, critici, artişti, oameni de cultură) va aco­rda următoarele premii şi men­ţiuni pentru creaţie şi interpretare: PREMII PENTRU DRAMATURGIE Premiul I: 20 000 Iei Premiul H: 15 000 Iei ;Premiul III: 10 000 lei. Trei menţiuni în valoare de 7 500 lei fiecare. PREMII PENTRU INTERPRETARE PREMII COLECTIVE PENTRU CEL MAI BUN SPECTACOL Premiul I: 25 000 Iei Premiul II: 20 000 lei Premiul III: 15 000 Ieî. Menţiune: 10 000 lei. PREMII ŞI MENŢIUNI INDIVIDUALE Premii pentru regie, scenografie, interpretare şi menţiuni in valoare de 48 000 lei. Juriul va ave® latitudinea de a nu acorda unele premii sau de a redis­tribui sumele în funcție de rezulta­tele concursului. m­onim diiiiiiiiiii uzinei Independenţa Tineretul si contemporaneitatea Comitetul municipal al U.T.O. Si­biu în colaborare cu clubul uzinei „Independenta" organizează azi, la ora 17.00, în sala de spectacole a clubului expunerea „Tineretul şi con­temporaneitatea". Prezintă dr. docent Carol Göllner. Urmează un program artistic susţinut de elevii Liceului nr. 2 şi Liceului agricol. ffBalul recoltei„ Clubul uzinei „Independenta* or­ganizează pentru „Ziua recoltei*, sîmbătă, ora 20,00 pe terasa clubu­ ■laiBiBiKiHiRiaîamiBiHiaiB lui, „Balul recoltei*. Isi vor da con­cursul formaţia vocal­ă■ instrumen­tală „Ecco" şi soliştii săi: Sorin Go­­tea, Jeni Tatu, Dan Retter, Vivians Tuţescu. Conducerea muzicală Gelu Aspra. Programul mai cuprinde jocuri şi concursuri distractive, tombolă, dans, A doua stagiune a serilor de romanţ© Reluînd tradiţia serilor de romanţe şi poezie, clubul uzinei independenţa îşi anunţă deschiderea celei de-a doua stagiuni 1970/1971 vineri, 2 oc­tombrie, orele 19,30, pe terasa clu­bului. La prima seară de romanţa şi poezie „îţi mai aduci aminte doamnă“ îşi vor da concursul soliştii: Eleo­­nora Ţiboc, Silvia Radu, Ion Radu, Silvia Popescu, Gh. Rădulescu, Dora Berger, Mircea Georgescu, Şerban Titus. Recită: actorul Costel Rădu­­lescu, artist emerit, Maura Tcaciuc, Ilie Frăţilă, Laurenţiu Teodoru, Car­men Vîrlan, Lucian Jim­an. Acompa­niază orchestra „Romanţa“ sub con­ducerea lui Sandu Oprea. Prezenta­rea programului Ovidiu Isac. Ca in­vitat de onoare din partea Uniunii compozitorilor participă compozitorul Elly Roman, artist emerit. Ziua maiştrilor filatori Recent, la Combinatul textil Cisnă­­die a fost organizată „Ziua maiştrilor filatori“ — acţiune devenită tradiţio­nală pentru cadrele tehnice de la uzi­nele textile ca şi pentru comisia ingi­nerilor şi tehnicienilor, care este am­fitrioana frecventă a acestor manifes­tări. Tema dezbaterilor, de această dată, a constituit-o „Măsurile opera­tive necesitate de exploatarea conti­nuă a utilajelor din filaturi“. Maiştrii de schimb Ioan Giurcoi, Vasile Omoră şi Mihai Corneiu au expus în faţa participanţilor metodele lor de muncă privind organizarea procesului tehnologic, a reparaţiilor şi întreţi­nerii utilajelor reliefînd rezultatele ce le obţin pe această bază, în concluzia dezbaterilor ca au a­­vut loc pe această temă inginerul Ioan Mînduc a remarcat necesitatea dotării filaturilor cu miei ateliere de reparaţii, capabile să înlăture opera­tiv defecţiunile ivite în timpul orelor de funcţionare a utilajelor şi pentru care în prezent se irosesc multe ore cu transportul pieselor din secţii la atelierele mecanice existente, dispuse la mari distanţe. Noi capacităţi de producţie In ziua de 29 septembrie anul curent a avut loc recepţia punerii în funcţiune a capacităţii de pro­ducţie etapa a II-a de dezvoltare a unităţii articole de menaj din cadrul J.I.S. „Flamura roşie". A­­ceasta înseamnă o producţie a­­nuala de 25. 000 duzini tacîmuri şi 40 000 duzini cuţite. Odată cu mărirea acestei unităţi, comerţul va beneficia de cantităţi sporite de produse în sortimente variate pentru satisfacerea necesarului intern şi de export. Pronoexpres REZULTATELE TRAGERII DIN 30-IX-1970 Extragerea I: 37, 16, 36, 6, 2, 28. Extragerea a II-a: 32, 8, 17, 5, 34, 3, 24, 28. il azi... azi... RS**#. mm. Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vreme frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi zero grade, iar maximele vor oscila intre plus 13 şi 16 grade. Noaptea şi dimineaţa bru­mă. iNEM mmmm SIBIU. PAGEA: Mayerling, seriile I şi II (orele 9,00; 12,00; 15,00;­ 17,45; 20,15); ARTA: Femela îndărătnică (preia 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30) ; TINERETULUI: Jos dublu în serviciul secret (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Petrecerea (orele 8,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Acţiunea „Vulturul* (orele 10,00; 16,30; 13,30; 20,30) . UNIREA: Femeia îndărătnică (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Ziaristul seriile I şi ÎI (orele 11,00; 16,00 şi 19,30) . AGNITA: 8 MAI: întoarce-te (o­­rele 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Pratii Karamazov, seriile I şi II (o­rele 18,00 si 21,00). COPŞA MICA: POPULAR: Primă­vara pe Oder (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Pensiune pentru hol­tei (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Sezon mort (o­­rele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Galileo Galilei (orele 17,00 şi 19,00). sport... Am asistat a­stezi, pe stadionul din Arad, la una dintre cele mai răsuna­­toare victorii ale sportului românesc. U.T.A., campioana tării noastre, se califică in turul doi al Campionatu­lui european, în dauna formaţiei campioană mondială Feijenoord Rot­terdam. La ora cînd transmit aceste rîn­­duri, aici la Arad entuziasmul este general. In faţa hotelului „Astoria" s-au adunat peste 4 000 de oameni, care scandează continuu de cîteva ore, numele echipei şi al jucătorilor care le-au adus o atît de înălţătoare satisfacţie. 0—0 cu Feijenoord Rotter­dam, team-ul care a învins pe Estu­­diantes — gloria fotbalului sud-am­e­­rican —, echipa ambiţiosului antre­nor Happel şi a suedezului, devenit aproape peste noapte „olandez zbu­rător" Kindwall! Am admirat de fapt în această după amiază de toamnă, atît victoria sublimă a arădenilor, cît şi­ prăbuşi­rea zgomotoasă a colosului „de 3 săptămîni“ al fotbalului mondial ,Fei­jenoord Rotterdam. La sfîrşitul partidei, antrenorul Happel a refuzat să apară in faţa ziariştilor români, la conferinţa de presă organizată in sala festivă a stadionu­lui. A ieşit din cabina ju­cătorilor şi le-a şoptit celor aproape 30 de gazetari olandezi că „echipa sa a ratat patru ocazii de gol" şi că „dacă n-ar fi ratat...". Calm şi cum­pătat ca un înţelept a răspuns in schimb, antrenorul arădan N. Dumi­tr­escu, la întrebările „cu efect" ale olandezilor: „Credeţi că Feijenoord este o e­­chipă mai bună ca Legia Varşovia?" „Da fără îndoială, însă U.T.A. s-a pregătit mai bine pentru meciul cu Feijenoord". „Feijenoord a jucat mai bine la Rotterdam?" „A jucat incom­parabil mai bine la Rotterdam, dar tocmai acolo a ratat calificarea..." ... Luminile acestei seri orădane s-au aprins de mult, dar uralele de la „Astoria" nu mai contenesc. Ora­şul acesta care a dat fotbalului ro­mânesc atîtea speranţe şi atîtea cer­titudini îşi trăieşte fericirea în nu­mele tuturor iubitorilor sportului din ţara noastră, într-o efuziune colec­tivă înălţătoare. U.T.A., al cărei cert nume n-a depăşit, niciodată intr-un chip atit de senzaţional graniţele ţării, va fi un cuvint ce va flutura pe buzele milioanelor de iubitori ai fotbalului din toată lumea. Iar zia­­rele de pretutindeni, de la Buenos Aires la Stockholm şi de la Guada­lajara la Ankara vor scrie cu litere mari: U.T.A. (România) a eliminat din C.C.E. pe Feijenoord — cam­pioana lumii ! După comportarea din „Mexic * tri­colorilor, U.T.A. le-a adus deci a doua certitudine. BRAVO BĂIEȚI! de la trimisul nostru special VIOREL CUCU sport.. j| ■ £ j f U.T.A. a detronat colosul „de trei săptăi al fotbalului mondial A­r­im TRIBUNĂ SIBIULUI ÎMI. 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 18.00 Mult e dulce şi frumoasă. 18.25 Rapsodia a II-a de George E­nescu, Uvertura „Egmont“ de Beethoven. 18.40 Cadran internaţional. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Film serial. Aventurile lui Huckleberry Finn. 20.45 Gheorghe Doja, evocare de Ştefan Iacob. 21.00 Teatru scurt, „Rădăcinile sunt amare", după romanul cu acelaşi titlu de Za­­haria Stancu. 22.00 Poşta TV. de Ion Bucheru. 22.15 Simfonia a V-a de Ceaik .­ki. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii.­ Cunoscuta artizană din Avrig, războiului de ţesut Maria Spiridon, în faţa An» Pregătiri pentru festi­valul „I.L. Caragiale“ In această perioadă formaţiile­­ artistice de teatru ale aşezăminte- 3 lor culturale si ale sindicatelor I din judeţul nostru au Intrat in­­ faza pregătirilor în vederea par- I ticipării la cea de a IV-a ediţie , a festivalului „I.L. Caragiale". Un­­ ritm de repetiții foarte viu înre­• gistrează actorii amatori ai că­­­­minului cultural din Avrig. Ei­­ pregătesc, sub îndrumarea in- I structorului Gheorghe Savu un • spectacol coupé din literatura­­ dramatică umoristică universală.­­ Se află în lucru texte de Mark , Twain, I.L. Caragiale, Aldo Ni­­s­calai șs Karinthy Frigyes. Maria din Avrig împlineşte in curînd 80 de ani. Este un nume şi o personalitate de nivel naţional, mai bine spus a devenit în anii puterii populare, datorită talentului şi muncii sale neobosite, talent care a găsit un larg şi variat cîmp de activitate pentru valorificarea calităţilor sale de creatoare în domeniul ar­tei populare. Am cunoscut-o in mai 1­954. Mi-a destăinuit, atunci, ştiinţa şi talentul său de artistă ţesătoare, i-am publicat chipul în cartea, despre „Portul Ţării Oltului“. Am îndemnat-o şi am îndrumat-o să lucreze, să creeze, să se încadre­ze în mişcarea artistică de ama­tori. De atunci a parcurs un drum lung, participînd la expoziţii şi acordlindu-i-se premiul 1 pe ţară la textile, apoi sperind în coope­raţia artizanală, pentru Fondul Plastic etc. A fost şi este prezen­tă în toate acţiunile culturale, a­­lături de cei ce au inifiat şi or­ganizează Muzeul din Avrig, ală­turi de cel ce o solicită pentru festivalul „Cibinium* ş.a.m.d. MytdalL&n. Presa, radioul şi televiziunea i-au făcut cunoscute realizările şi chipul luminos, dominat de ochii aceia inteligenţi şi de zîm­­betul ei, care exprimă bunăvoin­ţa şi dăruirea, încununarea operei pe care Maria Spiridon din Avrig, cunos­cută în ţară şi peste hotare de zeci, mite­ţi chiar mii de oameni, a realizat-o pînă acum, se desă­­vlrşeşte însă în modul cel mai deplin prin munca sa de profe­soară a noilor­ generaţii de ti­neri şcolari din Avrig, care în­vaţă de la ea, în cadrul clasei externe de artă a Şcolii populare din Sibiu, meşteşugul şi arta ţe­sutului şi brodatului, respectind stilul şi specificul local. Nu­ putem să-l urăm foartei noastre mai mult decit sănătate, succese şi ani mulţi fericiţi, păs­­trindu-şi nealterată hărnicia, mo­destia, dăruirea şi bunăvoinţa, puse în slujba cauzei care a scos-o şi pe ea la lumină din ma­rele anonimat de altădată. Dr. com Eh­mmm Directorul Muzeului Brukenthel Sibiu Universitate populară la Dumbrăveni Incepînd de mîinie, la Dumbră­veni va funcţiona o universitate populară de sine stătătoare, care va cuprinde trei cursuri: două de cultură generală („România ,econo­mică şi pitorească“, in limba ger­mană; „De la cuviinţă la etiche­tă“, în limba română, pentru ti­neret) şi un curs de specialitate, legat de planificarea şi organiza­rea muncii în agricultura. De ase­menea, va lua fiinţă un ciclu de expuneri pe tema: „P.C.R., condu­cătorul poporului nostru pe dru­mul socialismului“, precum şi un cerc de tehnică şi artă fotografică. Tot în cadrul universităţii vor funcţiona cursuri de limbi moder­ne: engleză, franceză, germană, şi un curs de pregătire şcolară, pen­tru limba şi literatura română, matematică, fizică şi chimie. Automobilism Sibienii vor fi prezenţi pe Feleac Inscriindu-se la programul competi­­ţional intern şi internaţional, dumi­nică, 4 octombrie, la Cluj, pe dealul Feleacului se va desfăşura cea de-a Xll-a ediţie a cursei internaţionale de viteză în coastă — „FELEAC“ 1970. Competiţia va reuni la start pe cei mai buni automobilişti ai cluburilor din ţară şi­ de peste hotare. în baza prescripţiilor Codului spor­tiv internaţional F.I.A., autoturismele admise în concurs vor fi grupate in 5 clase, în funcţie de capacitatea ci­lindrică. Pentru ridicarea nivelului calitativ al acestei competiţii, sunt admişi în concurs numai conducătorii ce posedă licenţe internaţionale de conducere. In acest caz sîntem­ îndreptăţiţi să credem că nivelul competiţiei va fi intrutotul elevat, în scopul evitării condiţiilor ce fa­vorizează accidentele toţi conducătorii auto din judeţ sunt anunţaţi că sân­­bătă, 3 octombrie, intre orele 15,00 şi 19,00 şi duminică, 4 octombrie, intre orele 9,00 şi 14,00, din cauza antrena­mentului oficial şi a competiţiei, pe tot parcursul dealului Feleac circu­laţia rutieră va fi oprită, în fine, deoarece printre numele componenţilor tînărului nostru „team“ automobilistic se numără şi acelea ale sibienilor Nicolae Tatu şi Udo Kras­ser — realizatorii unor frumoase re­zultate in concursurile anterioare — să le urăm succes în marea competi­ţie, atît lor cît şi celorlalţi compo­nenți ai lotului național. NICOLAE IVAN , ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO BRAŞOV aduce la cunoştinţă că la data de 4 octombrie 1970, intră în vigoare noul „MERS AL AUTOBUZELOR "» Pentru o cît mai completă informare publicul călător poate cumpăra din toate autogările aparţînînd între­prinderii de transporturi auto Braşov noul mers al autobuzelor — ediţia 1970—1971. N ! N UM. AMET Sibiu produce şi oferă: balamale foarfecă, bidoane d­in aluminiu, bănci şcolare reglabile, coşuri vopsite, cazane de rufe semiambuti­­sate, capace fontă de 55, 160 şi 180 kg, dulapuri din metal pentru vestiare şi arhivă, distanţiere ferestre, etajere aluminiu, etajere nichelate, jgheaburi şi bur­lane t. z., minere cu şiloiuri, minere închizător ferestre, prese cartofi, roabe metalice, suport cu 1 şi 2 braţe din P.C.V., scaune pentru cinematograf, tomberoane gunoi, zăvoare mobilă de 70 şi 90 mm, balamale duble. Executăm turnări din fontă, aluminiu şi bronz. Executăm mobilier metalic, construcţii metalice pe bază de comandă cu materialul nostru şi al clientului. in­ OZTN copsq, mica JUDETUriSIfelU stiptex negru de fum sulfat de sodiu acid formic antirugin acid oxalic oOxyta/fj/e Jac ijf'iS foaz/z de 'ifyuxACotat M­I C A PUBLICITATE De vinzare garaj fier demontafail 2X3,5 m, un aparat de sudat autogen complet. Sibiu, 9 Mai 24, Sipos Victor. Pierdut ștampilă cu următorul conținut: Asociația sportivă Şantier Construcții, Sibiu, Comitetul sindical 505. O declar nulă.

Next