Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-01 / nr. 965
JUd i(Z*iLiu.L trimitirului O producţie supline de 27 milioane lei Direcţia judeţeană de statistică ne informează că întreprinderile industriale din judeţul Sibiu şi-au îndeplinit planul trimestrial al producţiei globale cu două zile înainte de termen. Din calcul reiese că unităţile economice au mai dat peste plan o producţie în valoare de 27 milioane lei. O contribuţie importantă la realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru au adus-o întreprinderile "Carbosin" şi U.M.M.N. din Copşa Mică,Victoria" şiLibertatea" din Sibiu. Propunerile oamenilor muncii — pe tezaur valoros Documente de o înaltă însemnătate elaborate de conducerea de partid şi de stat de-a lungul ultimilor ani au pus un accent deosebit pe democratizarea vieţii economice, insistîndu-se cu precădere asupra elementului hotărîtor pentru buna desfăşurare a procesului de producţie — sistemul de conducere şi planificare. Pentru realizarea in fapt a democratismului economic s-a acordat o atenţie deosebită creării condiţiilor organizatorice pentru ca toate categoriile sociale, oamenii îmmeiîem toate dorreniile de activitate să poată participa tot mai intens şi activ la rezolvarea problemelor economice, la adoptarea deciziilor. Aceste considerente au stat la baza înfiinţării comitetelor de direcţie, a consiliilor de administraţie şi a instituirii adunării generale a salariaţilor, ca elemente instituţionale care, între altele, au şi scopul de a înlătura posibilităţile de subiectivism şi arbitrar, prin fructificarea cunoştinţelor şi experienţei tehnico-economice colective. Din acest punct de vedere, adunările generale ale salariaţilor au fost concepute ca organe supreme de decizie asupra activităţii întreprinderilor, în cadrul cărora salariaţii participă de pe aceeaşi poziţie şi ca aceleaşi drepturi la o constatare semnificativă la întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme: un mare număr de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri ai unităţii a înscris în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor şi în şedinţele grupelor sindicale propuneri pentru soluţionarea unor greutăţi mai vechi sau mai noi. Lucrul acesta este explicabil avînd în vedere existenţa . (Continuare în pag. a 111-a) EMIL DAVID rezolvarea unor probleme de interes major pentru producţie. Propunerile concrete, emanate din entuziasmul şi experienţa oamenilor muncii la fiecare adunare generală, reprezintă un capitol de o inestimabilă valoare şi, ca atare, ignorarea lor este inadmisibilă. De aceea, investigaţiile noastre şi-au propus să „sondeze“ acum, la încheierea unui trimestru, măsura în care s-a acţionat pe linia finalizării operative şi integrale a tezaurului de propuneri şi măsuri din im ft*5.ti m cîu.w Utecista Maria Munteanu din secţia stilouri, atelierul repere mecanice al fabricii „Flamura roşie“ Sibiu, deserveşte un strung de masă, realizat prin autoutilare, la care sunt confecţionate capacele pentru pix „Reporter", unul din t axabml» tofaBBriuEwU •- •- - - Iniţiativă şi entuziasm în municipiul de pe Tîrnava Gînduî la marea sărbătoare a partidului şi poporului nostru — aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român — însufleţeşte colectivele de oameni ai muncii medieşeni în sporirea şi concentrarea eforturilor pentru a întimpina gloriosul jubileu cu rezultate deosebite în toate domeniile de activitate. „Exemplul cel mai elocvent al capacităţii organizaţiei noastre — glăsuia telegrama adresată CC. al P.C.R. de către plenara din săptămîna trecută a Comitetului municipal de partid — este reflectat în angajamentul nostru ferm de a realiza peste plan o producţie globală industrială de 23 milioane lei, un beneficiu suplimentar de 7,5 milioane lei, în condiţiile realizării tuturor contractelor pentru export pînă la 30 noiembrie a. c. In acelaşi timp, vom economisi 200 tone metal, 450 mc material lemnos, reducind cu 3 milioane lei consumurile specifice la alte materii prime şi materiale. Concomitent vom pune în funcţie cu 2—4 luni mai devreme 6 obiective industriale aflate în construcţie, respectiv: uzina a IlI-a de la Fabrica de geamuri, hala pentru producţia inelelor de resort de la Fabrica de şuruburi, dezvoltarea capacităţii producţiei de sticlă fină de menaj de la Combinatul de sticlărie, modernizarea filaturii de bumbac de la uzina textilă ,Tîrnava“ şi altele. De asemenea, vom da în folosinţă cu 15—30 zile mai devreme 550 apartamente, precum şi celelalte obiective edilitar-gospodăreşti". In contextul acestui vali proc angajament, un rol deosebit revine muncii politico-ideologice — suport moral, esenţialmente necesar — desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, în scopul ridicării conţinutului de idei al acţiunilor organizate, corelării lor cu sarcinile economice, mobilizării tuturor cetăţenilor municipiului nostru la realizarea sarcinilor trasate de partid. De altfel, întreaga activitate de propagandă, cultural-educativă şi artistică ce se desfăşoară în municipiu aduce in atenţia oamenilor, în prim plan, semnificaţia creării partidului, principalele momente din istoria sa, eroicele tradiţii de luptă ale comuniştilor, politica clarvăzătoare marxist-leninistă a partidului, măreţele realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea sa, precum şi luminoasele perspective ale patriei noastre socialiste. Teme ca: „Bilanţul marilor realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea P.C.R. în anii 1966— 1970", „Ridicarea nivelului de trai al poporului — ţelul suprem al partidului", „Noul cincinal — o etapă importantă pe drumul progresului judeţului Sibiu" şi altele fac obiectul expunerilor care se ţin la „Vitrometan", „Emailul roşu*, „Tîrnava", „Automecanica", întreprinderea de industrie locală etc. în luna aprilie vor avea Ioc nume- TTr a1RTTTfrnhrn^r birmnînî Comitetului municipal de partid, ale activiştilor de partid şi de stat cu diverse categorii de oameni ai muncii, cu care prilej se vor înfăţişa realizările municipiului în anii cincinalului 1966—1970, se va răspunde unor întrebări, într-o directă şi vie consultare cu masele. Merită amintită întîlnirea biroului Comitetului municipal de partid şi a biroului executiv al F.U.S., cu jurişti, care va avea loc în luna aprilie, sau consfătuirea ce se va organiza de organul municipal U.T.C. pe tema: „Să fii mîndru de titlul de absolvent al şcolii profesionale", precum şi numeroasele întîlniri cu membri de partid din perioada ilegalităţii din Sibiu şi Mediaş. Un aport deosebit îşi aduc instituţiile de cultură. Astfel, în luna aprilie la Casa de cultură a sindicatelor va avea loc montajul muzicalliterar „Partidul mi-e părinte drag“, spectacolul artistic „Slavă partidului", concursuri „Cine ştie cîştigă" pe tema „Politica P.C.R. de industrializare a ţării". Aceeaşi instituţie de cultură va găzdui expoziţia „Realizări ale industriei municipiului Mediaş în anii construcţiei socialismului". Casa de cultură municipală va organiza o „masă rotundă" privind „Mişcarea muncitorească din Mediaş în anii creării P.C.R.", acţiune care va fi urmată de un montaj literarmuzical-coregrafic pe tema „Partidul meu iubit, mîndria mea". De asemenea, va avea loc o seară culturală în limba germană şi maghiară „Te slăvim, partid iubit", iar cenaclul literar „Octavian Goga" va întîmpina măreaţa sărbătoare printr-o ediţie festivă „Poeţii medieşeni cîntă partidul". Sub imboldul sentimentelor de dăruire totală în muncă, într-o atmosferă de entuziasm şi elan creator ce caracterizează activitatea oamenilor muncii, angajarea este peste tot plenară. La „8 Mai", „Emailul roşu", Fabrica de geamuri, „Vitrometan“, Şantierul de construcţii al I.C.M.J., sau „Automecanica" se organizează informarea oamenilor muncii prin convorbiri, simpozioane, concursuri, excursii la Muzeul de istorie a partidului sau la Doftana. Sub îngrijirea muzeului din localitate se pregăteşte expoziţia „Aspecte din activitatea şi lupta P.C.R.". Formaţiile artistice pregătesc cu minuţiozitate programe speciale, care vor sublinia gîndurile şi sentimentele patriotice, de muncă comună, rodnic înfrăţită, ale oamenilor muncii români, germani, maghiari din Mediaş. V. BOŢOC . O mai mare atenţie gospodăririi bunurilor materiale in cooperativele agricole de producţie In scopul asigurării reproducţiei socialiste lărgite, cooperativele agricole au acţionat în direcţia creării şi consolidării bazei tehnico-materiale, singura cale de creştere a producţiei globale şi marfă şi de ridicare a nivelului de trai al membrilor cooperatori. O dată creată baza materială, indiferent că aceasta s-a realizat prin fondurile proprii ale cooperativelor agricole sau cu sprijinul statului, din credite, o atenţie deosebită trebuie acordată gospodăririi cu chibzuinţă şi în mod eficient a bunurilor materiale de care dispune. In activitatea de verificare de fond a gestiunilor din cooperative, sarcină realizată de către inspectorii Băncii agricole împreună cu comisiile de revizii, a rezultat că cele mai multe cooperative îşi gospodăresc în bune condiţiuni averea obştească, creează şi dezvoltă baza materială de producţie prin alocarea la fondul de acumulare a cotelor stabilite şi aprobate de adunarea generală a membrilor cooperatori, folosesc în mod judicios şi cu rezultate bune în producţie baza tehnicomaterială de care dispun ceea ce s-a concretizat în dezvoltarea economică a unităţilor respective. Aşa stau lucrurile la cooperativele agricole din Miercurea Sibiului, Porumbacu de Jos, Apoldu de Sus, Şelimbăr, Mediaş, Stejerişul, Marpod, Şeica Mică, Ighişul Nou ş. a. Trebuie arătat însă că în alte cooperative agricole consiliile de conducere nu au acordat toată atenţia gospodăriri judicioase a bunurilor materiale. Astfel, în urma verificărilor efectuate în cursul anului 1970 şi in primele luni ale anului 1971, s-au constatat plusuri în gestiuni de peste 350 mii lei şi lipsuri de peste 580 mii lei, generate în special de faptul că în evidențele contabile nu au fost înregistrate fenomenele economice în momentul producerii lor. Cea mai mare parte din valoarea plusurilor a fost constatată în sectorul zootehnic din cauza neînregistrării în evidenţa contabilă a produşilor obţinuţi, iar în unele cazuri chiar a animalelor cumpărate. Astfel, la cooperativele agricole din Laslea şi Hoghilag nu s-au înregistrat 13 mînji şi 15 tăuraşi din prăsilă proprie, cu o valoare de peste 38 mii lei Asemenea cazuri s-au intilnit şi la cooperativele agricole din Cristian, Poplaca, Comatei, Şura Mare şi altele. Din valoarea pagubelor constatate, suma de 79 mii Iei reprezintă pa.SuhB, ou ,ctuipter , infracţional, care au fost înaintate spre cercetare organelor în drept. In acest caz se află C.A.P. Broşteni unde s-a constatat lipsa din gestiune a 26 tone porumb, in valoare de 31 mii lei. La C.A.P. Săcel s-au valorificat anumite cantităţi de cereale şi s-au încasat taxe de păşunat de către fostul preşedinte Ioan Radu, în valoare de peste 6 000 lei, sume care nu au fost depuse la casieria cooperativei. Cei 40 mii lei pagube produse la cooperativa agricolă din Blăjel reprezintă valorificări de tineret taurin către membrii cooperatori, la preţuri mult inferioare celor practicate pe piaţă. După scurt timp viţeii au fost revînduţi la preţuri mai mari in scopul obţinerii de venituri ilicite. Tot la această unitate s-a constatat că o parte din materialele de construcţii, (Continuare in pag. a III-a) NICOLAE LURAŞ director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii agricole I SIBIU PROIETARI DIN TOATEŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Plenara Comitetului municipal Mediaş al U. T.C. Ieri după-amiază a avut loc Plenara Comitetului municipal Mediaş al U.T.C. la care au participat membrii Comitetului municipal al U.T.C., secretari ai comitetelor şi organizaţiilor U.T.C., responsabili cu probleme profesionale şi sociale din întreprinderi şi instituţii. Plenara a avut următoarea ordine de zi: 1. Sarcinile ce revin tineretului pe linie de producţie in anul 1971 — primul an al actualului cincinal. 2. Cooptarea în Comitetul municipal al U.T.C., în biroul Comitetului municipal şi secretar cu probleme d® şcoli a tovarăşei Susanne Elischer. Cu ocazia dezbaterii primei probleme de la ordinea de zi vorbitorii au reliefat aportul tineretului la realizarea sarcinilor profesionale, precum şi contribuţia pe care trebuie s-o aducă în acest an la rezolvarea sarcinilor de producţie. Din analiza muncii desfăşurate de organizaţiile U.T.C. a reieşit că, deşi s-au obţinut rezultate bune, va trebui să se pună un accent deosebit pe folosirea la maximum a timpului de lucru, să se organizeze întilniri ale tinerilor cu cadre de răspundere din producţie, cu care prilej să se arate importanţa îndeplinirii planului de producţie, să fie abordate chestiuni legate de respectarea disciplinei muncii, respectarea întocmai a proceselor tehnologice. Totodată s-a subliniat necesitatea ridicării calificării tineretului prin olimpiade pe meserii şi concursuri „Cine ştie cîştiga". Din dezbateri s-a tras, de asemenea, concluzia că e necesar ca organele şi organizatiile U.T.C. să acorde o sporită atenţie absolvenţilor de şcoli profesionale, urmarindu-se încadrarea lor in producţie, felul cum se achită de îndatoriri chiar din prima zi de muncă. De curînd absolvent al şcolii profesionale, tînărul Iosif Feyri din secţia sculărie a Uzinei mecanice Sibiu deserveşte o freză universală, străduindu-se ca S.D.V.-urile prelucrate de el să fie de cea mai bună calitate Foto: FRED NUSS PROFESOARA Treburile mă obligă să trec de cîteva ori pe zi prin faţa Liceului „Gheorghe Lazăr“. De mulţi ani observ o făptură puţintică, foarte grăbită totdeauna, preocupată, cu nişte ochelari ale căror dioptrii nu izbutesc să-i ascundă vioiciunea ochilor. Se strecoară cu paşi măritaţi şi iuţi pe lingă zidurile vechi ale caselor, dă colţul străzii şi dispare, de pe treptele liceului, pe uşa masivă şi austeră. Cînd, după indicaţiile celor care îi cunosc activitatea şi roadele muncii, am fost pus în faţa acestei făpturi, m-a privit bănuielnică, fără încredere, gata să se apere parcă de un atac neprevăzut l-am spus despre ce e vorba. A fost reticentă: — Dar eu... eu nu prezint nimic interesant, tovarășe... Ca mine sunt mii... Modestia ei nu părea „făcută*. Profesoara era sinceră. Totuși, mi-am dat seama că, fără să se subestimeze, era conștientă de valoarea ei. Nici nu se supraevalua. I-am cerut să-mi arate laboratorul unde îşi face munca alături de alţi trei colegi de specialitate. A ezitat. Dar, pentru că insistam, m-a condus între eprubete, borcane, acizi şi nişe. A repetat de două-trei ori: Tot ce vezi aici e rodul conlucrării cu colegii mei. Nu mă puteam îndoi de mărturisirea asta, dar se simţea peste tot amprenta ei, ea titulară a catedrei. Eu o întrebam despre munca la catedră. Ea îmi vorbea despre elevii, despre foştii ei elevi, acum ingineri, chimişti, matematicieni, sau încă studenţi. Cu cei mai mulţi păstrează opermanentă legătură. Le dă sfaturi, îndrumări, îi încurajează, îmi arată albume, lucrări, diagrame, tablouri sinoptice realizate de foştii elevi, lucruri de care beneficiază actualii elevi. Despre ea evită să-mi vorbească. De pămînt e din nordul Moldovei, fiica unui contabil. A terminat liceul la Sibiu, facultatea de chimie la Cluj şi a intrat în învăţămînt in 1952, lucrînd în paralel la laboratoarele Uzinelor chimice din Turda. îmi mărturiseşte că la început era hotărîtă să ducă muncă de cercetare, de laborator, dar a furat-o frumuseţea meseriei de dascăl. A lăsat laboratorul şi a rămas numai profesoară. — Pentru mine, îmi mărturiseşte, în sfîrşit, dăscălia e mai mult decit o meserie. E ceva inefabil. Trebuie să-ţi placă tineretul, să te pasioneze, să trăieşti alături de el, să fii în miezul problemelor lui. Succesul stă în a şti „să comunici" celor din jurul tău. Profesoratul e egal cu meserie plus artă plus chemare plus talent plus pasiune. Asta e ecuaţia. O întreb cum reuşeşte să impace munca la catedră cu celelalte activităţi care se cer unui profesor? — Cum, adică, îmi răspunde tot cu o întrebare, dumneata crezi că eu pot refuza sarcinile ce-mi revin și care fac parte — mai toate — din munca educativă? Dar, altfel n-aș mai fi profesoară ... Nu m-aș mai socoti comunistă. îmi spune că, încă de mică, asocia culorile cu un fapt, cu un lucru. Cînd se gîndea la culoarea galbenă, nu știe de ce, o asocia cu... Polonia. — Dar România? întreb cu aer de glumă. Răspunde foarte serios: — România e ca albastrul cerului senin. — Dar florile? / ' plac florile? îmi răspunde de?»',1 lant. — Ai simțit vreodată nevoia bîSu. Ligii o fioare? Ii place muzica bună. Citeşte multă literatură de specialitate, chimie, pedagogie, psihologie... Ii place poezia. A studiat şi cunoaşte cîteva limbi străine. S-a legat de Sibiu pentru că se potriveşte cu structura ei sufletească. Crede într-o lume mai bună, mai paşnică... Cum spuneam, este profesoară de chimie la Liceul „Gheorghe Lazăr“. Se numește Livia Rusu. LADMISS ANDREESCU PROFILURI ÎN LUMINĂ 4 LA AGNITA Sarcini precise, „terenul“ — pregătit, gospodarii pot începe munca în prezent agniţenii se străduiesc să-şi realizeze angajamentele luate în „Chemarea la întrecere" adresată oraşelor judeţului nostru. Pentru a afla in ce s-a concretizat pînă acum entuziasmul oamenilor muncii din oraşul nostru, ne-am adresat prof. KARL-HEINZ GROSS, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc. — Căror activităţi le-aţi dat întîietate în această perioadă? •— Dată fiind amploarea lucrărilor pe care ni le-am propus, a fost necesar, pentru început, să pregătim, la propriu şi la figurat, terenul, să creăm cele mai bune condiţii pentru ca atunci cînd timpul va permite, să muncim cu toate forţele. S-a construit un drum spre ştrand, s-au amenajat intrările în oraş, în special cea dinspre Sibiu, făcîndu-se nivelări de teren, curăţindu-se şoselele şi viitoarele spaţii verzi. De altfel, întreţinerea străzilor şi trotuarelor din întreg oraşul a stat în atenţia noastră. Pentru reamenajarea şi extinderea zonelor verzi s-au transportat îngrăşăminte. S-au asigurat materiale pentru diferite acţiuni cu caracter gospodăresc: dale pentru borduri, beton, piatră, asfalt, tuburi de dimensiuni variate, nisip, capace de fontă şi altele. Remarc o îmbunătăţire a activităţii sectorului de gospodărie orăşenească. O dată cu trecerea sa pe lingă consiliul popular, acestui sector i s-a repartizat un nou local, a fost dotat cu o maşină de vidanjat şi un autocamion basculant. Pentru repararea şoselei spre Ruja, s-au transportat circa 200 tone de balast. Salariaţii cooperativei de consum au pregătit materialul pentru înălţarea unui complex la Ruja, localitate aparţinătoare oraşului nostru. — In legătură cu larga desfăşurare de forţe care vor intra in terenul astfel pregătit, ar fi interesant să aflăm cîteva lucruri... — Au avut loc largi consultări cu deputaţii, cu oamenii muncii, cu conducerile întreprinderilor, am făcut analize periodice la nivelul comitetului executiv sau în cadrul comisiilor permanente. In acest fel am stabilit, de pildă, sumele ce se pot economisi în cadrul programului de gospodărire preconizat, precum şi sarcinile care stau in faţa fiecărei întreprinderi, organizaţii obşteşti sau cartier. — De exemplu...— Uteciştilor le revine, alături de alte sarcini, amenajarea staţiunii Săraturi; comisia orăşenească de educaţie fizică şi sport răspunde de efectuarea lucrării pentru conducta de apă de la ştrand, de construirea tribunei la terenul de fotbal; cooperativa „Agniţeana" — de amenajare* curţii de trecere spre zona parc, îngrijirea împrejurimilor bufetului „Mioriţa", modernizarea acestuia; 1MIX — de prelungirea liniei C.F.R. pînă la intrarea in oraş... — Repartizarea precisăa sarcinilor favorizează şi ţinerea unei evidenţe exacte. la zi, a lucrărilor ... — De bună seamă. Am întocmit şi un grafic privind lucrările ce se vor executa prin muncă patriotică. — Ce propuneri ale membrilor comisiilor permanente remarcaţi? — Sistematizarea oraşului în anii următori, modernizarea unor unităţi comerciale, a hotelului, construirea unui bloc cu vad comercial în zona, parc și altele... Periodic, la nivelul Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc au fost analizate problemele privind executarea lucrărilor prevăzute pentru 1971: modernizarea reţelei electrice "(e aproape terminat un post-transformator), îmbunătăţirea activităţii băii populare, extinderea suprafeţei serelor, realizarea în acest an a unei mai bune aprovizionări cu legume şi fructe... — Ce noi construcţii se vor înălţa în cursul lui '71? — De curînd s-a dat în folosinţă un bloc cu 20 apartamente şi va începe construcţia a încă, două blocuri în zona para Se vor dezvolta întreprinderile oraşului — FIPA şi IMIX —, vor apare noi hale de producţie, două unităţi comerciale noi în zona parc şi pe strada Aurel Vlaicu. La acestea se adaugă noi reţele de canalizare, o staţie de pompare la 1MIX, extinderea centralei termice în cartierul nou. Aici convorbirea noastră a fost întreruptă, venise o echipă de specialişti ca să definitiveze proiectul de amenajare a malurilor Hîrtibaciului, de construire a unui baraj in amonte de oraş. Am plecat cu convingerea că agniţenii vor ciştiga întrecerea hărniciei cu celelalte oraşe ale judeţului nostru; aspiraţiile au planuri complete de realizare ... Prof. MARIUS TERCHILA • MINISTRUL DE INTERNE AL S.U.A. a anunţat în urma unui studiu ecologic, descoperirea unor mari concentrate de arsenic, mercur, cadmiu, crom hexavalent, cobalt, zinc şi plumb în numeroase surse de apă care aprovizionează marile oraşe americane. Potrivit anunţului, sunt necesare măsuri urgente pentru a se preveni o intoxicare In masă a populaţiei. • IN FAŢA SEDIULUI din New York al Partidului Comunist din S.U.A. a explodat inerţi dimineaţa o bombă. Autorii atentatului, care nu a provocat victime, au rămas neidentificaţi. • TRIBUNALUL REVOLUŢIONNAR DIN BAGDAD a pronunţat prima condamnare la moarte Împotriva unui traficant de stupefiante — anunţă agenţia irakiană de informaţii. Este vorba de Khaled Mahmud Aii, la domiciliul căruia s-a găsit o mare cantitate de haşiş. • CEA DE-A DOUA EDIŢIE a campionatului mondial feminin de fotbal se va desfăşura între 8 şi 29 august în Mexic. La competiţie şi-au anunţat participarea echipele Italiei, Danemarcei, Elveţiei, Austriei, Angliei, R.F. a Germaniei, Belgiei, Franţei, Suediei, Cehoslovaciei şi Mexicului.