Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-01 / nr. 965

JUd­ i(Z*iLiu.L trimitiru­lui O producţie supline de 27 milioane lei Direcţia judeţeană de statistică ne informează că întreprinderile industriale din judeţul Sibiu şi-au îndeplinit planul trimestrial al pro­ducţiei globale cu două zile înainte de termen. Din calcul reiese că unităţile economice au mai dat peste plan o producţie în valoare de 27 milioane lei. O contribuţie importantă la realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru au adus-o întreprinderile "Carbosin" şi U.M.M.N. din Copşa Mică,­­Victoria" şi­­Libertatea" din Sibiu. Propunerile oamenilor muncii — pe tezaur valoros Documente de o înaltă însem­nătate elaborate de conducerea de partid şi de stat de-a lungul ultimilor ani au pus un accent deosebit pe democratizarea vieţii economice, insistîndu-se cu pre­cădere asupra elementului hotă­­rîtor pentru buna desfăşurare a procesului de producţie — siste­mul de conducere şi planificare. Pentru realizarea in fapt a de­mocratismului economic s-a a­­cordat o atenţie deosebită creă­rii condiţiilor organizatorice pen­tru ca toate categoriile sociale, oamenii îmmeiî­em toate dorre­­niile de activitate să poată parti­cipa tot mai intens şi activ la rezolvarea problemelor economi­ce, la adoptarea deciziilor. A­­ceste considerente au stat la baza înfiinţării comitetelor de direcţie, a consiliilor de adminis­traţie şi a instituirii adunării generale a salariaţilor, ca ele­mente instituţionale care, între altele, au şi scopul de a înlătura posibilităţile de subiectivism şi arbitrar, prin fructificarea cu­noştinţelor şi experienţei tehni­­co-economice colective. Din a­­cest punct de vedere, adunările generale ale salariaţilor au fost concepute ca organe supreme de decizie asupra activităţii între­prinderilor, în cadrul cărora sa­lariaţii participă de pe aceeaşi poziţie şi ca aceleaşi drepturi la o constatare semnificativă la în­treprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme: un mare număr de muncitori, maiştri, tehnicieni şi in­gineri ai unităţii a înscris în adu­narea generală a reprezentanţilor salariaţilor şi în şedinţele grupelor sindicale propuneri pentru soluţio­narea unor greutăţi mai vechi sau mai noi. Lucrul acesta este expli­cabil avînd în vedere existenţa .­ (Continuare în pag. a 111-a) EMIL DAVID rezolvarea unor probleme de in­teres major pentru producţie. Propunerile concrete, emanate din entuziasmul şi experienţa oamenilor muncii la fiecare adu­nare generală, reprezintă un ca­pitol de o inestimabilă valoare şi, ca atare, ignorarea lor este inadmisibilă. De aceea, investi­gaţiile noastre şi-au propus să „sondeze“ acum, la încheierea unui trimestru, măsura în care s-a acţionat pe linia finalizării operative şi integrale a tezauru­lui de propuneri şi măsuri din im ft*5.ti m cîu.w Utecista Maria Munteanu din sec­ţia stilouri, atelierul repere meca­nice al fabricii „Flamura roşie“ Sibiu, deserveşte un strung de masă, realizat prin autoutilare, la care sunt confecţionate capacele pentru pix „Reporter", unul din t axabml» tofaBBriuEwU •- •- - - Iniţiativă şi entuziasm în municipiul de pe Tîrnava Gînduî la marea sărbătoare a parti­dului şi poporului nostru — aniver­sarea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român — însu­fleţeşte colectivele de oameni ai muncii medieşeni în sporirea şi con­centrarea eforturilor pentru a întim­­pina gloriosul jubileu cu rezultate deosebite în toate domeniile de ac­tivitate. „Exemplul cel mai elocvent al ca­pacităţii organizaţiei noastre — glă­­suia telegrama adresată CC. al P.C.R. de către plenara din săptă­­mîna trecută a Comitetului munici­pal de partid — este reflectat în angajamentul nostru ferm de a rea­liza peste plan o producţie globală industrială de 23 milioane lei, un beneficiu suplimen­tar de 7,5 milioane lei, în condiţiile realizării tuturor contractelor pen­tru export pînă la 30 noiembrie a. c. In acelaşi timp, vom economisi 200 tone metal, 450 m­c material lem­nos, reducind cu 3 milioane lei consumurile specifice la alte materii prime şi materiale. Concomitent vom pune în funcţie cu 2—4 luni mai devreme 6 obiec­tive industriale aflate în construcţie, respectiv: uzina a IlI-a de la Fabrica de geamuri, hala pentru producţia inelelor de resort de la Fabrica de şuruburi, dezvoltarea capacităţii pro­ducţiei de sticlă fină de menaj de la Combinatul de sticlărie, moderni­zarea filaturii de bumbac de la uzina textilă ,Tîrnava“ şi altele. De asemenea, vom da în folosinţă cu 15—30 zile mai devreme 550 apartamente, precum şi celelalte obiective edilitar-gospodăreşti". In contextul acestui vali proc an­gaj­ament, un rol deosebit revine muncii politico-ideologice — suport moral, esenţialmente necesar — des­făşurată de organele şi organizaţiile de partid, în scopul ridicării conţi­nutului de idei al acţiunilor organi­zate, corelării lor cu sarcinile eco­nomice, mobilizării tuturor cetăţeni­lor municipiului nostru la realizarea sarcinilor trasate de partid. De altfel, întreaga activitate de propagandă, cultural-educativă şi ar­tistică ce se desfăşoară în municipiu aduce in atenţia oamenilor, în prim plan, semnificaţia creării partidului, principalele momente din istoria sa, eroicele tradiţii de luptă ale comu­niştilor, politica clarvăzătoare mar­­xist-leninistă a partidului, măreţele realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea sa, precum şi lumi­noasele perspective ale patriei noas­tre socialiste. Teme ca: „Bilanţul marilor reali­zări obţinute de poporul nostru sub conducerea P.C.R. în anii 1966— 1970", „Ridicarea nivelului de trai al poporului — ţelul suprem al partidu­lui", „Noul cincinal — o etapă im­portantă pe drumul progresului ju­deţului Sibiu" şi altele fac obiectul expunerilor care se ţin la „Vitrome­­tan", „Emailul roşu*, „Tîrnava", „Automecanica", întreprinderea de industrie locală etc. în luna aprilie vor avea Ioc nume- TTr a1­RTTTfrnhrn^­r birmnînî Comitetului municipal de partid, ale activiştilor de partid şi de stat cu di­verse categorii de oameni ai muncii, cu care prilej se vor înfăţişa realizările municipiului în anii cincinalului 1966—1970, se va răspunde unor în­trebări, într-o directă şi vie consul­tare cu masele. Merită amintită în­­tîlnirea biroului Comitetului munici­pal de partid şi a biroului executiv al F.U.S., cu jurişti, care va avea loc în luna aprilie, sau consfătuirea ce se va organiza de organul muni­cipal U.T.C. pe tema: „Să fii mîndru de titlul de absolvent al şcolii pro­­fesionale", precum şi numeroasele întîlniri cu membri de partid din perioada ilegalităţii din Sibiu şi Me­diaş. Un aport deosebit îşi aduc insti­tuţiile de cultură. Astfel, în luna aprilie la Casa de cultură a sindica­telor va avea loc montajul muzical­­literar „Partidul mi-e părinte drag“, spectacolul artistic „Slavă partidu­lui", concursuri „Cine ştie cîştigă" pe tema „Politica P.C.R. de indus­trializare a ţării". Aceeaşi instituţie de cultură va găzdui expoziţia „Rea­lizări ale industriei municipiului Me­diaş în anii construcţiei socialismu­lui". Casa de cultură municipală va or­ganiza o „m­asă ro­tundă" privind „Mişcarea muncito­rească din Mediaş în anii creării P.C.R.", acţiune ca­re va fi urmată de un montaj literar­­muzical-coregrafic pe tema „Parti­dul meu iubit, mîndria mea". De asemenea, va avea loc o seară cul­turală în limba germană şi maghiară „Te slăvim, partid iubit", iar cena­clul literar „Octavian Goga" va în­­tîmpina măreaţa sărbătoare printr-o ediţie festivă „Poeţii medieşeni cîntă partidul". Sub imboldul sentimentelor de dă­ruire totală în muncă, într-o atmos­feră de entuziasm şi elan creator ce caracterizează activitatea oamenilor muncii, angajarea este peste tot plenară. La „8 Mai", „Emailul roşu", Fabrica de geamuri, „Vitrometan“, Şantierul de construcţii al I.C.M.J., sau „Automecanica" se organizează informarea oamenilor muncii prin convorbiri, simpozioane, concursuri, excursii la Muzeul de istorie a parti­dului sau la Doftana. Sub îngrijirea muzeului din localitate se pregăteşte expoziţia „Aspecte din activitatea şi lupta P.C.R.". Formaţiile artistice pregătesc cu minuţiozitate programe speciale, care vor sublinia gîndurile şi sentimentele patriotice, de muncă comună, rodnic înfrăţită, ale oame­nilor muncii români, germani, ma­ghiari din Mediaş. V. BOŢOC . O mai mare atenţie gospodăririi bunurilor materiale in cooperativele agricole de producţie In scopul asigurării reproducţiei socialiste lărgite, cooperativele agri­cole au acţionat în direcţia creării şi consolidării bazei tehnico-materiale, singura cale de creştere a producţiei globale şi marfă şi de ridicare a ni­velului de trai al membrilor coope­ratori. O dată creată baza materială, in­diferent că aceasta s-a realizat prin­ fondurile proprii ale cooperativelor agricole sau cu sprijinul statului, din credite, o atenţie deosebită tre­buie acordată gospodăririi cu chib­zuinţă şi în mod eficient a bunurilor materiale de care dispune. In activitatea de verificare de fond a gestiunilor din cooperative, sarcină realizată de către inspectorii Băncii agricole împreună cu comi­siile de revizii, a rezultat că cele mai multe cooperative îşi gospodă­resc în bune condiţiuni averea ob­ştească, creează şi dezvoltă baza ma­terială de producţie prin alocarea la fondul de acumulare a cotelor sta­bilite şi aprobate de adunarea ge­nerală a membrilor cooperatori, folo­sesc în mod judicios şi cu rezultate bune în producţie baza tehnico­­m­aterială de care dispun ceea ce s-a concretizat în dezvoltarea eco­nomică a unităţilor respective. Aşa stau lucrurile la cooperativele agri­cole din Miercurea Sibiului, Porum­­bacu de Jos, Apoldu de Sus, Şelim­­băr, Mediaş, Stejerişul, Marpod, Şeica Mică, Ighişul Nou ş. a. Trebuie arătat însă că în alte coo­perative agricole consiliile de con­ducere nu au acordat toată atenţia gospodăriri judicioase a bunurilor materiale. Astfel, în urma verificări­lor efectuate în cursul anului 1970 şi in primele luni ale anului 1971, s-au constatat plusuri în gestiuni de peste 350 mii lei şi lipsuri de peste 580 mii lei, generate în special de faptul că în evidențele contabile nu au fost înregistrate fenomenele eco­nomice în momentul producerii lor. Cea mai mare parte din valoarea plusurilor a fost constatată în secto­rul zootehnic din cauza neînregis­­trării în evidenţa contabilă a produ­­şilor obţinuţi, iar în unele cazuri chiar a animalelor cumpărate. Ast­fel, la cooperativele agricole din Laslea şi Hoghilag nu s-au înregis­trat 13 mînji şi 1­5 tăuraşi din prăsilă proprie, cu o valoare de peste 38 mii lei Asemenea cazuri s-au intil­­nit şi la cooperativele agricole din Cristian, Poplaca, Comatei, Şura Mare şi altele. Din valoarea pagubelor constatate, suma de 79 mii Iei reprezintă pa­­.SuhB, ou ,ctu­ipter , infracţional, care au fost înaintat­e spre cercetare or­ganelor în drept. In acest caz se află C.A.P. Broşteni unde s-a constatat lipsa din gestiune a 26 tone porumb, in valoare de 31 mii lei. La C.A.P. Săcel s-au valorificat anumite canti­tăţi de cereale şi s-au încasat taxe de păşunat de către fostul preşedinte Ioan Radu­, în valoare de peste 6 000 lei, sume care nu au fost de­puse la casieria cooperativei. Cei 40 mii lei pagube produse la coopera­tiva agricolă din Blăjel reprezintă valorificări de tineret taurin către membrii cooperatori, la preţuri mult inferioare celor practicate pe piaţă. După scurt timp viţeii au fost re­­vînduţi la preţuri mai mari in scopul obţinerii de venituri ilicite. Tot la această unitate s-a constatat că o parte din materialele de construcţii, (Continuare in pag. a III-a) NICOLAE LURAŞ director adjunct al sucursalei judeţene a Băncii agricole I SIBIU PROIETARI DIN TOATE­­ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Plenara Comitetului municipal Mediaş al U. T.C. Ieri după-amiază a avut loc Plenara Comitetului municipal Mediaş al U.T.C. la care au participat membrii Comitetului municipal al U.T.C., se­cretari ai comitetelor şi organizaţii­lor U.T.C., responsabili cu probleme profesionale şi sociale din întreprin­deri şi instituţii. Plenara a avut următoarea ordine de zi: 1. Sarcinile ce revin tineretului pe linie de producţie in anul 1971 — primul an al actualului cincinal. 2. Cooptarea în Comitetul munici­pal al U.T.C., în biroul Comitetului municipal şi secretar cu probleme d® şcoli a tovarăşei Susanne Elischer. Cu ocazia dezbaterii primei pro­bleme de la ordinea de zi vorbitorii au reliefat aportul tineretului la rea­lizarea sarcinilor profesionale, pre­cum şi contribuţia pe care trebuie s-o aducă în acest an la rezolvarea sarcinilor de producţie. Din analiza muncii desfăşurate de organizaţiile U.T.C. a reieşit că, deşi s-au obţinut rezultate bune, va tre­bui să se pună un accent deosebit pe folosirea la maximum a timpului de lucru, să se organizeze întilniri ale tinerilor cu cadre de răspundere d­in producţie, cu care prilej să se arate importanţa îndeplinirii planu­lui de producţie, să fie abordate chestiuni legate de respectarea dis­ciplinei muncii, respectarea întocmai a proceselor tehnologice. Totodată s-a subliniat necesitatea ridicării ca­lificării tineretului prin olimpiade pe meserii şi concursuri „Cine ştie cîş­­tiga". Din dezbateri s-a tras, de aseme­nea, concluzia că e necesar ca or­ganele şi organizatiile U.T.C. să acorde o sporită atenţie absolvenţi­lor de şcoli profesionale, urmarin­­du-se încadrarea lor in producţie, felul cum se achită de îndatoriri chiar din prima zi de muncă. De curînd absolvent al şcolii­ profesionale, tînărul Iosif Feyri din secţia sculărie a Uzinei mecanice Sibiu deserveşte o freză universală, străduindu-se ca S.D.V.-urile prelucrate de el să fie de cea mai bună calitate Foto: FRED NUSS PROFESOARA Treburile mă obligă să trec de cîteva ori pe zi prin faţa Liceului „Gheorghe Lazăr“. De mulţi ani observ o făptură puţintică, foarte grăbită totdeauna, preocupată, cu nişte ochelari ale căror dioptrii nu izbutesc să-i ascundă vioiciunea ochilor. Se strecoară cu paşi mă­ritaţi şi iuţi pe lingă zidurile vechi ale caselor, dă colţul străzii şi dis­pare, de pe treptele liceului, pe uşa masivă şi austeră. Cînd, după indicaţiile celor care îi cunosc activitatea şi roadele muncii, am fost pus în faţa aces­tei făpturi, m-a privit bănuielnică, fără încredere, gata să se apere parcă de un atac neprevăzut l-am spus despre ce e vorba. A fost re­ticentă: — Dar eu... eu nu pre­zint nimic interesant, tovarășe... Ca mine sunt mii... Modestia ei nu părea „făcută*. Profesoara era sinceră. Totuși, mi-am dat seama că, fără să se subestimeze, era conștientă de va­loarea ei. Nici nu se supraevalua. I-am cerut să-mi arate laborato­rul unde îşi face munca alături de alţi trei colegi de specialitate. A ezitat. Dar, pentru că insistam, m-a condus între eprubete, bor­cane, acizi şi nişe. A repetat de două-trei ori: Tot ce vezi aici e rodul conlucrării cu colegii mei. Nu mă puteam îndoi de mărturi­sirea asta, dar se simţea peste tot amprenta ei, ea titulară a catedrei. Eu o întrebam despre munca la catedră. Ea îmi vorbea despre ele­vii, despre foştii ei elevi, acum ingineri, chimişti, matematicieni, sau încă studenţi. Cu cei mai mulţi păstrează o­­permanentă legătură. Le dă sfaturi, îndrumări, îi încu­rajează, îmi arată albume, lucrări, diagrame, tablouri sinoptice reali­zate de foştii elevi, lucruri de care beneficiază actualii elevi. Despre ea evită să-mi vorbească. De pămînt e din nordul Moldo­vei, fiica unui contabil. A terminat liceul la Sibiu, facultatea de chi­mie la Cluj şi a intrat în învăţă­­mînt in 1952, lucrînd în paralel la laboratoarele Uzinelor chimice din Turda. îmi mărturiseşte că la în­ceput era hotărîtă să ducă muncă de cercetare, de laborator, dar a furat-o frumuseţea meseriei de dascăl. A lăsat laboratorul şi a rămas numai profesoară. — Pentru mine, îmi mărturiseşte, în sfîrşit, dăscălia e mai mult decit o me­serie. E ceva inefabil. Trebuie să-ţi placă tineretul, să te pasioneze, să trăieşti alături de el, să fii în mie­zul problemelor lui. Succesul stă în a şti „să comunici" celor din jurul tău. Profesoratul e egal cu meserie plus artă plus chemare plus talent plus pasiune. Asta e ecuaţia. O întreb cum reuşeşte să impace munca la catedră cu cele­lalte activităţi care se cer unui profesor? — Cum, adică, îmi răs­punde tot cu o întrebare, dumneata crezi că eu pot refuza sarcinile ce-mi revin și care fac parte — mai toate — din munca educati­vă? Dar, altfel n-aș mai fi profe­soară ... Nu m-aș mai socoti co­munistă. îmi spune că, încă de mică, aso­cia culorile cu un fapt, cu un lu­cru. Cînd se gîndea la culoarea galbenă, nu știe de ce, o asocia cu... Polonia. — Dar România? întreb cu aer de glumă. Răspunde foarte serios: — România e ca al­bastrul cerului senin. — Dar flo­rile? / ' plac florile? îmi răspunde de?»',1 lant. — Ai simțit vreodată nevoia bîSu. Ligii o fioare? Ii pla­ce muzica bună. Citeşte multă li­teratură de specialitate, chimie, pedagogie, psihologie... Ii place poezia. A studiat şi cunoaşte cîte­va limbi străine. S-a legat de Si­biu pentru că se potriveşte cu structura ei sufletească. Crede în­tr-o lume mai bună, mai paşnică... Cum spuneam, este profesoară de chimie la Liceul „Gheorghe La­­zăr“. Se numește Livia Rusu. LADMISS ANDREESCU PROFILURI ÎN LUMINĂ 4 LA AGNITA Sarcini precise, „terenul“ — pregătit, gospodarii pot începe munca în prezent agniţenii se străduiesc să-şi realizeze angajamentele luate în „Chemarea la întrecere" adresată oraşelor judeţului nostru. Pentru a afla in ce s-a concretizat pînă acum entuziasmul oamenilor muncii din oraşul nostru, ne-am­ adresat prof. KARL-HEINZ GROSS, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc. — Căror activităţi le-aţi dat întîietate în această perioadă? •— Dată fiind amploarea lucrărilor pe care ni le-am propus, a fost ne­cesar, pentru început, să pregătim, la propriu şi la figurat, terenul, să creăm cele mai bune condiţii pen­tru ca atunci cînd timpul­ va per­mite, să muncim cu toate forţele. S-a construit un drum spre ştrand, s-au amenajat intrările în oraş, în special cea dinspre Sibiu, făcîndu-se nivelări de teren, curăţindu-se şo­selele şi viitoarele spaţii verzi. De altfel, întreţinerea străzilor şi tro­tuarelor din întreg oraşul a stat în atenţia noastră. Pentru reamenajarea şi extinderea zonelor verzi s-au transportat îngrăşăminte. S-au asigu­rat materiale pentru diferite acţiuni cu caracter gospodăresc: dale pen­tru borduri, beton, piatră, asfalt, tuburi de dimensiuni variate, nisip, capace de fontă şi altele. Remarc o îmbunătăţire a activităţii sectorului de gospodărie orăşenească. O dată cu trecerea sa pe lingă consiliul popular, acestui sector i s-a reparti­zat un nou local, a fost dotat cu o maşină de vidanjat şi un autocamion basculant. Pentru repararea şoselei spre Ruja, s-au transportat circa 200 tone de balast. Salariaţii cooperati­vei de consum au pregătit materia­lul pentru înălţarea unui complex la Ruja, localitate aparţinătoare oraşu­lui nostru. — In legătură cu larga desfă­şurare de forţe care vor intra in terenul astfel pregătit, ar fi inte­resant să aflăm cîteva lucruri... — Au avut loc largi consultări cu deputaţii, cu oamenii muncii, cu con­ducerile întreprinderilor, am făcut analize periodice la nivelul comite­tului executiv sau în cadrul comisii­lor permanente. In acest fel am sta­bilit, de pildă, sumele ce se pot economisi în cadrul programului de gospodărire preconizat, precum şi sarcinile care stau in faţa fiecărei întreprinderi, organizaţii obşteşti sau cartier. — De exemplu...­— Uteciştilor le revine, alături de alte sarcini, amenajarea staţiunii Să­raturi; comisia orăşenească de edu­caţie fizică şi sport răspunde de efectuarea lucrării pentru conducta de apă de la ştrand, de construirea tribunei la terenul de fotbal; coope­rativa „Agniţeana" — de amenajare* curţii de trecere spre zona parc, în­grijirea împrejurimilor bufetului „Mioriţa", modernizarea acestuia; 1MIX — de prelungirea liniei C.F.R. pînă la intrarea in oraş... — Repartizarea precisă­a sarci­nilor favorizează şi ţinerea unei evidenţe exacte. la zi, a lu­crărilor ... — De bună seamă. Am întocmit şi un grafic privind lucrările ce­ se vor executa prin muncă patriotică. — Ce propuneri ale membrilor comisiilor permanente remarcaţi? — Sistematizarea oraşului în anii următori, modernizarea unor unităţi comerciale, a hotelului, construirea unui bloc cu vad comercial în zona, parc și altele... Periodic, la nivelul Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc au fost analizate problemele privind executarea lucrări­lor prevăzute pentru 1971: moderniza­rea reţelei electrice "(e aproape ter­minat un post-transformator), îmbu­nătăţirea activităţii băii populare, extinderea suprafeţei serelor, rea­lizarea în acest an a unei mai bune aprovizionări cu legume şi fructe... — Ce noi construcţii se vor înălţa în cursul lui '71? — De curînd s-a dat în folosinţă un bloc cu 20 apartamente şi va în­cepe construcţia a încă, două blocuri în zona para Se vor dezvolta în­treprinderile oraşului — FIPA şi IMIX —, vor apare noi hale de pro­ducţie, două unităţi comerciale noi în zona parc şi pe strada Aurel Vlaicu. La acestea se adaugă noi re­ţele de canalizare, o staţie de pom­pare la 1MIX, extinderea centralei termice în cartierul nou. Aici convorbirea noastră a fost în­treruptă, venise o echipă de specia­lişti ca să definitiveze proiectul de amenajare a malurilor Hîrtibaciului, de construire a unui baraj in amonte de oraş. Am plecat cu convingerea că ag­­niţenii vor ciştiga întrecerea hărni­ciei cu celelalte oraşe ale judeţului nostru; aspiraţiile au planuri com­plete de realizare ... Prof. MARIUS TERCHILA • MINISTRUL DE INTERNE AL S.U.A. a anunţat în urma unui studiu ecologic, descoperirea u­­nor mari concentrate de arsenic, mercur, cadmiu, crom hexavalent, cobalt, zinc şi plumb în nume­roase surse de apă care aprovizio­nează marile oraşe americane. Potrivit anunţului, sunt necesare măsuri urgente pentru a se pre­veni o intoxicare In masă a populaţiei. • IN FAŢA SEDIULUI din New York al Partidului Comunist din S.U.A. a explodat inerţi dimineaţa o bombă. Autorii atentatului, care nu a provocat victime, au rămas neidentificaţi. • TRIBUNALUL REVOLUŢ­ION­N­­AR DIN BAGDAD a pronunţat prima condamnare la moarte Îm­potriva unui traficant de stupe­fiante — anunţă agenţia irakiană de informaţii. Este vorba de Kha­­led Mahmud Aii, la domiciliul căruia s-a găsit o mare cantitate de haşiş. • CEA DE-A DOUA EDIŢIE a campionatului mondial feminin de fotbal se va desfăşura între 8 şi 29 august în Mexic. La competi­ţie şi-au anunţat participarea e­­chipele Italiei, Danemarcei, Elve­ţiei, Austriei, Angliei, R.F. a Ger­maniei, Belgiei, Franţei, Suediei, Cehoslovaciei şi Mexicului.

Next