Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-03 / nr. 890

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la televiziune Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită deoarece ea marchează nu numai sfîrşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. în aceşti ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi modernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la SS31. În perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construcţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român; inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube mari economiei naţionale şi populaţiei. Poporul nostru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul său fierbinte. în ciuda greutăţilor, planul industrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat economiei naţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizionării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei şi superiorităţii orînduirii noastre socialiste, a capacităţii poporului român de a infringe şi depăşi orice obstacole în mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobosite desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă închinată înflorită patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi concetăţeni, cele mai sincere şi cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării economice şi social-culturale a ţării, concretizată în prevederile noului plan cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un nivel superior a întregii economii naţionale, atât ca potenţial, dar mai ales din punct de vedere calitativ. îndeplinirea planului de stat pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Naţională — va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ program. Au fost luate — şi se vor lua în continuare — măsuri pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru creşterea eficienţei întregii producţii materiale. S-a trecut la aplicarea măsurilor pentru ridicarea nivelului agriculturii, atît prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cît şi prin perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării producţiei. în centrul preocupărilor partidului şi statului nostru va sta grija pentru satisfacerea într-un grad tot mai înalt a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri importante: în cursul anului 1971, ca şi in ceilalţi ani ai noului cincinal vor fi luate noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale şi financiare, venituri tot mai mari pentru oamenii muncii, condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se făureşte în ţara noastră, întreaga activitate de construcţie socialistă au drept ţel major bunăstarea oamenilor muncii, asigurar ca accesului tuturor membrilor societăţii la binefacerile civilizaţiei moderne, dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie — o activitate susţinută, o contribuţie activă la soluţionarea problemelor generale ale vieţii economice, politice şi sociale. Perfecţionarea organizării şi planificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste creează cadrul propice pentru participarea efectivă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea producţiei, la activitatea tuturor organismelor sociale, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de construcţie socialistă. Mersul înainte al României spre progres şi prosperitate este astfel rezultatul nemijlocit al creaţiei conştiente a poporului, deplin suveran în ţara sa, stăpîn pe destinele sale, liber să-şi făurească viitorul aşa cum doreşte. Dispunem de o bază economică puternica, avend o perspectivă clară, ţeluri precise. La cîrma ţării se află încercatul nostru partid comunist, strins legat de clasa muncitoare, de masele largi ale oamenilor muncii, trup din trupul poporului, care îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a societăţii socialiste, călăuzindu-se după legile generale ale noii orînduiri, după învăţătura marxistleninistă aplicată creator la condiţiile istorice şi sociale ale României. Semnificaţia deosebită a noului an este accentuată şi prin faptul că în 1971 vom aniversa semicentenarul Partidului Comunist Român, a cărui glorioasă existenţă demonstrează că idealul suprem al comuniştilor români a fost şi rămîne slujirea devotată a poporului în mijlocul căruia s-au născut, asigurarea libertăţii şi prosperităţii patriei, a viitorului ei fericit. Dragi tovarăşi, Anul 1970 a fost un an bogat în evenimente internaţionale. Deşi cercurile imperialiste au întreprins o serie de acţiuni menite să pună în pericol cauza păcii, securitatea popoarelor, să agraveze încordarea pe arena mondială, putem afirma că linia dominantă a evoluţiei internaţionale au constituit-o succesele forţelor progresiste în lupta pentru înlăturarea pericolului unui nou război, pentru destindere şi colaborare. Viaţa a adus noi şi noi dovezi că popoarele lumii doresc cu ardoare să trăiască liber şi independent, că ele sunt hotărite să nu mai admită politica imperialistă de dominaţie, dictat şi agresiune, să lupte pentru ca toate naţiunile să poată colabora in deplină egalitate, în folosul propriu şi al progresului general. în anul 1970, Republica Socialistă România, credincioasă politicii sale de pace, securitate, pătrunsă de un înalt spirit de răspundere faţă de soarta poporului român şi a păcii mondiale, a desfăşurat o intensă activitate internaţională. S-au lărgit relaţiile de prietenie şi colaborare ale ţării noastre cu toate statele socialiste, s-a dezvoltat cooperarea noastră cu numeroase ţări ale lumii. în acest an au avut loc schimburi de vizite, contacte şi întrlniri între reprezentanţii României şi ai unui mare număr de state de pe toate continentele. S-au dezvoltat raporturile dintre Partidul Comunist Român şi celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale frontului antiimperialist. Ţara noastră a depus eforturi susţinute pentru normalizarea situaţiei pe continent şi înfăptuirea securităţii europene, pentru crearea unui climat care să favorizeze o largă şi fructuoasă cooperare între state. în acelaşi timp, am acţionat consecvent pentru stingerea focarelor de război şi încordare care periclitează securitatea şi liniştea omenirii, pentru rezolvareapaşnică a litigiilor internaţionale. Ca rezultat al politicii şi activităţii sale, Republica Socialistă România se bucură de prestigiu şi simpatie în rîndul tuturor popoarelor, are prieteni pe toate meridianele globului, ocupă un loc de cinste în viaţa internaţională. Intrăm in noul an cu hotărirea fermă de a extinde şi mai mult relaţiile de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate ţările socialiste, de a face totul pentru întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. în acelaşi timp, acţionînd în spiritul coexistenţei paşnice, vom lărgi legăturile economice, politice, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Vom milita neabătut pentru ca în raporturile dintre state să triumfe principiile egalităţii în drepturi, încrederii şi stimei reciproce, pentru ca fiecare popor să se poată bucura nestingherit de dreptul sacru de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător voinţei, intereselor şi aspiraţiilor naţionale. Ne vom consacra eforturile şi în anul ce vine luptei pentru stingerea focarelor de război şi a conflictelor din Indochina şi Orientul Apropiat, pentru împlinirea idealurilor de progres, pace şi securitate ale omenirii contemporane. Fie ca anul 1971 să aducă poporului român noi înfăptuiri în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în ridicarea bunăstării sale materiale şi spirituale, să marcheze succese şi mai mari in lupta popoarelor pentru progres, libertate, independenţă şi colaborare, să aducă noi victorii forţelor socialismului şi păcii, în această noapte de sărbătoare vă urez din adîncul inimii dumneavoastră, muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, tuturor celor care prin activitatea şi eforturile lor înalţă luminosul edificiu al României socialiste — un an nou fericit, multă sănătate, împlinirea tuturor dorinţelor, realizări cît mai mari în muncă şi viaţă. La mulţi ani dragi compatrioţi ! posturile de radio şi cu prilejul Anului Nou 13530- ANUL IV nr. 890 Duminică 3 ianuarie 1971 4 pagini 30 Hani r ' BIJ W ’ VE MIT "’*711 ! •r * Sacoşe pline, maşini supraaglomerate, taxatoare drăguţe, şoferi cuviincioşi, lume grăbită, îndrăgostiţi punctuali, logodnice fericite, pluguşoare poleite, sorcove vesele, capre multicolore, geamuri luminate, fripturi sfîrîinde, şampanii la frigider, miros de cetină, luminări, becuri date cu duce, bărbaţi atenţi, soţii frumoase, copii cuminţi, bunici tineri — SEARA AJUNULUI DE AN NOU. Pocnituri de bici, hăăăi — hăăăi! Petarde, ahoo — ahoo ! Flori, artificii, muzici, buhai, pantofi noi, blănuri, sonerii, vorbe de duh, vinuri, cîntece, ochiade, săruturi, dans, televizoare încălzite, confeli, palincă, măşti, curcani fripţi, purcei de lapte, torturi, tombolă, bucurie — REVELION. Bilanţuri generoase, gînduri generoase, urări generoase. Ora zero! Iată clipa unică dintre ani, clipa care se revarsă între spaţii şi timpuri, clipa care pătrunde om şi lucruri cu un chiot de albă trăire dezgăzduită din mecanismele trecerii, clipa nimănui şi a tuturor, fuziune de suflete într-un suflet universal reînnoind umanitatea fiecăruia. Fără să ştim ce-i Vremea începem un AN NOU. Sus paharele, pline ochi, de mireasma Tîrnavelor, Murfatlarului, Niculiţelului, Cotnarului... Un glas din străfunduri ne leagă încă o dată cu urarea neasemuit de bogată în semnificaţii: La mulţi ani! Trei cuvinte îndătinate care spun tot ce se poate spune frumos în 365 de zile, cuvinte care luminează paşii fericirii, îndestulării, frumuseţii, împlinirilor noastre într-un timp care vine. Explozie de zîmbete şi sinceritate, o crupă de viaţă solară închinată dărniciei meleagurilor româneşti ce-şi taie acum încă o treaptă pe spirala unui urcuş milenar — zorii unui nou an răsărit INTRU MULTI ANI FERICIȚI. ■v» Daruri din pomul de iarnă Revelion. Atmosferă de robustă bucurie, de tonică efervescentă a sentimentelor. Moment al îngemănării timpului la răscrucea anilor noştri tineri, al palierelor ciocnite pentru bucuriile trăite şi pentru împlinirile dorite. Sala „Uniaim“ — gazdă îndatoritoare şi plină de fantezie a Revelionului tineretului, organizat de Comitetul municipal Sibiu al U.T.C. Atmosferă sărbătorească in noaptea albă — deşi fără zăpadă — a întîmpinării noului născut — 1971. Baloane şi lampioane colorate, serpentine, miros de cetină, o mare ireala de ghirlande şi podoabe de iarnă încheagă imaginea policromă a nopţii de ajun. în mijloc, de la „înălţime" un somptuos brad împodobit cu fantezie îşi întîmpină oaspeţii în haina multicoloră... Risipă de imaginaţie, risipă de veselie şi voioşie amestecată cu acordurile orchestrei „Frumus“, cu glodurile de elan tingreso aî chiţuit’.s ..o de L-v. dispoziţie, strinse într-un mănunchi în jurul meselor festive. Toată lumea toastează pentru secunda de cumpănă a anilor, dansează în ritmul caruselului sărbătoresc ce se roteşte ameţitor, se-mpărtăşesc visuri de muncă şi de viitor. In noaptea aceasta — noaptea dorinţelor şi împlinirilor ce se vor realizate — puterea tradiţiei de milenii a omului de a primi viitorul cu optimism se-mbracă în haină nouă. Cadrul bogat al programului şi al atracţiilor face dovada ingeniozităţii şi imaginaţiei gazdelor ospitaliere. I-am urmărit, ghidaţi de punctele incandescente ale veseliei, pe cei peste o sută de tineri din întreprinderile şi instituţiile sibiene, care au închinat paharele sub ploaia de conferi, urîndu-şi sănătate şi voioşie. Am întâlnit printre ei tineri de la „Independenţa" şi U.P.A.S., de la „Libertatea" şi „Flamura roşie", de la C.I.A. şi Uzina de reparaţii, de la „Republica" şi „Steaua roşie“, de la I.R.U.M. şi de la „Balanţa", tineri pentru care anul se încheiase în urmă cu două săptămîni, cînd toţi au raportat cu mîndrie partidului îndeplinirea planului anual. — Pentru ce închini paharul în această noapte, Marcela Popescu ? — Pentru multele gînduri.« multele visuri. îmi doresc ca în profesiunea mea să îmbin pasiunea cu inteligența — calităţi indispensabile succeselor în muncă. îmi doresc rezultate bune care să-mi încunune munca de secretară a organizaţiei de tineret de la C.I.A. Şi închin acest pahar pentru ei, tovarăşii, mei de muncă, pentru colectivul In care lucrez, pentru eforturile pe care le-am făcut şi va trebui să le facem in (Continuare în pag a III-a) B. CORNELIA Credem că fiecare cetăţean al Mediaşului, ridicînd paharul în momentul solemn al despărţirii de anul 1970, a retrăit retrospectiv imagini din luna mai, în cadrul cărora apărea repetat şi stăruitor omul , prietenul şi tovarăşul nostru, salvatorul şi protectorul nostru, cu figura gravă, cu braţe vînjoase, cu mintea lucidă. L-am revăzut pentru o clipă în faţa strungului, la volan, aplecat la căpătiiul unui semen al său sau concentrat asupra cărţilor. L-am revăzut aşa cum l-am întilnit mereu în timpul anului preocupat, şi i-am devenit prieteni devotaţi, mereu îndatoraţi. Acum, în ceasuri de destindere, ajuns la capătul unor eforturi care i-au solicitat întreaga capacitate, iniţiativa creatoare, generozitatea, sîntem bucuroşi să-i vedem că petrece fericit între prietenii săi, mulţumit că, deşi pus la încercare de vitregie naturii, a reuşit s-o învingă refăcînd totul şi să-şi îndeplinească şi îndatoririle privind realizarea sarcinilor stabilite de partid pe parcursul unui cincinal şi al unui an. El n-a dezminţit nici o clipă încrederea acordată de partid şi, ca membru al colectivităţii umane s-a angajat plenar în efortul general de edificare a societăţii socialiste. Acest sentiment ne-a îndemnat să-i (Continuare în pag. o flî-a) V. BOŢOG A. ZSOMBORI A In oraşul de Tîrnavă pe Cea mai frumoasă urare: LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI! Hotărîri ale Consiliului J — înfiinţarea întreprinderilor şi sta- \ ţiunilor pentru mecanizarea agricul- \ turi şi organizarea activităţii acestora; \ —îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru :■ mecanizarea agriculturii Pagia n.a 1 de Miniștri privind: A sosit şin satul nostru Pretutindeni unde trăiesc oamenii. Anul Nou a fost întîmpinat sărbătoreşte. Frumuseţea inefabilă a Revelionului fascinează deopotrivă pe tineri, pe vîrstnici, pe academicieni, pe ingineri, pe învăţători, pe mecanizatori, pe cooperatori. ■ Pretutindeni unde trăiesc oamenii, la oraşe sau la sate, noaptea Revelionului a fost aşteptată cu emoţie, a fost întîmpinată cu bucurie, a fost petrecută cu satisfacţia viselor împlinite şi cu optimismul stenic generat de speranţa împlinirii dorinţelor de asstăzi sau de mîine. Frumoasele sate sibiene s-au pregătit cu minuţiozitate pentru a primi cum se cuvine Anul Nou. In centrele de comune, în satele aparţinătoare au fost organizate tradiţionalele baluri ale Revelionului. In multe localităţi oamenii s-au adunat la căminele culturale, pentru a fi alături la bucuria sărbătorii, după cum împreună au fost şi la satisfacţiile sau greutăţile muncii. Şeica Mică. Localitate puternic ancorată în realităţile socialiste, această „matrice’ a viticulturii sibiene care este comuna de pe malul Tîrnavei Mari şi-a organizat măiestrit petrecerea frumoasei nopţi a Revelionului. Sala încăpătoare a căminului cultural din satul Şeica Mică a îmbrăcat haina de sărbătoare. Tot haine sărbătoreşti au îmbrăcat şi cei peste 450 de ţărani cooperatori, mecanizatori, intelectuali, români sau germani, tineri sau vîrstnici, care s-au hotărît, ca şi în alţi ani, să întîmpine noul an împreună. Directorul căminului cultural, Victor Frăţilă, a adresat tradiţionala urare de multă fericire şi sănătate celor prezenţi. Un grup entuziast de localnici a prezentat apoi o piesă de teatru în limba germană. Oamenii au primit cu satisfacţie şi au aplaudat fără rezerve savurosul comic al piesei, mai ales avînd în ve (continuare în pag. a iii-a) GH. GRADINARU Succes în noul cincinal! Am intrat în noul an, care marchează începutul unei noi etape de dezvoltare a economiei naţionale, etapă care va marca un salt uriaş în mersul nostru înainte pe calea progresului, a bunăstării Şi, ca de obicei, se cuvine să facem o scurtă retrospectivă a rezultatelor obţinute de oamenii muncii din judeţul nostru pentru a vedea de la ce bază pornim spre noi înfăptuiri, spre abordarea cu succes a primului an din cincinalul pe care-l începem. încă din octombrie, oamenii muncii din industria judeţului au putut raporta cu satisfacţie realizarea integrală a sarcinilor iniţiale ale cincinalului 1966—1970. De asemenea, ca urmare a muncii pline de abnegaţie, de dăruire a tuturor carneror muncii din judeţ alături de întreaga ţară, s-a putut trece cu succes peste greutăţile provocate de calamităţile naturale din primăvara anului trecut, reuşindu-se şi încheierea planului pe anul 1970 cu 5 zile mai devreme, fapt ce a permis obţinerea unei producţii suplimentare in valoare de peste 160 milioane Iei. Bineînţeles, realizările din ultimii ani nu pot fi epuizate în cîteva cuvinte. Aşa cum arăta în cuvîntarea rostită la posturile de radio şi televiziune cu ocazia Anului Nou, consecretarul tovarăşul ducătorul statului nostru general al partidului, ___ Nicolae Ceauşescu, în anul ce a trecut s-au înregistrat progrese în toate domeniile de activitate. S-au luat măsuri hotărite pentru perfecţionarea conducerii şi organizării industriei, agriculturii şi a celorlalte ramuri ale economiei noastre naţionale, s-a trecut la generalizarea experimentării noului sistem de salarizare. In judeţul nostru, în domeniul perfecţionării, organizării şi conducerii producţiei s-au obţinut rezultate (Goanmar) In pag. a ilaj Aforism şi metaforă „Toate-s vechi şi noi sînt toate“, zice poetul. E un aforism sau o metaforă ? Şi una şi alta. E un eforism fiindcă include o înţelepciune generalizată, dar e şi o metaforă pentru că în realitate timpul este ireversibil şi numai sub specie poetică admitem că ceea ce astăzi este bătrîn mîine mai poate fi tînăr. Şi totuşi oamenii aleg metafora. Aleg metafora fiindcă sufletul uman are mereu nevoie de un imbold, de un ideal, de o stea polară spre care să-şi amine corabia lui cu relicve. Aforismul e plin de înţelepciune dar şi de amărăciune în acelaşi timp. Dacă tot ceea ce mi se pare nou e vechi, atunci înseamnă că ne claustrăm într-un orizont pe care nu-l vom putea depăşi vreo- Microsăptămînal dată. Că ne amăgim spiritul legînd şi dezlegînd probleme. Dar metafora ? Cît e de frumoasă metafora! Ea cuprinde atîta elan, atîta forţă motrice îneît pune în mişcare, ca un perpetuum mobile uriaş, întreaga noastră activitate materială şi spirituală. Ea ne învaţă că păstrînd rădăcinile în loess-ul mileniilor putem aduce la lumină mereu mlădiţe şi mereu flori noi. Cu riscul de a face poză patetică, daţi-mi voie să strig: cît e de adevărat şi cît e de frumos ! Fiindcă tot ceea ce e frumos e şi adevărat şi ceea ce e adevărat e şi bun. Am lăsat, de curînd, în spatele nostru un an vechi Poate că atunci am fost cuprinşi de puţină tristeţe şi a pus stăpînire pe noi aforismuL O mai fi stăruind pe undeva o boare cenuşie In care puteai distinge figura bătrînului '70 luîndu-şi rămas bun şi ameninţîndu-te cu ireversibilitatea. „Nu mă mai întorc niciodată la tine. Auzi? Niciodată î* Dar a venit în grabă Anul Nou. Şi atunci ai trecut la metaforă. In fond acest „niciodată“, atît de categoric e o garanţie că vom merge mereu înainte, că viaţa, nu se opreşte la noi cum nu s-a oprit timpul la anul ’70. Oare n-a demonstrat cineva relativitatea spaţiului şi a timpului ? Şi jubilăm, şi rîdem şi exultăm că pe trunchiul lui ’70 vom altoi mlădiţele lui ’71. Şi-i vom admira florile, şi-i vom culege roadele. Fiindcă omul e o fiinţă prin excelenţă optimistă. El respectă aforismul, dar e îndrăgostit de metaforă. AUREL CALINESCU .