Tribuna Sibiului, decembrie 1970 (Anul 3, nr. 863-889)
1970-12-01 / nr. 863
Organizarea consiliilor intercooperatiste — acţiune ce vizează creşterea eficienţei economice Complexul program de măsuri privitoare la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., din 23 noiembrie a. c., pune o serie de probleme a căror aplicare urmăreşte ridicarea activităţii din cooperativele agricole pe o treaptă superioară în toate sectoarele. Un loc deosebit în ansamblul acestor măsuri îl ocupă organizarea consiliilor intercooperatiste. Asociaţiile intercooperatiste contribuie la o exploatare mai bună a bazei tehnico-materiale existente, la valorificarea superioară a resurselor de producţie, prin concentrarea eforturilor materiale ale mai multor unităţi şi prin profilarea şi specializarea producţiei, în judeţul nostru au fost înfiinţate două asociaţii intercooperatiste pentru creşterea păsărilor şi îngrăşarea porcilor. Complexul intercooperatist de creştere şi îngrăşare a porcilor, care se va construi la Tălmaciu, va avea o capacitate de 15 000 porci graşi livrabili anual. Celălalt complex intercooperatist, de creştere a găinilor, va pune anual la dispoziţia economiei judeţului nostru o cantitate însemnată de ouă. Aceste asociaţii intercooperatiste nu produc însă modificări esenţiale în structura de producţie a unităţilor, deşi contribuie în bună măsură la îmbunătăţirea activităţii desfăşurate. Organizarea consiliilor intercooperatiste este însă o acţiune de mare complexitate, care vizează sporirea considerabilă a eficienţei economice a activităţii de producţie pe ansamblul agriculturii cooperatiste şi ridicarea întregii vieţi sociale din mediul rural pe noi trepte. Prin concentrarea eforturilor mai multor cooperative agricole, prin folosirea raţională a pămîntului şi a mijloacelor mecanice, prin crearea unui cadru mai adecvat pentru activitatea specialiştilor se va produce o îmbunătăţire radicală a muncii desfăşurate. Consiliile intercooperatiste, formate din reprezentanţii conducerilor cooperativelor agricole din raza acestora, specialiştii din aceste unităţi, directorii de I.M.A., reprezentanţi ai consiliilor populare comunale, au ca principale sarcini zonarea culturilor în funcţie de condiţiile pedoclimatice ale unităţilor, profilarea producţiei în cooperativele agricole, utilizarea raţională a specialiştilor din cooperativele agricole, realizarea unor investiţii de interes comun, aprovizionarea tehnico-materială, efectuarea unor lucrări privitoare la sistematizarea şi mai buna gospodărire a localităţilor rurale. Organizarea consiliilor intercooperatiste nu presupune pierderea autonomiei consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole afiliate. Din contră, consiliile intercooperatiste ţin seama de voinţa cooperatorilor, de hotărîrile adunărilor generale, intreprinzînd acţiuni ale căror rezultate corespund intereselor generale şi care satisfac în cea mai mare măsură cerinţa ridicării tuturor cooperativelor agricole la nivelul celor mai dezvoltate, în judeţul nostru preconizăm înfiinţarea consiliilor intercooperatiste (Continuare în pag. a II-a) IOAN VOINA secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al U.J.C.A.P. ■ Acolo pooe sunt instruiţi „prietenii omului“ ... Prin ceaţa deasă, omul şi clinele înaintau tunişîndu-se printre sălciile întinse ca un zăbranic alburiu. Pe undeva pe aproape de malul pe care-l străbateau, infractorul, unul dintre cei mai periculoşi răufăcători încerca să scape. Deodată, Crap își întoarse spre dreapta capul frumos, întinzînd cureaua. Scheună uşurel şi dădu să fugă. însoţitorul îl dezlegă şi, din cîteva salturi, animalul dezlănţuit ajunse în dreptul unei căpiţe din ramuri de răchită. Se tîrî puţin spre stingă şi un hămăit furios ajunse la urechea locotenentului major Radu S. Infractorul, încolţit de Crap, scoase cuţituL Dar Crap simţi pericolul şi-şi înfipse colţii in mîna înarmată. Totuşi, cu o mişcare fulgerătoare, infractorul reuşi să lovească, eliberîndu-se din strînsoare. Clnd Radu a ajuns aproape de locul bătăliei, hoțul se aruncase spre dreapta. Rănit, cu sîngele șiroind, Crap făcu un salt lung și-l prinse de picior pe fugar. Acesta căzu și, în clipa următoare, ofițerul era la un pas, somnînd... Un episod ca atitea altele în care clinii dresați au participat decisiv la bătălia cu cei care prin faptele lor s-au pus în afara legii, în lupta LA O ANIVERSARE... împotriva unor bande înarmate din anii eroici ai consolidării regimului democrat-popular, cîinii plecaţi dintr-o unitate de dresaj situată în marginea Sibiului au fost cei mai buni prieteni ai miliţienilor, ai ofiţerilor şi ostaşilor care, în zile şi nopţi de urmărire şi bătălii nu şi-au precupeţit odihna, sîngele şi viaţa. ... Acum 20 de ani, intr-o zi de toamnă ceţoasă , şi rece lua naştere, aici la doi paşi de noi, o unitate, o unitate „în care instrucţia se cheamă dresaj* — cum inspirat o spune locotenent-colonelul medic Aurel Greblea, comandantul. Un mic colectiv de oameni şi-a asumat, atunci în toamna lui '50 sarcina să dea miliţiei, trupelor de pază, de securitate prieteni credincioşi în misiunile lor de luptă. Ca orice început, nici acesta n-a fost mai puţin greu. Aceşti entuziaşti, care au devenit instructori, aveau o sarcină care cere pricepere, pasiune, experienţă, mai ales multă experienţă. Or, ei porneau la drum cu multă pasiune, cu pasiunea omului care iubeşte, animalele, care se poate ataşa de ele, dar instruirea acestora, dresajul e o artă care cereunostinte, priceperi, deprinderi, orocmai această pricepere erau ehe (continuare ir, pagina: VICTOR DOMȘA [ BIBLIOTECA,, ASTRA" SIBIU msixrm mt swrre ganara, uniti-tai M? 30 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 863 Marţi, 1 decembrie 19704 pagini 30 bani EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA DE LUCRU DE LA C. C. AL P. C R. DIN 23 NOIEMBRIE 1970, CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA ORGANIZĂRII PLANIFICĂRII ŞI CONDUCERII AGRICULTURII Un program cuprinzător de măsuri realiste pentru dezvoltarea continuă a producţiei agricole Râspunzînd necesităţii majore de sporire continuă a contribuţiei agriculturii noastre cooperatiste la realizările economiei naţionale, măsurile cuprinse în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii au fost primite cu profundă satisfacţie şi viu interes în rindurile oamenilor muncii din agricultură. Specialiştii agronomi şi veterinari, cooperatorii şi mecanizatorii, toţi lucrătorii din agricultură văd în această expunere o analiză profundă, complexă a dezvoltării agriculturii cooperatiste şi un program realist pentru ridicarea unităţilor agricole pe o nouă treaptă a întăririi lor economice, pentru sporirea veniturilor ţărănimii şi a producţiei vegetale şi animaliere. Izvorîte din cunoaşterea aprofundată a cadrului material şi social în care se desfăşoară activitatea de producţie agricolă, aceste măsuri constituie jalonarea precisă a orientării muncii de organizare, planificare şi conducere a agriculturii cooperatiste pe drumul consolidării economice a unităţilor, prin valorificarea superioară a potenţialului productiv existent. Aplicarea măsurilor privitoare la reorganizarea activităţii mecanizatorilor, crearea consiliilor intercooperatiste, diversificarea formelor de organizare şi retribuire a muncii, simplificarea activităţii de planificare a muncii şi a producţiei urmează a se face în mod diferenţiat, adoptîndu-se formele cele mai adecvate, în funcţie de condiţiile concrete de producţie din fiecare cooperativă agricolă. Specialiştii, preşedinţii, mecanizatorii, cooperatorii şi ceilalţi lucrători din agricultură îşi exprimă hotărârea de a-şi înzeci eforturile pentru materializarea măsurilor preconizate. In noile condiţii , activitatea mecanizatorilor va fi mai eficientă Ca specialist care lucrez In domeniul pregătirii cadrelor de mecanizatori şi în mecanizare de peste două decenii, doresc să-mi exprim încă de la început acordul meu total la amplul program cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Măsurile preconizate sunt de mare actualitate, şi răspund pe deplin necesităţii de sporire a eficienţei activităţii din agricultură. , Dotarea an de an a agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole de o complexitate din ce în ce mai ridicată a pus în faţa mecanizatorilor sarcini sporite pe linia folosirii eficiente a acestei puternice baze tehnico-materiale, pe linia deservirii în condiţii cît mai bune a cooperativelor agricole. Necesitatea extinderii mecanizării la un număr cît mai mare de lucrări agricole creează condiţii noi de exploatare a maşinilor. Deoarece în prezent unele I.M.A. au ajuns să aibă în dotare peste 300 tractoare ,şi sistema de maşini respectivă, deservind un număr de cooperative agricole care posedă 20—25 000 hectare, activitatea de coordonare se desfăşoară anevoios. In aceste condiţii multe secţii nu şi-au putut organiza activitatea pentru folosirea maşinilor şi utilajelor la capacitatea maximă de lucru şi astfel nu şi-au adus contribuţia lor la sporirea producţiei agricole pe măsura eforturilor statului nostru de creare a bazei tehnicomateriale a socialismului. Programul de lucru cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu preconizează înfiinţarea înzonele de deal a unorîntreprinderi pentru mecaroizarea agriculturii, care să asigure efectuarea lucrărilor pe 5 000—10 000 hectare teren agricol. In acest mod raza de activitate a unei asemenea unităţi este redusă considerabil, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea îndrumării şi controlului în activitatea mecanizatorilor. Ţin să subliniez un aspect al acestui program realist şi anume, măsura privitoare la necesitatea extinderii mecanizării în zootehnie. In noile tehnologii de lucru din producţia animalieră, recoltarea, transportul şi prepararea nutreţurilor, efectuarea unor lucrări privitoare la alimentarea cu apă în adăposturile zootehnice, introducerea mulsului mecanic, mecanizarea lucrărilor de curăţire a adăposturilor ocupă un V de primă importanţă. Din acest punct de vedere, sarcini de o deosebită importanţă revin mecanizatorilor. De o mare însemnătate pentru viitoarea activitate a mecanizatorilor este legarea directă a plăţii lucrărilor efectuate de producţia agricolă realizată. Aplicarea acestei măsuri va duce la cointeresarea mecanizatorilor, a secţiilor I.M.A., a direcţiilor I.M.A. în efectuarea la cel mai înalt nivel calitativ a lucrărilor agricole. Necesitatea profilării producţiei şi specializării unităţilor reclamă ridicarea competenţei tuturor lucrătorilor din agricultură şi în special a mecanizatorilor. Organizarea muncii şi a producţiei agricole pe ferme impune o diversificare a activităţii mecanizatorilor. Suplimentarea dotării secţiilor de mecanizare va duce la sporirea posibilităţilor de efectuare mecanizată a unor lucrări agricole. In noile condiţii, activitatea mecanizatorilor poate fi îmbunătăţită substanţial. Concomitent va creşte considerabil şi aportul secţiilor de mecanizare la realizarea producţiei agricole din cooperativele agricole de producţie. Ing. ILIE CATOIU, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană Cîştigătorii Festivalului de muzică uşoară „SIBIU '70" Margareta Neagu (Cisnădie): locul I (mijloc) Friederich Lutsch (Sibiu): locul II (stingă) Sorin Gotea (Sibiu): locul III (dreapta) ! Astăzi încep, în întregul judeţ. Adunările de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale Conform cu prevederile Statutului U.G.S.R., anual, în sindicate se desfăşoară alegeri în toate grupele. Pregătirea şi desfăşurarea acestei acţiuni, stabilită pentru perioada 1 — 20 decembrie, are loc în condiţiile deosebite ale hotarului dintre actualul şi viitorul cincinal, cind sindicatele au datoria să dea dovadă de înaltă responsabilitate faţă de marile sarcini ce le revin din hotărîrile celui de-al X-lea Congres al partidului. Grupa sindicală, ca verigă de bază în structura organizatorică a sindicatelor, are un rol deosebit în activitatea colectivelor de muncă, în mobilizarea acestora la realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor încredinţate. In judeţul nostru sunt create toate condiţiile pentru ca activitatea grupelor să fie tot mai eficientă. De aceea comitetele sindicatelor din întreprinderi, şantiere, unităţile din agricultură, instituţii, comune etc., trebuie să facă totul pentru ca alegerile actuale să constituie un nou prilej de evidenţiere şi generalizare a metodelor furte de muncă folosite de către birourile grupelor sindicale şi, totodată, de creare a unei opinii de masă împotriva neajunsurilor. Dările de seamă ce ,vor fi prezentate în faţa adunărilor trebuie să oglindească: contribuţia adusă de membrii de sindicat la realizarea sarcinilor planului de producţie lună de lună , modul de organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste pentru realizarea angajamentelor asumate în ce măsură s-a acţionat la locurile de muncă în direcţia îndeplinirii hotărîrilor adoptate de adunarea generală a salariaţilor din întreprindere, cum se respectă disciplina de producţie cerută pentru toate categoriile de salariaţi dacă există preocupare pentru realizarea propunerilor făcute de salariaţi privind organizarea producţiei şi a muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă, precum şi cele referitoare la activitatea de organizaţie. In această ordine de idei, la astfel de adunări, mai mult ca la cele lunare sau trimestriale, este necesar ca în dările de seamă să se facă o analiză a felului cum au muncit birourile grupelor sindicale, făcîndu-se referiri şi la activitatea comitetului sindicatului. Considerăm un bun prilej ca la Uzina mecanică Mîrşa, „Independenţa“, „Emailul roşu„ să se trateze cu mult simţ de răspundere modul cum se consumă metalul. Ţinînd seama de sarcinile ce se desprind din lucrările recentei plenare a Comitetului judeţean de partid, privind măsurile ce se impun a fi luate pentru creşterea productivităţii muncii, în grupele sindicale se cere să fie dezbătut şi modul cum este folosit timpul de lucru. In acest sens, sindicatele din unităţile combinatelor textile Sibiu şi Cisnădie, din Combinatul de ciorapi şi tricotaje şi „E- mailul roşu", să pună în dezbaterea grupelor, cauzele pentru care indicele de folosire a timpului de lucru este incă scăzut. Să fie, de asemenea, dezbătute cauzele pentru care există o mare fluctuaţie în rîndul salariaţilor. Nivelul de realizare a productivităţii muncii este determinat in maremăsură de gradul de calificare al oamenilor, de modul cum se îndeplinesc normele de producţie. Se cunoaşte că în acest an preocupările comitetelor de direcţie şi comitetelor sindicatelor pentru organizarea cursurilor de calificare sau de ridicare a calificării, au fost sub nivelul cerinţelor şi a posibilităţilor. In dezbaterea grupelor sindicale din unităţile agricole de stat va trebui pus un accent deosebit pe disciplina mecanizatorilor şi contribuţia acestora in realizarea sarcinilor din campanii, pe modul cum, trebuie acţionat în perioada de iarnă in ce priveşte repararea tractoarelor şi a maşinilor agricole. Atenţie lucrătorilor din fermele zootehnice, viticole, legumicole etc. (Continuare in pag. a IlI-a) CONSTANTIN BOTA preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Sibiu I :-----------------------------—-------- : ! Festivalul \ m m « M \ judeţean Ide muzică] m m m » m * | uşoară „Andromeda* a clubului „7 Noiembrie" din Sibiu, (dirijor Viorel Cîmpeanu), pe locul 6 clasîndu-se orchestra Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş (dirijor Helmuth Grigore). Formaţia sibiană „Ecco", dirijată de Gelu Aspra, a fost distinsă cu diploma de onoare a Consiliului Judeţean al sindicatelor, pentru trei participări consecutive în festival şi pentru cucerirea de două ori a premiului I la ediţiile precedente. Trofeul principal pus în competiţia soliştilor a revenit în acest an tinerei interprete Margareta Neagu din Cisnădie. Dintre solişti, au mai fost distinşi: Friederich Luth (Sibiu) — premiul II, Sorin Goţea (Sibiu) — premiul III, Dobre Tudor (Mediaş) — cupa Elly Homan pentru creaţie originală, Eugen Kuzum (Braşov) — premiul pentru calităţi vocale deosebite, Ion Oprişor (Sibiu) — premiul de popularitate, Elena Peterfi şi Oskar Ştefani — menţiuni. Larga adeziune pe care actuala ediţie a avut-o în public, organizarea riguroasă, ţinuta artistică a spectacolelor confirmă succesul deplin al iniţiativei Consiliului judeţean al sindicatelor, statornicirea ei ca o vie expresie a vitalităţii mişcării artistice de amatori din judeţul nostru. Pentru toate acestea, participanţilor şi organizatorilor, binemeritate felicitări, împreună cu îndemnul de a persevera în lărgirea sferei de cuprindere a festivalului. : . . Confruntarea finală prilejuită de a VI-a ediţie a Festivalului judeţean de muzică uşoara, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor, a programat, în sala clubului „Independenţa“, patru spectacole foarte călduros primite de publicul sibian. Prin faţa unor săli arhipline şi entuziaste, a juriului de specialişti, onorat de prezenţa unor personalităţi de prestigiu în muzica românească (artiştii emeriţi Edy Roman, Nicolae Kirculescu şi Henry Selbing) s-au perindat cele mai bune orchestre de muzică uşoară din judeţ, precum şi un număr de 32 solişti vocali, reprezentanţi ai principalelor centre ale judeţului şi ai altor judeţe.In încheierea ediţiei din acest an, duminică seara s-a organizat un bogat concert al laureaţilor, la care şi-a dat concursul şi cunoscuta solistă de muzică uşoară Denise Constantinescu. Competiția orchestrelor a fost ciştigată de formaţia CÎND CREDITUL MORAL RAMÎNE CEC FĂRĂ ACOPERIRE.. Creditul moral — o noţiune uzuală. Atît de uzuală — după opinia noastră — îneît ar trebui să se opereze cu ea în fiecare loc, în fiecare caz, cu privire la oricare individ. Pentru că oricum, cînd discutăm despre unul sau despre altul, ne pronunţăm deschis sau în subtext cu privire la garanţia morală pe care o prezintă insul în raporturile sale sociale. Cu sau fără responsabilităţi de conducător, fiecare dintre noi girăm un anumit capital dedemnitate, de încredere, de siguranţă, un capital care în ochii celor din jur trebuie să aibă cel puţin corespondentul valoric al creditului acordat de colectivul în mijlocul căruia muncim. între tovarăşii săi, omul, oricare om rămîne el însuşi o lume, un univers de aspiraţii, de realizări şi frumuseţi, de dornii, de zbateri, de urcuşuri şi — de ce nu ? — chiar de scăderi imprevizibile. Pentru că nu e de conceput liniaritatea existenţei noastre, amplitudinea faptei şi a realizării mereu aceeaşi, complexitatea socială determinînd realizarea individului numai în şi prin prisma aspiraţiilor colectivităţii. O realizare căreia i-am sugera sensul spiralei mai degrabă decit al vectorului cu valori neapărat ascendente. Nu vrem să se înţeleagă, desigur, că scăderile sunt oricînd legitimabile, vrem să accentuăm că ele sunt de înţeles, sunt posibile, dar aceasta nu trebuie să lezeze demnitateagindită în coordonate esenţiale şi de durată), să nu anuleze creditul care ne-a fost acordat. Pentru că, altfel, acel credit moral se pierde, i se retrage individului indiferent dacă după aceea rămîne sau nu în locul respectiv... Să ne gîndim la un bun medic exceptional profesionist, activînd într-un colectiv care î-a recunoscu unanim calităţile, valenţele personaităţii sale, l-a investit cu responsabilitatea conducerii. Omul activează multă vreme, se bucură de succesele colectivului şi ale sale dar, la un moment dat, apar semnele unei conduite contrare umanitarismului profesiunii sale. Rapacitatea, aviditatea, desconsiderarea celor din jur anulează pur și simplu ceea ce clădise în ani de muncă cinstită, demnă, devotată. Chiar dacă omul rămîne să conducă şi în continuare, dar, dincolo de întâmplarea că n-a fost încă izgonit din colectiv, practic, activitatea lui nu mai este susţinută de creditul moral absolut necesar. Un soi de călător clandestin pe care apele existenţei îl poartă mai departe dar voiajul lui nu are decît slaba legitimare a capacităţii sale profesionale, o legitimaţie incompletă... ... Vaier ,„ contabil şef la un liceu sibian, vreme de 18 ani „orti ai cifrelor şi conturilor" în diverse Instituţii şi localităţi, are, la un moment dat, şi sarcina de a opera în cărţile de muncă ale tovarăşilor săi. în cartea sa de muncă înscrie date nereale, acte de studii inexistente numai din dorinţa de a umple pe calea falsului golurile („jenante" — zice el) din rubrica „studii". La trecerea în funcţia de contabil-şef i se acordă o derogare de studii, la obţinerea căreia trebuie să fi influenţat şi adeverinţele „fabricate". Strîns cu uşa, nu poate dovedi înscrisurile. Pune mîna pe cartea de muncă şi operează anularea (deşi el nu mai deţinea dreptul de a opera în cartea de muncă). Pe baza ficţiunilor nu a obţinut avantaje materiale ci doar un plus iluzoriu de credit, un plus care s-a spulberat ca un castel de cărţi, antrenînd şi acea parte de încredere legitimată de realele sale capacităţi profesionale. „O prostie" — spune —, „o mare greşeală". Dar, dincolo de faptă, dincolo de propriile-i aprecieri rămîne golul, acel spaţiu de neîncredere dintre el şi colectiv, pentru a cărui reclădire (continuare în pag. a IlI-a) V. DOREA AL. CONSTANTINESCU I • Două exemple — un singur înțeles © Falsul (falsitatea) care anulează © Probitatea profesională nu poate acoperi folul