Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-01 / nr. 838
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI NU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . In scopul îmbunătăţirii activităţii de întreţinere şi reparaţii la industria alimentară în ritmul rapid al Industrializării ţării, industria alimentară — la fel ca toate ramurile Industriei — a fost dotată cu utilaje noi, a căror parametri tehnico-economici au permis mecanizarea muncii şi chiar automatizarea ei. Multiplele şi esenţialele consecinţe şi implicaţii ale gradului înalt de lucru se văd în muttaţiile calitative survenite în procesul de producţie al acestei ramuri, în asemenea condiţii, sectorul mecanic şeif al unităţilor cu profil industrial alimentar a căpătat noi dimensiuni, ajungînd pînă acolo Incit munca depusă de cei ce întreţin în permanenţă în stare de funcţionare utilajele să aibă aceeaşi importanţă ca şi activitatea principală a combinatului, dată tocmai de profilul său. Deci, astăzi, în Industria alimentară nu mai putem vorbi demunca celor din compartimentul mecanic şef ca despre o muncă auxiliară ci, din contră, se impune consolidarea acestei activităţi şi înfăptuirea chiar a saltului tehnic calitativ, corespunzător noii forme de organizare — combinatul. în acest context se înscrie Iniţiativa Ministerului Industriei Alimentare de a organiza un ciclu de consfătuiri de lucru pentru îmbunătăţirea activităţii în sectorul mecanoenergetic din cadrul combinatelor industriei alimentare, în special a celei legate de repararea şi întreţinerea utilajelor. Necesitatea ridicării calitative a acestei activităţi decurge din însăşi importanta pes care a doblndit-o In ultima vreme acest compartiment a cărui activitate este îndreptată spre asigurarea desfăşurării continue a procesului de producţie. „Sunt In curs de înfiinţare la nivelul combinatelor ateliere centralizate, puternice, cu scopul de a-şi satisface nevoile tehnice interne, iar acolo unde sunt condiţii (n.n. — specialişti buni în proiectare şi execuţie) aceste ateliere vor fi dezvoltate pentru a satisface şi unele necesităţi ale altor combinate* — ne spune Ing. Aurel Stoica, şeful serviciului mecano-energetic din Ministerul Industriei Alimentare. în felul acesta se urmăreşte ca fiecare combinat să-şi poată rezolva problemele de reparaţii, confecţionări de piese de schimb, autodotări, raţionalizări ale proceselor de producţie etc., lucru ce se va răsfrînge în ultimă instanţă asupra folosirii cit mai complete a suprafeţelor de producţie, a întregului potenţial tehnic de care dispune, precum şi modernizarea în permanenţă a utilajelor. Totodată, deoarece industria constructoare de maşini nu poate face faţă întotdeauna solicitărilor, vor fi luate măsuri pentru creşterea producţiei de piese de schimb în unităţile Ministerului Industriei Alimentare, sarcini deosebite în acest sens revenind şi atelierelor centralizate ale combinatelor. „Intenţia noastră nu este de a prelua de la M.I.C.M. fabricarea unor maşini, ci noi vom produce doar ceea ce nu au ei posibilitatea să ne facă. Accentul 11 punem îndeosebi pe autantilări în vederea înlăturării locurilor înguste" — arăta ing. Florea Dună, de la Ministerul Industriei Alimentare. Pentru ca îmbunătăţirile ce se vor aduce în direcţia mai sus amintită să corespundă întru totul noii forme de organizare din economie , combinatul, Ministerul Industriei Alimentare organizează în cinci centre industriale din ţară consfătuiri de lucru care se vor desfăşura sub forma unui schimb de experienţă între mecanicii şefi şi şefii atelierelor de reparaţii şi confecţionări de piese de schimb. Faptul că debuşeul s-a făcut la Sibiu nu este întîmplător. După cum ne spuneau şi specialiştii ministerului, forul tutelar s-a orientat in alegerea „gazdelor" după rezultatele obţinute de combinate pînă acum. Combinatul sibian, avind preocupări deosebite în compartimentul mecanic-energetic, a fost ales gazdă a primei consfătuiri. Este suficient să amintim că, datorită bunei organizări a locurilor de muncă, calitatea lucrărilor executate este foarte buna. Aprecierile pozitive făcute de participanţi în acest sens îşi găsesc explicaţia în dotarea executantului cu toate cele necesare desfăşurării unei activităţi corespunzătoare: aparataj de măsură şi control complet, cuțite cu riguozitate adecvată, o multitudine de chel — de la (Continuare In pap a II-a) v' v Y. BARBU Timpul e prielnic să fie folosit pentru RECOLTĂRII Sosirea iernii este iminentă. Zilele bune de lucru î n cîmp sint din ce in ce mai scurte. Cu toate acestea, situaţia recoltării culturilor tîrzii în cooperativele agricole este nesatisfăcătoare. Conform situaţiei operative a Direcţiei agricole, pină la data de 29 a.c. In sectorul cooperatist recolta de sfeclă de zahăr fusese strinsă de pe 89 la sută din suprafaţa prevăzută, iar cea de porumb pentru boabe — de pe numai 35 sută din Indicatorul planificat. In multe cooperative agricole s-a terminat recoltarea sfeclei de zahăr, iar la Apoldu de Sus, Porumbacu de Sus, Bruiu, Merghindeal, Orlat, A* * ciliu ş.a. s-a încheiat recoltarea porumbului pentru boabe. Trebuie Insă precizat de la Început că in multe cooperative agricole, printre care Cîrţişoara, Racoviţa, Şoroştin, Moşna, IVoiştat, Brabiu, Biertan, Cornăţel, Boian, Valea Viilor, Alţîna, Hosman, Noul Roman, Alămor, Broşteni, Gusu ş.a. nici nu s-a intrat la recoltarea porumbului. Oare Consiliile de conducere din aceste unităţi aşteaptă venirea zăpezii pentru a se mobiliza oamenii la strînsul ştiuleţilor, tăiatul şi transportul cocenilor? Punerea la adăpost a producţiei agricole din acest an reclamă luarea unor măsuri organizatorice de mare eficienţă. Toţi oamenii apţi de muncă de la sate trebuie mobilizaţi la recoltări, iar atelajele, camioanele, remorcile să fie folosite numai la transportul producţiei din cîmp. Este necesar ca în consiliile de conducere să se stabilească operativ planuri concrete de organizare a activităţii cooperatorilor. Este evident că şi producţia din loturile personale ale membrilor cooperatori trebuie pusă urgent la adăpost, dar şi acestei acţiuni trebuie să i se confere un caracter organizat, pentru a se folosi cu maximum de eficienţă timpul prielnic lucrului in cîmp. PROLETARI DIN TOATE TARILE NUMITI-VA OAMENI sub cerul toamnei Privesc atent cîmpia Cristianului, iar peste imaginile actuale se suprapun secvenţele anotimpurilor de muncă pe ogoare. Aici, deasupra satului, pe terasa Şurii Mici, acum mai bine de o lună tractoarele începuseră bătălia însămînţărilor. L-am văzut pe şeful secţiei de mecanizatori, Vasile Ghişoiu, dînd ordine scurte ortacilor săi, i-am aflat pe aceştia, sub vîntul şfichiuitor al toamnei, în încleştarea cu pămîntul şi ploile reci. Pe-aici, pe unde acum cultura de orz pune o amprentă tonifiantă pe trupul cîmpului, au trecut mecanizatorii. Meseria aspră de tractorist Îndepărtează firile predispuse la lîncezeală. Cu tractoarele, cu cîmpul, cu arşiţa verii şi lapoviţa toamnelor plicticoase, dar şi cu frumuseţea neasemuită a primăverilor de luncă şi cu satisfacţia majoră a comuniunii omului cu natura, rămîn numaicei mîndri şi harnici". Pentru că astfel pot fi numiţi mecanizatorii de la Cristian, care au terminat de mult semănatul orzului, au terminat de-o săptămînă însămînţatul griului pe suprafaţa planificată şi continuă această lucrare, sub cerul toamnei, pentru depăşirea sarcinilor da plan şi pentru înfrumuseţarea verii viitoare. Numai oameni harnici, mîndri şi liberi pot fi numiţi Ion Ruscioveanu, Simion Măciuc, Iosif Edling, Viorel Casic, Nicolae Goga, Ion Dragomir şi toţi ceilalţi care stau cocoţaţi în cabinele lor, din zori şi pînă-n noapte, pe ploaie sau pe vînt, prăfuiţi uneori, înfriguraţi alteori, dar hotărîţi să-şi facă bine meseria.Da, e bine spus,oameni hotărîţi să-şi facă bine meseria", afirmă inginerul şef al cooperativei agricole din Cristian, Vladimir Moldovan. Mecanizatorii noştri nu numai că îşi cunosc bine meseria, dar o şi practică pasionat, cu dăruirea caracteristică hărniciei. Acum, la semănat, au dat încă unexamen al probităţii şi seriozităţii profesionale. Alături de bună calitate, fertilizări şi discuiiica la carte". Insămînţări de clasă, apoi tăvălugiri corecte — toate aceste acţiuni, în care acum am investit priceperea mecanizatorilor şi exigenţa noastră, se vor materializa în anul viitor în producţii — sperăm — bune de grîu. D® altfel şi în acest an am realizat 1 800 kg boabe de pe fiecare hectar de grîu rămas în cultură, în această toamnă am fertilizat terenul destinat culturii de grîu cu 350 kg superfosfat şi 150 kg azotoase la fiecare hectar însămînţat. Am ales terenuri bune pentru grîu, ne-am asigurat o sămînţă de calitate. Avem de gînd ca în primăvară să erbicidăm cu 2,4 % întreaga suprafaţă de grîu, aşa încît creăm premise sigure pentru ca producţia medie planificată, de 1 900 kg grîu la hectar, să fie cel puţin realizată". Da, se poate afirma că şi în acest an la Cristian se fac lucrări de bună calitate. Mai mult, am reţinut că aici se vor semăna cu grîu 360 ha (la zi) se realizează 340 ha),, faţă de indicatorul planificat de numai 300 hectare, după ce şi indicatorul la semănatori fusese depăşit cu 10 hectare. Dacă mai avem în vedere că tot în această toamnă aici s-au mai semănat secară furajeră pe 17 hectare, borceag pe 6 hectare, lucernă pe 9 hectare şi diferite legume pe 9 hectare, avem o imagine anatrompleta a activităţii desfăşurate pentru pregătirea producţiei agricole e anului viitor. Demn de remarcat este faptul că însămînţările nu au fost executate numai în terenuri eliberate din vară, ci 180 hectare de grîu urmează după sfecla de zahăr şi furajeră, cartofi, porumb, legume. Or, dacă nu se depuneau eforturi susţinute la recoltări, ar fi fost imposibil ca însămînţările să se desfăşoare în ritm alert. Preşedintele unităţii, Ion Bening, are toate motivele să fie mulţumit de sprijinul pe care întregul colectiv de cooperatori l-a dat bunului mers al activităţilor de sezon, muncind la strînsul cartofilor, al sfeclei sau al porumbului. Iar rezultatele activităţii unui asemenea colectiv, în care mecanizatorii s-au integrat organic, sînt evidente. GH. GRANITER FILE DE REPORTAJ immn La Fabrica de geamuri din Mediaş se ridică noi hale de producţie. In prim planul fotografiei: hala cuptor, construită pe o suprafaţă de peste 1 350 m, avind o înălţime de 12 metri Citit» în pagina 3 •' ... • • yjji, . A., N-:': ' TRIBUNA LITERARĂ vî Ly... ■ •••0 ;T -fms-m ci ARTISTICA li ti IA *t -*A Festivalul fanfarelor Gen de adîncă tradiţie în judeţul nostru, muzica de fanfară s-a bucurat întotdeauna de o preţuire aparte in ochii marelui public. Din păcate, mai mulţi ani, necuprinse intr-un cerc de prim interes, formaţiile au început să se rărească treptat. Pentru a preintîmpina o adîncire a procesului, în ultimii ani am avut bucuria să înregistrăm o acţiune organizată pe plan judeţean, susţinută cu devotament în multe localităţi. în acest cadru general, s-a ivit şi iniţiativa Comitetului judeţean de cultură şi artă de a organiza anual, în municipiul de pe Tîrnavă, un festival judeţean care să reunească intr-un viu dialog competiţional majoritatea formaţiilor de fanfară ale judeţului. Mîine, pe scena Casei de cultură a municipiului Mediaş, un juriu de specialişti va trece în revistă fanfarele prezente la cea de-a treia ediţie a festivalului judeţean. N-aş putea spune exact, procentual, cile intenţii bune se ţes In şi printre rlndurile sesizărilor pe care Ie primim, care se primesc In toate locurile. Sigur, atunci clnd omul semnează, creditul lul creşte fie şi numai pentru că acest „mic amănunt" e, prin el Însuşi, o probă de seriozitate, de bună-credinţă. Dar când sunt „semnate“... anonim sau după uzanţele ştiute: „un grup de .. atunci lucrurile se schimbă puţin... Tot atât de sigur e că chiar asemenea sesizări sunt tratate cu aceeaşi atenţie. Şi, nu o dată rezultatele certifică bunele intenţii, buna credinţă. Dar nu despre acest aspect vroiam să discutăm. Ci despre un alt amănunt. Un amănunt care ţine de optica vinovatului, a omului care a greşit. 1’[ DE LĂTURE într-o sesizare, un cetăţean sau altul, animat de dorinţa firească de a se curma neglijenţele, abuzurile, ilegalităţile chiar, scrie ce ştie, ce a observat, ce a păţit, ce fel de comportare are unul sau altul. Se intimplă ca „unul sau altul" să fie... şef, indiferent de treaptă şi de instituţie. Am cercetat scrisoarea dumneavoastră, am constatat că lucrurile stau aşa şi aşa. L-am chestionat pe omul cu pricina, pe cei din jurul lui, pe şefii lui. In fine... Ce face omul ale cărui fapte au fost incriminate? Cei mai mulţi recunosc, unii motivează, alţii chiar In faţa evidenţei neagă, iar o altă parte Întreabă: Ce credeţi că întreabă? „Cine a sesizat?. „Cum ii cheamă“. „E muncitor ori muncitoare?“. „E bătrin ori virstnic?“. „E de aici, de la noi, ori de aiurea?“. „Cum scrie, cu peniţa ori cu... maşina, cu pixul ori cu creionul?“, ori „Ajutaţi-mi măcar scrisul.. Rămii stupefiat, de insistenţă, n-o pricepi in ruptul capului. II refuzi. Apoi, il cunoaşte el pe X, care X te prinde pe drum şi, printre altele: „Auzi, dragă, voiam să te rog ceva, un amănunt, cine sesizează că...?“ Cetăţeanul ale cărui fapte au piicnit nemulţumirea celor din jurul lui nu insistă pe esenţa sesizării, stau ori nu stau aşa lucrurile. Acest aspect 11 tratează... In treacăt. EI vrea, doreşte morţiş să afle cine e cel care a* sesizat, li expui vinovăţia, li demonstrezi nemernicia, chrice ceva, neagă,, mai recunoaşte dar trece peste partea aceasta ca pestei un strănut nevinovat pentru a intra In „fondul chestiunii" .Cine-a sesizat?' “Nu obţine: nimic de la tine, revine, reregine. ■ „Ştiţi, am procedat prin eliminare, ştiu cine a sesizat. E-adevărat că-i Y?‘. Nu, ■ nu-itY. „Dar cine-i?“ Dar de ce insistenţa aceasta, pe de lături? Ce înţeles poate avea? ' V. DOREA 'S ANUL III nr. 838 Duminică 1 noiembrie 1970 4 pagini 30 Bani PREAMBUL STUDENŢESC Est* o bucurie pentru acest oraş aliat In miei de toamnă, de a primi cea de-a doua serie de ,boboci* al Facultăţii de istorie-filologie din Sibiu. Veniţi proaspăt din zilele de dincolo de vară, studenţii facultăţii sibiene îşi Îndreaptă paşii şi gindurile, spre sălile de curs ale ALMEI MATER,' spre cărţile şi hrisoavele din biblioteci. ' * Integrarea celor din anul I In viaţa specific studenţească cu obligaţiile şi necesităţile ei este principalul nostru ţel. Privită din această perspectivă, asociaţia studenţească va trebui să dovedească mai mult realism In abordarea problemelor şi aspectelor vieţii studenţeşti, să pună In valoare posibilităţile de a ajuta pe viitorii specialişti, să le formeze virtuţile social-poetice indispensabile integrării lor In profesie. .. . Eliberarea glndirii de concepte scolastice, formarea unor personalităţi distincte In acţiune, Înzestrat* cu o experienţă implacabil necesară in tot ceea ce se ■ manifestă1 cotidian, contribuie la Întregirea identităţii de student. Participarea la orele de curs, şi seminarii, studiul individual,■ noi modalităţi de abordare a muncii de cercetare, radicalizarea opticii colectivului studenţesc incumbă responsabilităţi vieţii de organizaţie şi asociaţiei studenţeşti. Folosirea sălilor de lectură din cadrul bibliotecilor .Astra", Brukenthal şi facultăţii noastre cu toată documentaţia şi informaţia necesară studentului nostru, ajută la întregirea cunoştinţelor asimilate la curs şi pregătirea lucrărilor In cadrul seminariilor. Dar un neajuns, semnalat Încă In cursul, anului ■ universitar precedent este acela, al numărului nesatisfăcâtor decărţi şi necesarul pentru specialităţile, noastre (istorie-filologie). In viitoarea profesie de cercetători, sau pedagogi cunoştinţele trebuie să probeze Înalte valenţe şi un spirit ştiinţific bazat pe o cunoaştere aprofundată a Învăţăturii marxistlemitiste, a realizărilor poporului nostru. Personalitatea, atitudinea activă a 'studenţilor sibieni se ' vrea irtstituţionalizată Intr-un*schimb rodnic' de 'activităţi 'şiTracţiuni comune cu organizaţiile’ U.T.C.' din liceele, instituţiile'■ şi 'Întreprinderile sibiene. Angajată in efervescenţa creatoare a marelui eveniment ce va avea loc —’• aniversarea' a 50 ‘de ani de ' la crearea 'P.C.R. — studenţii' anului 1 şi• IV ai facultăţii noastre 'Îşi ■vór'aduce contribuţia la sărbătorirea momentului istoric * prin participarea Iar la' colocviul naţional o „Partidul ComunistRomân * şi Universitatea" cu un „ studiu ■ privind activitratea’ şi legăturile P.C.R. cu Universitatea din. Cluj in perioada, 1540—1945)cind ea a funcţîornat Ta Sibiu. De . asemenea,', năzuinţele * noastre spre o cit,"mai,bună specializareşi pregătitare profesională se legitimează prin citauile ştiinţifice de arheo- logie, etnografie ,şi dramaturgie, prin excursiile de documentare ştiinţificăriilocalităţiie istorice . (Titi,ş■-ca,Şelimbăr,T Sarmizegetusa) sau oasele memoriale (Răşinari, Octaviurt Goga, Albeşti, Şt. O. Iosif). Lipsa “ unei săli adecvate organizării ''activităţilor cultural-educative (seri dă dans şi poezie, cenacluri literare, spectacole artistice),a unei baze sportive proprii a împiedicat realizarea obiectivelor propuse de asociaţia studenţească. Din acest nou an universitar avem convingerea că prezenţa studenţimii in viaţa cotidiană sibiană va fi mai pregnanta şi In acelaşi timp plină de semnificaţii majore, preocupările noastre raliindu-se la procesul general de modernizare a Învăţămrntuluisuperior inraport 1 cu cerinţele şi exigenţele progresului social. • , r. j c -■ 1 •• 1 ■ TOMI MARIAN preşedintele Consiliului A.S. a . Facultăţii de Istorie-filologie Sibiu Pentru înnobilarea diferitelor tipărituri, la întreprinderea poligrafică Sibiu, se foloseşte o spaşină de lăcuit cu ajutorul căreia se aplică un strat subţire de lac imprimatelor ii In „uzina" muncitorilor de mîine Imaginea despre şcoală mi s-a păstrat, aceeaşi ca şi in primii ani, cînd am păşit pragul ei: tabla neagră cu creta şi buretele, clinchetul clopoţelului, elevul de serviciu, emoţiile orelor de curs. Aveam să adaug noi elemente acesteiimagini, în urma vizitei pe care am făcut-o acum cîteva zile la Grupul şcolar profesional şi tehnic de maiştri „7 Noiembrie". Aici, pe lingă ordinea, curăţenia şi disciplina desăvîrşită ce dovedesc o anumită calitate a gazdelor, am întîlnit un efort dublat de un interes comun din partea conducerii şcolii şi al elevilor în atingerea scopului final: instruirea, pregătirea şi însuşirea cu exigenţă a meseriei. La cursurile de zi ale şcolii profesionale, cele dinţii taine ale meseriilor sunt descoperite de peste 600 de elevi — muncitorii calificaţi de miine — ce vor lucra ca tricoteri, confecţioneri, operatori mase plastice, marochineri in combinatele textil şi de pielărie din Sibiu. Anul acesta, o noutate în structura procesului de instruire: înfiinţarea unei clase de lăcătuşi-întreţinere pentru industria textilă. Tot aici am întîlnit tineri care învaţă alfabetul meseriei prin cursurile de ucenicie serală (peste 100 de elevi) şi comasată (peste 60 de elevi) şi cele ale şcolii tehnice de maiştri şi post-liceală, unde viitorii maiştri, tehnicieni şi proiectant urcă treptele măiestriei profesionale, însoţită de Ion Barbu, director adjunct, prin sălile de curs, prin cele două laboratoare, unde cu regularitate matematică elevii urmăresc —■ cu ajutorul aparatelor şi dispozitivelor — legile şi fenomenele de fizică şi chimie, prin cele trei cabinete tehnice, unde fiecare meserie îşi dezvăluie tainele tehnologiei ei, am putut constata puntea trainică construită de profesori şi discipoli pentru însuşirea celui mai de preţ lucru: meseria. „Elevii noştri de azi — remarca tovarăşul director — se vor identifica, prin mărturia cunoştinţelor asimilate, cu muncitorii, maiştrii şi tehnicienii de mîine. Fie că vor lucra în fabricile din oraşul nostru, la Mediaş sau Agnita, la Sebeş-Alba sau Miercurea-Ciuc, ei vor trebui să facă dovada pregătirii profesionale şi, mai mult, să corespundă cerinţelor industriei noastre. De aceea eforturile cadrelor didactice converg spre instruirea globală a ele- ■ vilor, munca desfăşurată în cadrul procesului de învăţămînt avind un pronunţat caracter diferenţiat. De la început am considerat că cel mai eficace sistem de pregătire a viitorilor muncitori calificaţi îl constituie atelierul-şcoală. In şcoala noastră funcţionează două ateliere de acest, gen: atelierul-şcoală, asigurat anului I, unde se formează şi dezvoltă deprinderile şi aptitudinile necesare meseriei alese şi atelierul(Continuare în pag a II-a) . C. BLOOS