Tribuna Sibiului, martie 1971 (Anul 4, nr. 939-964)

1971-03-02 / nr. 939

Pagina 2 Quaint ea p­ei mul ai ae&ed (Urmare din pag. I) Ghiaţă şi Cătălina Marinescu. Surîsul lor dă hotelului „Carpaţi" un plus de atractivitate. Sunt pregătite fetele. Se vede după surîs — spune cineva. Vai, ne-am zis, dacă „Cerbul de aur* ar paşte numai ghiocei şi violete, ră­sărite pe margine de zîmbet! Dar nu e aşa şi concurentele noastre ştiu bine acest lucru. Sunt pline de emoţii, iar zimbetul lor e un scut de mucava, ca în filme. Dovadă şi faptul că la scurt timp (era duminică 28 februarie, ora 10, la bufetul din holul teatrului dra­matic), am văzut-o pe Cătălina Mari­nescu pășind ca pe jar. Ci­ o oră mai tîrziu, Corina Chiriac era cu mina la gură, în timp ce pe scenă concu­renta belgiană repeta excelent, în­­tr-un ritm cu totul nou, melodia „Ionel, Ionelule" a lui George Sbâr­­cea. Dar, să ne reîntoarcem la Cătă­lina Marinescu: — Sînt foc. M-au pus pentru­­data de 3 şi nu-mi place! Concurenta nu poate fi calmată cu una cu două. Ce să-i faci! Helena Vondrachova, concurenta din Cehoslovacia se află la prima ca­fea în Braşov. Cam incomode scau­nele înalte pentru un interviu, dar reuşim să o abordăm şi discuţia ne aduce unele elemente de surpriză. — Nu, nu am fost aleasă de Sergiu Nicolaescu, ne spune la un moment dat. Am concurat pentru un rol în filmul Mihai Viteazul, fiindcă după cum v-am spus doresc foarte mult să ajung vedetă de film, dar regizorul dumneavoastră nu m-a agreat. — Ce să-i facem? am întrebat-o, mai mult ca să închidem un subiect de discuţie cam delicat. Despre con­curs? Despre festival? — A, desigur, am venit cu speranţe. Recent m-am reîntors din Brazilia, unde am concurat şi am fost membră într-un juriu internaţional şi sper să am succes şi în România. O întrebare doar, o singură între­bare pentru Nicole Jacquemin. Cum vă simţiţi? Răspunsul vine prompt debordant: —­ Excelent. Mă simt excelent şi sînt optimistă! Am mare încredere în melodia aleasă şi m-am împăcat foarte bine cu orchestra. (Nicole e o interlo­cutoare amabilă şi ţine să scrie cîte­­va rînduri pentru cititorii „Tribunei Sibiului"). ^ Tv& IM . ii­­v- Nu era o simplă speculaţie afirma­ţia aceluia care spunea că în sala teatrului dramatic, repetiţiile se des­făşoară „la un nivel înalt" de emo­ţii. Acum o ascultăm, foarte de aproape, pe Angela Similea, una din­tre vedetele noastre hors-concurs şi ne dăm seama că are o voce care a meritat cerbul de argint. Caietul se umple de însemnări... Ne gîndim că un gazetar are dreptul la puţină destindere, chiar şi la un festival. Intrăm deci Intr-o cofetărie. — Două prăjituri... — Boccara, sau Mafalda? n, în­treabă fata de la tejghea. — ?­­ Afară, steagurile ţărilor partici­pante la festival flutură în vînt au­reolate de zăpezile carpaţilor noştri. O certitudine că festivalul de la Bra­şov va fi, şi de această dată, mai mult decît o simplă întrecere de cîntec. Şi un prilej de cunoaştere şi apro­piere. Hotelul ,Carpaţi“ primitor şi cald ca întotdeauna îşi întimpină oaspeţii in .., ţinută festivă Foto: GH. BANUŢA IO­AN CIORTAN — Tălmaciu, str. Dealului nr. 568. 1) Potrivit H.C.M. 914/1968 gradaţiile acordate unui sa­lariat constituie un drept cîştigat al acestuia, atîta timp cît ocupă, în a­­ceeaşi unitate sau prin transfer în interesul serviciului în altă unuitate, funcţia la care i s-au acordat grada­ţiile. La plecarea din unitate, prin demisie, salariatul încetează să mai beneficieze de gradaţiile obţinute pînă la data plecării. 2) In confor­mitate cu Legea nr. 26/967, pentru noii angajaţi, sau pentru cei reînca­draţi, primul concediu va putea fi programat numai după o perioadă de muncă neîntreruptă de 11 luni. În cazul cînd dv. aţi fost angajat la da­ta de 12 februarie 1970, unitatea vă putea programa pentru concediul de odihnă după data de 12 ianuarie 1971, cînd vă putea acorda concediul în întregime pe anul 1971 cît şi cota parte ce vă revine pentru munca prestată în anul 1970 (12 februarie — 31 decembrie 1970). ANA TIRZIU Agnita, str. 23 August nr. 49. Potrivit H.C.M. 54/1967 anga­jatele cu o normă întreagă, cu copii sub 7 ani, vor putea să lucre­ze, la cererea lor şi cu acordul con­­ducerii unităţii, numai 1/2 normă. Menţionăm că la stabilirea vechimii în muncă necesară pentru pensiona­re, timpul cît angajatele au prestat muncă în aceste condiţii, se consideră timp lucrat ca normă întreagă. VILMA POSKOLAR — Mediaş, str. Sportului nr. 3. In H.C.M. 914/1968 se prevede că are vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate angajata care a încetat activitatea fiind gravidă sau pentru a-şi creşte unul sau mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 7 ani şi s-a reîncadrat în muncă în aceeaşi unitate în termen de cel mult 90 de zile de la data încetării situaţiilor de mai sus. Deşi vechimea în muncă se consideră neîntreruptă In aceeaşi u­­nitate, perioada cît nu s-a prestat activitate nu se consideră vechime în muncă. ALFRED BOTA — Sibiu, B-dul Victoriei 58. 1) In situaţia cînd aţi fost angajat la 1 februarie 1968, la data de 1 noiembrie 1968, cînd aţi plecat pentru satisfacerea stagiului militar, unitatea era obligată să­ vă acorde, la acea dată, compensarea în bani a concediului de odihnă neefec­tuat (Legea 26/1967). 2) Dacă v-aţi reîncadrat în termen de 90 de zile de la lăsarea la vatră vi se putea acor­da concediul pe anul calendaristic 1970, natural pentru durata de la 1 martie — 31 decembrie 1970, fără a mai fi nevoie de alt stagiu de 11 luni vechime. Acest concediu vi se putea acorda în orice lună după reîncadra­re, pentru întreaga perioadă. TEODOR LUNGEAC — Sibiu, str. 9 Alai nr. 24. Prin Decretul 970/1968 a fost modificat art. 12 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale și pensia suplimentară și anu­me pct. 1 și pct. 4. Atît legea 27/966 cît și H.C.M. 252/967 privind aplica­rea legii au fost republicate în Bule­tinul Oficial nr. 17—18 din 1 februa­rie 1969, cu modificările aduse prin Decretele 70/1968 și 970/1968 — așa cum sunt aplicabile în prezent. CAIUS CONSTANTINESCU consilier juridic 9 J BBB 5 BH 1 W® 1. SS!! HH I WB I SP! IIMI HH S ffü IV CURIER JURIDIC Moda masculină de primăvară Atelierul de creaţie al fabricii de confecţii „Steaua roşie“ Sibiu, şi a spus cuvîntul în privinţa modei masculine de primăvară. In general, la balonzeide vor domina culorile deschise, în tonuri de alb. Reverele vor fi late şi lungi, croiul pe talie cu o uşoară tendinţă de evazare. Costumele bărbăteşti la două rîn­duri, cu vestonul lung, cu reverele late şi nasturi bombaţi — respectă linia impusă In toamna lui 1970. In ce priveşte sacourile, se va ţine seama de imperativele estetice mai noi: buzunare pe faţă, capace sus, tendinţă de talie culori deschise in tonuri de gri şi bej. Trei noi mo­­dele de sacouri vor completa în a­­ceastă primăvară bogata gamă de linii şi culori a confecţiilor produ­se de „Steaua roşie" Sibiu. Avem un potenţial tehnic corespunzător "(Urmare din pag. a 11-a) sunt de găurit cod 40 501, două au fişele din alb" iar restul lucrează doar într-un singur schimb. Sau, deşi o parte din maşini aparţin ace­leiaşi familii, mărimea numărului de schimburi este diferită în funcţie de sectorul de producţie unde lucrează. Ca să nu mai amintim că şi acolo unde regimul de lucru e de un schimb, se înregistrează stagnări. Un alt exemplu îl constituie ma­şina de găurit prin coordonare care, deşi unică in întreprindere, anul tre­cut n-a fost pusă în funcţiune, sub motiv că de-abia a sosit şi pînă s-a montat. .. Anul acesta însă nici în ianuarie nu a lucrat pe motiv că n-a avut lucrări iar acum în­ februa­rie cînd are ce face e în... repa­raţie­. Desigur, argumente se găsesc la tot pasul. Principala cauză a acestei situaţii rezidă însă în lipsa de preo­cupare a comitetului de direcţie pen­tru asigurarea­ tuturor condiţiilor ne­cesare desfăşurării normale a pro­cesului de producţie, fie că ne refe­rim la asigurarea forţei de muncă necesară, la atenţia cu care se în­treţin utilajele, la contractarea unor colaborări corespunzătoare capacită­ţilor ce depăşesc necesităţile proprii ale secţiilor de bază din unitatea respectivă, şi la multe altele. Un lu­cru se desprinde clar: întreprinderea nu trebuie să se mulţumească cu ceea ce a făcut, ci se impune să găsească căi noi de atragere in cir­cuitul producţiei a întregului poten­țial tehnic de care dispune și aceasta in timpul cel mai scurt. şcolară In cadrul Festivalului cul­tural-artistic al pionierilor şi şcolarilor, organizat în cinstea aniversării semicentenarului P.C.R., Şcoala generală nr. 4 din Sibiu a prezentat dumi­nică dimineaţa, în sala clu­bului „Independenţa“, o bo­gată serbare şcolară. Pregă­tiţi, pe specialităţi, de un co­lectiv de cadre didactice, ele­vii au susţinut un recital ar­tistic diversificat, cuprinzînd un reuşit montaj literar-mu­­zical, coruri, recitări, dansuri populare, solişti vocali şi an­samblul de gimnastică artis­tică. Tribuna Sibiului I­ts assess Prea dese pe un circuit Locatarii imobilelor pe care statul nostru le-a pus şi le pune la dispo­ziţia cetăţenilor în ritmuri mereu as­cendente au, fapt de elementară evi­denţă, im summum de obligaţii pe care trebuie să le respecte. Ca ori­unde în viaţă, aici, la acest capitol nu apar numai succese . .. Organele de stat, un număr de întreprinderi în relaţie cotidiană cu cetăţeanul au şi ele obligaţii şi răspunderi... Incit circuitul firesc al audienţelor trebuie să beneficieze, in ambele sensuri, de foarte multă solicitudine, de grijă. Şi aşa se întîmplă lucrurile adesea. Dar nu întotdeauna. Apare, ceea ce în­scriem intr-o paranteză, sincopa, lipsa de înţelegere care torpilează cele mai bune intenţii. Există conducători ai unor întreprinderi prestatoare de ser­vicii care se consideră „deasupra mă­runţişurilor numite preocupări ale asociaţiilor de locatari“. Numai aşa putem explica absenţa de la adună­rile asociaţiilor în unele cazuri. Lo­catarii din cartierul Gh. Gheorghiu- Dej — atît în darea de seamă cit şi în discuţii — au criticat aspru slaba preocupare a Î.R.R., proprietarul, pentru sarcinile ce-i revin de drept. Numărăm, din darea de seamă şi luările de cuvint, cel puţin 7 as­pecte de gospodărire şi reparaţii pen­dinte de I.L.L. Cine să audă, dacă directorul, deşi avizat, n-a binevoit să-şi trimită reprezentantul? La adu­narea asociaţiilor de locatari CT 1, din Hipodrom, numeroaselor critici făcute de cetăţeni li s-au dat pe loc răspun­suri de către tovarăşii Simion Schor­­sten, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, D. Tancou, vice­preşedinte al Consiliului popular mu­nicipal, de către reprezentanţii I.L.L., Î.J.C.M., miliţiei, prezenţi în mijlocul oamenilor. Iată că se poate, atunci cînd doleanţele oamenilor se bucură de audienţă! Notăm cîteva dintre pro­blemele pe care le dezbat cetăţenii : curăţenia cartierului Hipodrom, mai precis, sistematica torpilare de către constructor a eforturilor de înfrumu­seţare, deficienţele la sistemele de în­călzit, alimentare cu apă, iluminat, abaterile de la normele de convie­ţuire şi locaţiune, transportul pu­blic şi aprovizionare-deservire. Avem I­RSS convingerea că, cu un spor de recep­tivitate, I.L.R., I.C.S., I.R.C., I.R.E.S., I.T.S., Î.J.C.M. pot face mult mai mult. Sunt atîtea situaţii în care se­sizările adresate unora dintre aceste întreprinderi necesită zeci de Inter­venţii. De ce conducerile, funcţionarii şi lucrătorii, plătiţi pentru a deservi publicul, o fac parcă cu sentimentul că oferă o mostră de binefacere? Re­lativ la răspunsurile I.R.R. şi I.J.C.M. (ing. Secaş şi ing. Vasile Cercel) ne-a intrigat aspectul uşor de sesizat că le erau străine, în substanţa lor, u­­nele situaţii care au generat remarci critice. „Este justă problema ridicată în legătură cu mormanul de pămînt, cu murdăria, cu asfaltul stricat Voi lua măsuri, am notat totul“ — încheia ing. Cercel. Să fie intr-adevăr nevoie de o şedinţă (la 2 ani) pentru „a afla“ nişte aspecte pe care oricare trecător­ le remarcă? Tot în Hipodrom am reţinut ş 1 sitele ... exigenţa lucrătorilor I.R.R, la preluarea unor apartamente este minimă (dacă-i aşa, de ce să nu fie puşi aceştia să suporte reparaţiile ul­terioare dacă au preluat cu ochii în­chişi?); s-au făcut multe propuneri bune privind înfrumuseţarea cartie­rului (n-ar strica dacă şi I.J.C.M. ar considera problema curăţeniei cartie­rului ca pe una la rezolvarea căreia sunt şi ei chemaţi), preocuparea edu­cativă, de încetăţenire a respectării normelor de etică şi convieţuire este încă puţin prezentă în munca unor asociaţii. In cartierul Gh. Gheorghiu- Dej — şi nu numai aici — aspectul educativ se referă adesea şi la copii — iată, deci, un teren pe care se poate acţiona cu forţe convergente (asociaţie, U.T.C., şcoli, pionieri). Asociaţia de locatari blocuri, Piaţa Cibin, 5. Ne oprim succint la cîteva coordonate ale activităţii obşteşti pe care o depune conducerea asociaţiei (preşedinte T. Niţă) în ideea desprin­derii unor concluzii cu o mai largă semnificaţie şi aplicabilitate. Dolean­ţele cetăţenilor de aici se referă la­ parcarea din piaţă — administrată de o cooperativă — Tehnica nouă? — (cînd e vorba de încasări) şi de... nimeni­­cînd e vorba de întreţinere­­curăţenie; în cazul celor 107 familii de aici s-ar impune o preocupare mai bună pentru amenajarea curţii (mai ales că oamenii sunt dispuşi să facă muncă ce ar cere-o amenajarea)! I.R.R. a zugrăvit faţada (numai cea exterioară — apropo de obiceiul „gos­podinei“ din zicală! »-a început o lu­crare de instalare a subcontoarelor­ electrice rămasă neisprăvită (s-a îm­bolnăvit meseriașul de la I.R.R. — să fie unicul?). La parter 7 familii nu beneficiază de baie (înscrisă — cu ac­ces — în bonuri), ea fiind ocupată de o familie (fără forme legale!) etc., etc. La această asociaţie, pe lîngă cele expuse, mult mai important ni se pare tonusul relaţiilor de convieţuire. Ca şi în alte locuri apar disensiuni. Deose­birea este doar aceea, de loc neim­portantă, că fricţiunile sunt generate tocmai de unii din conducerea asocia­ţiei. O seamă de diferende se referă la stabilirea contribuţiei băneşti pen­tru consumul de curent electric dar şi la altele. Un control al conducerii asociaţiei a stabilit abateri de la nor­mele de plată. Imediat s-a acţionat. Pe masa tovarăşului Ioan Bîra,­­ şeful comisiei de cenzori am găsit cîteva dosare (prea numeroase chiar pentru ceea ce înseamnă o asociaţie) conţi­­ntnd de toatei cereri, aprobări, adrese, chitanţe. O corespondenţă asiduă s-a desfăşurat între asociaţie (mai c'-’ct ar fi între Ioan Bîra — care c*-a creat impresia că e factotumul aso­ciaţiei, substituindu-se, adesea ei, ceea ce e în totală contradicţie cu normele elementare de democraţie) şi faiu,,-'!!e Dospinescu şi Neguriţă. Somaţii, a­­drese, poştă, recomandate — în rel.­­­ţiile dintre nişte oameni care stau la doi paşi unii de alţii — cumplită bi­rocraţie şi plăcere a şicanei. Tovară­şul Bîra — devenit „responsabil" — crede că-i bine să-şi rezolve mai ve­chile disensiuni pe cale ... oficializată. (In acest sens, realist şi principial, administratorul imobilelor — Mardan — a fost singurul care a nurnit corect acest soi de muncă „obştească“!). A mai uitat un amănunt şeful cenzori­­ion că atunci cînd şi dumnealui era în culpă privind lumina electrică, în­tre Bîra locatarul şi Bîra cenzorul nu s-a purtat ameninţătoarea cores­­pondenţă. A vrut să ne arate o adresă doveditoare dar n-a găsit-o. In fine, I.R.R. sau I.R.E.S. ar trebui să dea o mină de ajutor la stabilirea corectă a cotelor de consum (şi, eventual, să-i înveţe pe încasatori să... ci­tească corect contoarele). Pentru că * anormal ca o familie care are în casă două becuri şi un radio (Pleşa) să plătească şi de 19 ori mai mult ca altele, care dispun de cu totul alt "confort (Bîra, Niţă etc.). In fine aspectul modului cara cei investiţi de obşte Înţeleg să.,, tra­teze cu obştea ar trebui să stea mai mult în atenţia Consiliului­ popular municipal. Mai ales că şi în Hipo­drom s-au spus multe lucruri despre comportarea total necorespunzătoare a unor ... investiţi (cazul Golumbovici). Altfel în atmosfera de lucru şi în hotărîrea cetăţenilor de a face mai mult pentru gospodărirea şi înfrumu­seţarea ,­­cei din Gh. Gheorghiu-Dej au şi lansat o frumoasă chemare la întrecerea cartierelor, Sibiului în ge­neral, pot apare nedorite note discor­dante. VICTOR DOM S A sincope al audienţei Din perspectiva preocupă­rilor asociaţiilor de locatari mmmSPORT Fotbal C.S.M. Sibiu — Universitatea Craiova 2-2 (0-1) Volei Sibiencele şi-au mărit simţitor şansele Cu toate că terenul a fost îngheţat, ceea ce a supus jucătorii la eforturi suplimentare, celor aproape 4 000 de spectatori prezenţi li s-a oferit o partidă de bun nivel tehnic, cu mul­te faze spectaculoase. Formaţia gaz­dă, departe de a se intimida de va­loarea adversarului, a avut mai mult timp iniţiativa, a insistat mai mult în atac. Dar, paradoxal, superiorita­tea teritorială a C.S.M.-ului nu s-a concretizat pe tabela de marcaj, din cauză că mai multe acţiuni ale sibie­­nilor au fost stopate de apărarea so­bră a oaspeţilor, iar cele care au a­­juns în fazele de finalizare au fost irosite. Merită evidenţiat faptul că ambele protagoniste s-au dovedit bine pre­gătite fizic, acum in preajma reluării activităţii competiţionale. Scorul a fost deschis de oaspeţi, la urma unui reuşit „un-doi" între Oble­­menco şi Niţă; ultimul (min. 25), de la circa 12 m, face inutilă intervenţia lui Liebhardt. In continuare, deşi gaz­dele atacă mai insistent nu pot în­scrie. Este suficient să amintim fa­za din min. 35 cînd trei jucători si­­bieni (Muţiu, Rădoi şi Unguroiu) de la 2—3 m în faţa porţii lui Oprea n-au fost capabili să reia în plasă. E­­galarea survine în min. 56, în urma unei perioade de netă dominare, cînd Schwarz centrează precis, iar Rădoi înscrie cu capul. După o suită de cornere, superioritatea­­« joc şi î» acţiunile la poarta studenţilor, se concretizează prin marcarea de către sibieni a celui de-al doilea gol, autor tot Rădoi (min. 70). Nu trec decît trei minute şi, la un contraatac, Mar­­tinovici aduce egalitatea pe tabela de marcaj, stabilind de altfel şi scorul partidei. Pînă la fluierul final, sibie­­nii mai irosesc cîteva ocazii prin Stoi­­cescu, Rădoi, Muţiu, Schwartz. Du­pă aspectul jocului formaţia noastră merita să-şi adjudece victoria la o diferenţă de două-trei goluri. Au e­­voluat formaţiile: Universitatea Cra­iova: Oprea (Pilcă, min. 40) — Nicu­­lescu, Milcă, Deselnicu (Bîtlan, min. 46), Velea — Strîmbeanu (Boşoţeanu, min. 46), Ivan — Bălan (Martinovich min. 46), Niţă, Oblemenco, Ţarălun­­gă. C.S.M. Sibiu: Liebhardt — Zaha­­ria, Flrchiş, Nistor, Voicu — Muţiu, Constantin — Schwartz, Rădoi (Targ­ou, min. 85), Unguroiu, Stoicescu. C.S.M. îşi definitivează pregătirile in această săptămînă prin antrena­mente şi jocul amical ce-l dispută joi (teren Voinţa) in compania ce­leilalte divizionare B din judeţul nostru, Gaz metan Mediaş. Duminică, va da replica formaţiei de primă ca­tegorie, Progresul Bucureşti la cadrul „Cupei României“, 8. GHEORGHE Timp de 4 zile, sala Floreasca a găzduit primul din cele două turnee ale returului campionatului naţional de volei feminin divizia A, în care reprezentanta judeţului Sibiu, C.S.M. Sibiu a susţinut 4 jocuri. Prin cele două victorii obţinute în faţa echipelor „U“ Craiova 3—2 (10— 15, 15—12, 15—7, 10—15, 15—2) şi Cea­hlăul P. Neamţ 3—2 (14—16, 13—15, 15—0, 15—8, 15—13) sibiencele au evi­tat, se pare, zona periculoasă a re­trogradării. In celelalte jocuri, C.S.M. Sibiu a pierdut cu 0—3, res­pectiv 1—3 în faţa echipelor Dinamo Bucureşti şi U.E.F.S. Bucureşti. • Duminică a început şi returul divizionarelor B, care a programat la Sibiu, în sala Şcolii sportive, două întîlniri soldate cu tot atîtea victorii. Iată rezultatele! Drapelul roşu Sibiu — Medicina Tg. Mureş (1) 3—0 (15—8, 15—11, 15—8). Textilistele de la Drapelul au ţi­nut să calce în retur cu dreptul şi după numai 60 de minute au obţinut o frumoasă victorie. A.S.A. Sibiu — C.F.R. Timişoara (m) 3—0 (15—9, 15—11, 15—8). Bine dirijaţi la fileu de către Chin­­zeriuc, voleibaliştii sibieni au cules numeroase aplauze pentru excelentul joc practicat. Prin această victorie militarii îşi amplifică şansele la un loc fruntaş In serie. 1. ILIH Gaz metan Mediaş — Voinţa Tg. Mureş 5226-5067 în cadrul etapei a treia a returului diviziei A masculin, formaţia medie­­şană a reuşit să-şi adjudece o victorie comodă la o diferenţă de 159 p d. Cel mai bun de la gazde a fost I. Chi­­rila (908 p.d.). A. ZANCA Gaz metan Mediaş — A.S. Armata Mureş Jocul de verificare dintre cele două formaţii divizionare s-a desfăşurat la Sighişoara pe un timp geros şi pe un teren acoperit cu un strat gros de zăpadă. Testul a corespuns din toate punctele de vedere. Jucătorii celor două echipe s-au întrecut in a oferi un adevărat spectacol fotbalistic. Ce­le 5 goluri au fost înscrise de­ Macar 2—3 (2—1) (min. 22 şi 31) pentru Gaz metan, respectiv de Nagy (min. 30 şi 73) şi Fa­zekas (min. 65). Gaz metan a redat jucătorii I­loo (Focşeneanu) — Ţică, Lăpădatu (Polima), Scheau, Gyar­mati — Pascal, Iancu, Jiga — Gärtner, Sîrbu (Ignat), Macai (Dodu III). 1333333333333333333333333333333333333333333333333333333 ' Iazi... azi azi... TIMPUL Centrul meteorologia Sibiu comuni­­că: Vreme friguroasă cu cerul tem*­porar acoperit, favorabil ninsorilor slabe. Vîntul va sufla slab plnă la potrivit din sectorul nordic. Minimele vor fi cuprinse între —12 și —9 grade, iar maximele vor oscila între —4 și —2 grade. CINEMA SIBIU! INDEPENDENŢA! Seches­tru de persoană (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30); ARTA: Şoimii (orele 10,00; 12,09; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Circ fără fron­tieră (orele 10,00 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: B.D. intră în acţiune (orele 9,00; 1­1,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Noroc Kebec (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30) ; UNIREA: In umbra coltului (orele 10,00; 16,00; 18,00 si 20,00). AGNITA: 8 MAI: Intîlnirea (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). POPULAR: Un cuib de 11,00; 16,00; 18,00 şi CISNADIE: nobili (orele 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Ca­davrul viu, seriile I şi II (orele 16,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Zboară cocorii (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Aport, Muhtar (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST! Cei cinci din cer (orele 17,00 și 19,00). Cadru din filmul Sechestra de persoane TELEVIZIUNE 10,00—11,00 — Teleşcoală. Chimie — cl. IX—XI Azotul şi principalii săi compuşi. Biologie — cl. a IX-ai Creş­terea şi dezvoltarea la plan­­te. Poşta teleşcoală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune de colaborare lu Ministerul Invăţămintului. Steaua Polară — cabinet de orientare şcolară şi profesio­­nală. 18,50 România ’71. Ani — judeţul Tulcea. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20.00 Concursul şi festivalul In­­ternaţional „Cerbul de aur"­­Braşov — România. Ediţia a IV-a. Deschiderea festivalului şi prezentarea concurenţilor. Concurs. Prezentarea juriului interna­­ţional. Recital Doina Badea. 21,25 Rondel pentru­­ oraşul de „Porţelan“. Reportaj de Ma­ria Preduţ şi Mihai Romaş­­cu. Montajul Bucura Onea. 21,45 Partea a I1-a a concursului şi festivalului internaţional „Cerbul de aur“. Recital Alain Barriere, 22.35 Telejurnalul de noapte, 85.00 închiderea «mi sfimig" Z. ANTONIU Anul IV, nr. 050 Judo Campionatul naţional de juniori Sîmbătă şi duminică, Sibiul a găz­duit campionatul naţional de judo, juniori, ediţia 1971. Duminică, cei patru sibieni de­­la clubul „Voinţa“ care au participat în competiţie au repurtat tot atîtea succese. Astfel, la juniori mari, categoria peste 93 kg, Ioan Buzic a obţinut pentru a treia oară titlul de campion, la fel ca Lazăr Moldovan, la categoria 63 kg. Pop Toader, la categoria 70 kg, de trei ori campion, a obţinut medalia de ar­gint. Sibianul Toth Alexandru, de două ori campion naţional, a primit medalia de bronz la categoria 83 kg. Sportivii Judoka de la Ştiinţa Me­diaş au obţinuţi un lot de campioni la juniori mici, categoria peste 85 kg, prin Roman Gheorghe şi unul de vice*­campioni Filip Ionel, juniori mici, categoria 85 kg, latâ-i pe deţinătorii titlurilor de campioni. Juniori mari, categoria 63 kg: Lazăr Moldovan (Voinţa Sibiu); categoria 70 kg: Roman Cornel (Ra­pid Bucureşti); categoria 80 kg: Lazar­ Ionel (Arad); categoria 93 kg: Alexan­dra Dumitru (Rapid Bucureşti); cate­goria peste 93 kg: Buzic Ioan (Voinţa Sibiu). Juniori mici — categoria 58 kg : Badea Marius (Rapid Bucureşti); ca­tegoria 65 kg — Marin Gheorghe (Şcoala sportivă de elevi nr. 2 Bucu­reşti); categoria 75 kg — Petrof­lon (Şcoala sportivă de elevi nr. 2 Bucu­reşti); categoria 85 kg — Melnic Con­stantin (Rapid Bucureşti); categoria peste 85 kg — Roman Gheorghe (Me­diaş), N. MARIN

Next