Tribuna Sibiului, decembrie 1970 (Anul 3, nr. 863-889)

1970-12-01 / nr. 863

Organizarea consiliilor intercoope­ratiste — acţiune ce vizează creşterea eficienţei economice Complexul program de măsuri pri­vitoare la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lu­cru de la C.C. al P.C.R., din 23 no­iembrie a. c., pune o serie de pro­bleme a căror aplicare urmăreşte ridicarea activităţii din cooperativele agricole pe o treaptă superioară în toate sectoarele. Un loc deosebit în ansamblul acestor măsuri îl ocupă organizarea consiliilor intercoopera­tiste. Asociaţiile intercooperatiste con­tribuie la o exploatare mai­­ bună a bazei tehnico-materiale existente, la valorificarea superioară a resurselor de­ producţie, prin concentrarea efor­­turilor materiale ale mai multor u­­nităţi şi prin profilarea şi speciali­zarea producţiei, în judeţul nostru au fost înfiinţate două asociaţii intercooperatiste pen­tru creşterea păsărilor şi îngrăşarea porcilor. Complexul intercooperatist de creştere şi îngrăşare a porcilor, care se va construi la Tălmaciu, va avea o capacitate de 15 000 porci graşi livrabili anual. Celălalt com­plex intercooperatist, de creştere a găinilor, va pune anual la dispozi­ţia economiei judeţului nostru o cantitate însemnată de ouă. Aceste asociaţii intercooperatiste nu produc însă modificări esenţiale în structura de producţie a unită­ţilor, deşi contribuie în bună măsu­ră la îmbunătăţirea activităţii des­făşurate. Organizarea consiliilor intercoo­peratiste este însă o acţiune de ma­re complexitate, care vizează spori­rea considerabilă a eficienţei eco­nomice a activităţii de producţie pe ansamblul agriculturii cooperatiste şi ridicarea întregii­ vieţi sociale din mediul rural pe noi trepte. Prin concentrarea eforturilor mai multor cooperative agricole, prin folosirea raţională a pămîntului şi a mijloa­celor mecanice, prin crearea unui cadru mai adecvat pentru activita­tea specialiştilor se va produce o îmbunătăţire radicală a muncii des­făşurate. Consiliile intercooperatiste, for­mate din reprezentanţii conducerilor cooperativelor agricole din raza a­­cestora, specialiştii din aceste uni­tăţi, directorii de I.M.A., reprezen­tanţi ai consiliilor populare comu­nale, au ca principale sarcini zona­rea culturilor în funcţie de condiţiile pedoclimatice ale unităţilor, profila­rea producţiei în cooperativele agri­cole, utilizarea raţională a specialiş­tilor din cooperativele agricole, rea­lizarea unor investiţii de interes co­mun, aprovizionarea tehnico-mate­­rială, efectuarea unor lucrări privi­toare la sistematizarea şi mai buna gospodărire a localităţilor rurale. Organizarea consiliilor intercoope­ratiste nu presupune pierderea au­tonomiei consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole afiliate. Din contră, consiliile intercooperatiste ţin seama de voinţa cooperatorilor, de hotărîrile adunărilor generale, in­­treprinzînd acţiuni ale căror rezul­tate corespund intereselor generale şi care satisfac în cea mai mare măsură cerinţa ridicării tuturor co­operativelor agricole la nivelul ce­lor mai dezvoltate, în judeţul nostru preconizăm în­fiinţarea consiliilor intercooperatiste (Continuare în pag. a II-a) IO­AN VOINA secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al U.J.C.A.P. ■ Acolo pooe sunt instruiţi „prietenii omului“ ... Prin ceaţa deasă, omul şi cli­nele înaintau tunişîndu-se printre sălciile întinse ca un zăbranic albu­riu. Pe undeva pe aproape de malul pe care-l străbateau, infractorul, u­­nul­ dintre cei mai periculoşi răufă­cători încerca să scape. Deodată, Crap își întoarse spre dreapta capul frumos, întinzînd cureaua. Scheună uşurel şi dădu să fugă. însoţitorul îl dezlegă şi, din cîteva salturi, a­­nimalul dezlănţuit ajunse în dreptul unei căpiţe din ramuri de răchită. Se tîrî puţin spre stingă şi un hă­măit furios ajunse la urechea loco­tenentului major Radu S. Infracto­rul, încolţit de Crap, scoase cuţituL Dar Crap simţi pericolul şi-şi înfip­se colţii in mîna înarmată. Totuşi, cu o mişcare fulgerătoare, infracto­rul reuşi să lovească, eliberîndu-se din strînsoare. Clnd Radu a ajuns aproape de locul bătăliei, hoțul se aruncase spre dreapta. Rănit, cu sîngele șiroind, Crap făcu un salt lung și-l­ prinse de picior pe fugar. Acesta căzu și, în clipa următoare, ofițerul era la un pas, somnînd... Un episod ca atitea altele în care clinii dresați au participat decisiv la bătălia cu cei care prin faptele lor s-au pus în afara legii, în lupta LA O ANIVERSARE... împotriva unor bande înarmate din anii eroici ai consolidării regimului democrat-popular, cîinii plecaţi din­­tr-o unitate de dresaj situată în marginea Sibiului au fost cei mai buni prieteni ai miliţienilor, ai o­­fiţerilor şi ostaşilor care, în zile şi nopţi de urmărire şi bătălii nu şi-au precupeţit odihna, sîngele şi viaţa. ... Acum 20 de ani, intr-o zi de toamnă ceţoasă , şi rece­­ lua naştere, aici la doi paşi de noi, o unitate, o unitate „în care instrucţia se chea­mă dresaj* — cum inspirat o spune locotenent-colonelul medic Aurel Greblea, comandantul. Un mic colectiv de oameni şi-a asumat, atunci în toamna lui '50 sar­cina să dea miliţiei, trupelor de pază, de securitate prieteni credin­cioşi în misiunile lor de luptă. Ca orice început, nici acesta n-a fost mai puţin greu. Aceşti entuziaşti, care au devenit instructori, aveau o sarcină care cere pricepere, pa­siune, experienţă, mai ales multă experienţă. Or, ei porneau la drum cu multă pasiune, cu­ pasiunea omu­lui care iubeşte, animalele, care se poate ataşa de ele, dar instruirea acestora, dresajul e o artă care cere­­unostinte, priceperi, deprinderi, or­ocmai această pricepere erau ehe (continuare ir, pag­­­in­­a: VICTOR DOMȘA [ BIBLIOTECA,, ASTRA" SIBIU msixrm mt swrre ganara, uniti-tai M? 30 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 863 Marţi, 1 decembrie 19704 pagini 30 bani EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA DE LUCRU DE LA C. C. AL P. C R. DIN 23 NOIEMBRIE 1970, CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA ORGANIZĂRII PLANIFICĂRII ŞI CONDUCERII AGRICULTURII Un program cuprinzător de măsuri realiste pentru dezvoltarea continuă a producţiei agricole Râspunzînd necesităţii majore de sporire continuă a contribuţiei agriculturii noastre cooperatiste la realizările economiei naţionale, măsurile cuprinse în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, pla­nificării şi conducerii agriculturii au fost pri­mite cu profundă satisfacţie şi viu interes în rindurile oamenilor muncii din agricultură. Specialiştii agronomi şi veterinari, cooperato­rii şi mecanizatorii, toţi lucrătorii din agricul­tură văd în această expunere o analiză pro­fundă, complexă a dezvoltării agriculturii coo­peratiste şi un program realist pentru ridica­rea unităţilor agricole pe o nouă treaptă a în­tăririi lor economice, pentru sporirea venitu­rilor ţărănimii şi a producţiei vegetale şi a­­nimaliere. Izvorîte din cunoaşterea aprofundată a ca­drului material şi social în care se desfăşoa­ră activitatea de producţie agricolă, aceste mă­suri constituie jalonarea precisă a orientării muncii de organizare, planificare şi conducere a agriculturii cooperatiste pe drumul consoli­dării economice a unităţilor, prin valorificarea superioară a potenţialului productiv existent. Aplicarea măsurilor privitoare la reorganiza­rea activităţii mecanizatorilor, crearea consi­liilor intercooperatiste, diversificarea formelor de organizare şi retribuire a muncii, simplifi­carea activităţii de planificare a muncii şi a producţiei urmează a se face în mod diferen­ţiat, adoptîndu-se formele cele mai adecvate, în funcţie de condiţiile concrete de producţie din fiecare cooperativă agricolă. Specialiştii, preşedinţii, mecanizatorii, coo­peratorii şi ceilalţi lucrători din agricultură îşi exprimă hotărârea de a-şi înzeci eforturile pentru materializarea măsurilor preconizate. In noile condiţii , activitatea mecanizatorilor va fi mai eficientă Ca specialist care lucrez In dome­niul pregătirii cadrelor de mecaniza­tori şi în mecanizare de peste două decenii, doresc să-mi exprim încă de la început acordul meu total la am­plul program cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pri­vind îmbunătăţirea organizării, pla­nificării şi conducerii agriculturii. Măsurile preconizate sunt de mare ac­tualitate, şi răspund pe deplin nece­sităţii de sporire a eficienţei activi­tăţii din agricultură. , Dotarea an de an a agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole de o complexitate din ce în ce mai ridi­­­­cată a pus în faţa mecanizatorilor sarcini sporite pe linia folosirii efi­ciente a acestei puternice baze teh­­nico-materiale, pe linia deservirii în condiţii cît mai bune a cooperativelor agricole. Necesitatea extinderii meca­nizării la un număr cît mai mare de lucrări agricole creează condiţii noi de exploatare a maşinilor. Deoarece în prezent unele I.M.A. au ajuns să aibă în dotare peste 300 tractoare ,şi sistema de maşini respectivă, deser­vind un număr de cooperative agri­­­­cole care posedă 20—25 000 hectare, activitatea de coordonare se desfă­şoară anevoios. In aceste condiţii multe secţii nu şi-au putut organiza activitatea pentru folosirea maşinilor şi utilajelor la capacitatea maximă de lucru şi astfel nu şi-au adus con­tribuţia lor la sporirea producţiei a­­gricole pe măsura­ eforturilor stat­u­­lui nostru de creare a bazei tehnico­­materiale a socialismului. Programul de lucru cuprins în ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu preconizează înfiinţarea în­­zonele de deal a­ unor­­întreprinderi pentru me­caroizarea agriculturii, care să asigure efectuarea lucrărilor pe 5 000—10 000 hectare teren agricol. In acest mod raza de activitate a unei asemenea unităţi este redusă considerabil, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea în­drumării şi controlului în activitatea mecanizatorilor. Ţin să subliniez un aspect al a­­cestui program realist şi anume, mă­sura privitoare la necesitatea extin­derii mecanizării în zootehnie. In noile­­ tehnologii de lucru din producţia animalieră, recoltarea, transportul şi prepararea nutreţurilor, efectuarea unor lucrări privitoare la alimentarea cu apă în adăposturile zootehnice, introducerea mulsului me­canic, mecanizarea lucrărilor de cu­răţire a adăposturilor ocupă un V de primă importanţă. Din acest punct de vedere, sarcini de o deosebită im­portanţă revin mecanizatorilor. De o mare însemnătate pentru vii­toarea activitate a mecanizatorilor este legarea directă a plăţii lucrări­lor efectuate de producţia agricolă realizată. Aplicarea acestei măsuri va duce la cointeresarea mecanizatorilor, a secţiilor I.M.A., a direcţiilor I.M.A. în efectuarea la cel mai înalt nivel calitativ a lucrărilor agricole. Necesitatea profilării producţiei şi specializării unităţilor reclamă ridi­carea competenţei tuturor lucrători­lor din agricultură şi în special a mecanizatorilor. Organizarea muncii şi a producţiei agricole pe ferme im­pune o diversificare a activităţii me­canizatorilor. Suplimentarea dotării secţiilor de mecanizare va duce la sporirea posibilităţilor de efectuare mecanizată a unor lucrări agricole. In noile condiţii, activitatea mecani­zatorilor poate fi îmbunătăţită sub­stanţial. Concomitent va creşte consi­derabil şi aportul secţiilor de meca­nizare la realizarea producţiei agri­cole din cooperativele agricole de producţie. Ing. ILIE CATOIU, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană Cîştigătorii Festivalului de muzică uşoară „SIBIU '70" Margareta Neagu (Cis­nădie): locul I (mijloc) Friederich Lutsch (Sibiu): locul II (stingă) Sorin Gotea (Sibiu): locul III (dreapta) ! Astăzi încep, în întregul judeţ. Adunările de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale Conform cu prevederile Statutului­­ U.G.S.R., anual, în sindicate se des­făşoară alegeri în toate grupele. Pregătirea şi desfăşurarea acestei acţiuni, stabilită pentru perioada 1 — 20 decembrie, are loc în con­diţiile deosebite ale hotarului din­tre actualul şi viitorul cincinal, cind sindicatele au datoria să dea dova­dă de înaltă responsabilitate faţă de marile sarcini ce le revin din hotă­rîrile celui de-al X-lea Congres al partidului. Grupa sindicală, ca verigă de bază în structura organizatorică a sindicatelor, are un rol deosebit în activitatea colectivelor de muncă, în mobilizarea acestora la realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor încre­dinţate. In judeţul nostru sunt crea­te toate condiţiile pentru ca acti­vitatea grupelor să fie tot mai e­­ficientă. De aceea comitetele sindi­catelor din întreprinderi, şantiere, u­­nităţile din agricultură, instituţii, comune etc., trebuie să facă totul pentru ca alegerile actuale să con­stituie un nou prilej de evidenţiere şi generalizare a metodelor furte de muncă folosite de către birourile grupelor sindicale şi, totodată, de creare a unei opinii de masă împo­triva neajunsurilor. Dările de seamă ce ,vor fi prezen­tate în faţa adunărilor trebuie să oglindească: contribuţia adusă de membrii de sindicat la realizarea sarcinilor planului de producţie lu­nă de lună , modul de organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste pentru realizarea angajamentelor a­­sumate­­ în ce măsură s-a acţionat la locurile de muncă în direcţia în­deplinirii hotărîrilor adoptate de a­­dunarea generală a salariaţilor din întreprindere, cum se respectă dis­ciplina de producţie cerută pentru toate categoriile de salariaţi­­ dacă există preocupare pentru realizarea propunerilor făcute de salariaţi pri­vind organizarea producţiei şi a muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă, precum şi cele referitoare la activitatea de orga­nizaţie. In această ordine de idei, la astfel de adunări, mai mult ca la cele lunare sau­ trimestriale, este necesar ca în dările de seamă să se facă o analiză a felului cum au muncit birourile grupelor sindicale, făcîndu-se referiri şi la activitatea comitetului sindicatului. Considerăm un bun prilej c­a la Uzina mecanică Mîrşa, „Independen­ţa“, „Emailul roşu„ să se trateze cu mult simţ de răspundere modul cum se consumă metalul. Ţinînd seama de sarcinile ce se desprind din lu­crările recentei plenare a Comitetu­lui judeţean de partid, privind mă­surile ce se impun a fi luate pen­tru creşterea productivităţii muncii, în grupele sindicale se cere să fie dezbătut şi modul cum este folosit timpul de lucru. In acest sens, sin­dicatele din unităţile combinatelor textile Sibiu şi Cisnădie, din Com­binatul de ciorapi şi tricotaje şi „E- mailul roşu", să pună în dezbaterea grupelor, cauzele pentru care indi­cele de folosire a timpului de lucru este incă scăzut. Să fie, de asemenea, dezbătute cauzele pentru care există o mare fluctuaţie în rîndul salariaţilor. Nivelul de realizare a producti­vităţii muncii este determinat in mare­­măsură de gradul de califica­re al oamenilor, de modul cum se îndeplinesc normele de producţie. Se cunoaşte că în acest an preocu­pările comitetelor de direcţie şi comitetelor sindicatelor pentru or­ganizarea cursurilor de calificare sau de ridicare a calificării, au fost sub nivelul cerinţelor şi a posibili­tăţilor. In dezbaterea grupelor sindicale din unităţile agricole de stat va tre­bui pus un accent deosebit pe dis­ciplina mecanizatorilor şi contribu­ţia acestora in realizarea sarcinilor din campanii, pe modul cum, tre­buie acţionat în perioada de iarnă in ce priveşte repararea tractoare­lor şi a maşinilor agricole. Atenţie lucrătorilor din fermele zootehnice, viticole, legumicole etc. (Continuare in pag. a IlI-a) CONSTANTIN BOTA preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Sibiu I :-----------------------------—-------- : ! Festivalul \ m m « M \ judeţean Ide muzică] m m m » m * | uşoară­­ „Andromeda* a clubului „7 Noiem­brie" din Sibiu, (dirijor Viorel Cîmpeanu), pe locul 6 clasîndu-se orchestra Casei de cultură a sin­dicatelor din Mediaş (dirijor Hel­muth Grigore). Formaţia sibiană „Ecco", dirijată de Gelu Aspra, a fost distinsă cu diploma de onoa­re a Consiliului Judeţean al sindi­catelor, pentru trei participări consecutive în festival şi pentru cucerirea­ de două ori a premiu­lui I la ediţiile precedente. Tro­feul principal pus în competiţia soliştilor a revenit în acest an ti­nerei interprete Margareta Neagu din Cisnădie. Dintre solişti, au mai fost distinşi: Friederich Luth (Sibiu) — premiul II, Sorin Goţea (Sibiu) — premiul III, Dobre Tu­dor (Mediaş) — cupa Elly Homan pentru creaţie originală, Eugen Kuzum (Braşov) — premiul pen­tru calităţi vocale deosebite, Ion Oprişor (Sibiu) — premiul de popularitate, Elena Peterfi şi Os­kar Ştefani — menţiuni. Larga adeziune pe care actuala ediţie a avut-o în public, organi­zarea riguroasă, ţinuta artistică a spectacolelor confirmă succesul de­plin al iniţiativei Consiliului ju­deţean al sindicatelor, statornici­rea ei ca o vie expresie a vitali­tăţii mişcării artistice de amatori din judeţul nostru. Pentru toate acestea, participanţilor şi organiza­torilor, binemeritate felicitări, îm­preună cu îndemnul de a perseve­ra în lărgirea sferei de cuprinde­re a festivalului. : . ­ . Confruntarea finală prilejuită de a VI-a ediţie a Festivalului ju­deţean de muzică uşoara, organi­zat de Consiliul judeţean al sin­dicatelor, a programat, în sala clu­bului „Independenţa“, patru spec­tacole foarte călduros primite de publicul sibian. Prin­­ faţa unor săli arhipline şi entuziaste, a ju­riului de specialişti, onorat de pre­zenţa unor personalităţi de presti­giu în muzica românească (artiştii emeriţi Edy Roman, Nicolae Kir­­culescu şi Henry Selbing) s-au pe­rindat cele mai bune orchestre de muzică uşoară din judeţ,­­ precum şi un număr de 32 solişti vocali, reprezentanţi ai principalelor cen­tre ale judeţului şi ai altor jude­ţe.In încheierea ediţiei din acest an, duminică seara s-a organizat un bogat concert al laureaţilor, la care şi-a dat concursul şi cunoscu­ta solistă de muzică uşoară Denise Constantinescu. Competiția orches­trelor a fost ciştigată de formaţia CÎND CREDITUL MORAL RAMÎNE CEC FĂRĂ ACOPERIRE.. Creditul moral — o noţiune uzua­lă. Atît de uzuală — după opinia noastră — îneît ar trebui să se o­­pereze cu ea în fiecare loc, în fie­care caz, cu privire la oricare in­divid. Pentru că oricum, cînd discu­tăm despre unul sau despre altul, ne pronunţăm deschis sau în sub­text cu privire la garanţia morală pe care o prezintă insul în raportu­rile sale sociale. Cu sau fără res­ponsabilităţi de conducător, fiecare dintre noi girăm un anumit capital de­­demnitate, de încredere, de sigu­ranţă, un capital care în ochii celor din jur trebuie să aibă cel puţin co­respondentul valoric al creditului a­­cordat de colectivul în mijlocul că­ruia muncim. între tovarăşii săi, omul, oricare om rămîne el însuşi o lume, un u­­nivers de aspiraţii, de realizări şi frumuseţi, de dor­nii, de zbateri, de urcuşuri şi — de ce nu ? — chiar de scăderi imprevizibile. Pentru că nu e de conceput liniaritatea exis­tenţei noastre, amplitudinea faptei şi a realizării mereu aceeaşi, com­plexitatea socială determinînd rea­lizarea individului numai în şi prin prisma aspiraţiilor colectivităţii. O realizare căreia i-am sugera sensul spiralei mai degrabă decit al vecto­rului cu valori neapărat ascendente. Nu vrem să se înţeleagă, desigur, că scăderile sunt oricînd legitima­­bile, vrem să accentuăm că ele sunt de înţeles, sunt posibile, dar aceasta nu trebuie să lezeze demnitatea­­gindită în coordonate esenţiale şi de durată), să nu anuleze creditul care ne-a fost acordat. Pentru că, altfel, acel credit moral se pierde, i se retrage individului indiferent da­că după aceea rămîne sau nu în locul respectiv... Să ne gîndim la un bun medic exceptional profesionist, activînd în­tr-un colectiv care î-a recunoscu unanim calităţile, valenţele persona­­ităţii sale, l-a investit cu responsa­bilitatea conducerii. Omul activează multă vreme, se bucură de succesele colectivului şi ale sale dar, la un moment dat, apar semnele unei con­duite contrare umanitarismului pro­fesiunii sale. Rapacitatea, aviditatea, desconsiderarea celor din jur anu­lează pur și simplu ceea ce clădise în ani de muncă cinstită, demnă, de­votată. Chiar dacă omul rămîne să conducă şi în continuare, dar, dincolo de întâmplarea că n-a fost încă iz­gonit din colectiv, practic, activita­tea lui nu mai este susţinută de creditul moral absolut necesar. Un soi de călător clandestin pe care apele existenţei îl poartă mai depar­te dar voiajul lui nu are decît slaba legitimare a capacităţii sale profe­sionale, o legitimaţie incompletă... ... Vaier ,„ contabil şef la un liceu sibian, vreme de 18 ani „orti ai cifrelor şi conturilor" în diverse Instituţii şi localităţi, are, la un mo­ment dat, şi sarcina de a opera în cărţile de muncă ale tovarăşilor săi. în cartea sa de muncă înscrie date nereale, acte de studii inexistente numai din dorinţa de a umple pe calea falsului golurile („jenante" — zice el) din rubrica „studii". La tre­cerea în funcţia de contabil-şef i se acordă o derogare de stu­dii, la ob­ţinerea căreia trebuie să fi influen­ţat şi adeverinţele „fabricate". Strîns cu uşa, nu poate dovedi înscrisurile. Pune mîna pe cartea de muncă şi operează anularea (deşi el nu mai deţinea dreptul de a opera în car­tea de muncă). Pe baza ficţiunilor nu a obţinut avantaje materiale ci doar un plus iluzoriu de credit, un plus care s-a spulberat ca un castel de cărţi, antrenînd şi acea parte de încredere legitimată de realele sale capacităţi profesionale. „O prostie" — spune —, „o mare greşeală". Dar, dincolo de faptă, dincolo de propriile-i aprecieri rămîne golul, acel spaţiu de neîncredere dintre el şi colectiv, pentru a cărui reclădire (continuare în pag. a IlI-a) V. DOREA AL. CONSTANTINESCU I • Două exemple — un singur înțeles © Falsul (falsitatea) care anulează © Probitatea profe­sională nu poate acoperi folul

Next