Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-22 / nr. 983
I Pagina 2 Idei despre rostul învăţămîntului preşcolar La noi, Invatamtntul şi educaţia se bucură de posibilităţi descinde de realizare. Se lărgeşte continuu reţeaua Instituţiilor preşcolare de tipuri diferite, In conformitate cu cerinţele locale. Instituţiile preşcolare cuprind un număr din ce în ce mai clare de copii. In 1938 existau 1 577 grădiniţe cu 90 787 copii, în 1965— 1966 numărul lor a atins 7 627 cu 853 721 copii, în cincinalul 1966— 1970 s-au construit grădiniţe cu 5 600 locuri. Statul se preocupă de asigurarea condiţiilor materiale optime şi da îmbunătăţirea continuă a organizării şi funcţionării grădiniţelor. Teoria educaţiei preşcolare se îmbogăţeşte mereu prin: cercetări, generalizarea experienţei educatoarelor fruntaşe şi prin teoretizarea psiho-pedagogică a constatărilor. Progresul nu este numai de natură organizatorică, ci şi metodic şi de conţinut. Nivelul ştiinţific şi metodic al activităţilor este in continuă creştere în urma posibilităţilor variate de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice. Conţinutul şi metodica activităţilor din grădiniţă sunt puţin cunoscute şi mai ales incomplet interpretate în ce priveşte aprecierea aportului în educaţia permanentă a viitorului matur. Preşcolarii anului 1971 nu se aseamănă total, — cel puţin din calitatea proceselor de cunoaştere şi creaţie — cu cei de acum cîţiva ani. Cunoştinţele devin bunuri ale întregii societăţi şi copiii iau cunoştinţă de ele în contact cufamilia şi sub influenţa tuturor formelor da mass-media. Cuceririle ştiinţei sunt reflectata în învăţământul da toate gradele, deci şi în învăţămîntul preşcolar. Educatoarea culege selectiv datele din marea explozie informaţională, le prelucrează şi transformă cunoaşterea ştiinţifică in cunoaştere didactică- Este necesar să combatem, cu tărie, falsa impresie a majorităţii oamenilor — chiar şi intelectuali —, în legătură cu noţiunea de învăţare. Grădiniţa nu este locul unde copiii se joacă pentru a trece timpul. Aici ei învaţă. Cunoaşterea directivei are rezultate formative nu numai în perspectiva etapei imediate — şcoala —, ci şi în perspectiva viitorului. In grădiniţă se pun bazele formaţiei Intelectuale a viitorului om. Aici începe să se formeze capacitatea intelectuală de cunoaştere şi creaţie. Valoarea socială a oamenilor se cintăreşte acum şi ai atît mai mult in viitor în primul rind după calităţile gîndirii şi nu după volumul de cunoştinţe. Învăţămîntul preşcolar are un puternic caracter formativ. De exemplu , nu este important că preşcolarii îşi îmbogăţesc vocabularul, ci important este să integreze cuvintele în operaţii de gindire necesare cunoaşterii directivate. Şi în cei trei ani de grădiniţă se pe teme pedagogice desfăşoară mii de operaţii de gîndire. Acest lucru părinţii nu-l cunosc şi de aceea se interesează numai de poeziile memorate. în grădiniţă se urmăreşte realizarea tuturor componentelor educaţiei multilaterale. Influenţele educative organizate directivează formarea gîndurii, a emoţiilor şi sentimentelor, priceperilor şi deprinderilor practice, cunoaşterii şi aprecierii frumosului şi a dezvoltării calităţilor fizice. Principiile de bază ale ştiinţei în concepţie şi interpretare sunt prezente în educaţia intelectuală din grădiniţă. Educaţia intelectuală este component primar al educaţiei multilaterale. Ea scapă observaţiei oamenilor atît ca esenţă cit şi ca efect formativ. Impresia aceasta falsă se datoreşte nu atît lipsei de informaţie cît mai ales faptului că procesele de cunoaştere în grădiniţă folosesc jocul ca metodă principală. Priceperile, deprinderile, abilităţile intelectuale şi practice se formează prin ocupaţii cu aspect de joc. Copiii construiesc jucîndu-se, dar jocul ridică problematici complexe care solicită atenţia, spiritul de observaţie, memoria, imaginaţia şi gindirea. De aceea este greşit înţeleasă noţiunea de învăţare dacS ne referim numai la poeziile memorate. DacS este întrebat un copil de grădiniţă: — Ce-aţi făcut azi la grădiniţă? El răspunde: *— Ne-am jucat. — Dar nu aţi învăţat nimic? — Ba da, o poezie. Cu toate că Întreaga zi a fost un şir neîntrerupt de mici paşi în învăţare. Conduşi de răbdarea fără margini a educatoarei, copiii învaţă cum să su poarte, să observe, să gindească corect şi să exprime logic ce au gindit. Şi în afara grădiniţei copiii învaţă, însă neorganizat. Cunosc fenomenele sociale şi naturale ocazional, operaţiile de gîndire se desfăşoară telegrafic, iar priceperile, deprinderile, obişnuinţele se formează nedirectivat ştiinţific. Secţia educaţie din organizaţia mondială U.N.E.S.C. a publicat un studiu în care se arată că există o diferenţă de intelect, în plus, de cel puţin doi ani şi jumătate între copiii care frecventează grădiniţa şi cei care nu o frecventează. Aceasta dovedeşte importanţa grădiniţei în formarea personalităţii. MINERVA GIURGIU PROTECŢIA MUNCII (Urmare din pag. F) decurg din superficialitatea cu care sunt tratate nişte lucruri elementare. Dacă «traducerile întreprinderilor ar fi acordat atenţia cuvenită problemelor de protecţia muncii, judeţul Sibiu ar fi avut în 1970 cu cca 600 de accidente mai puţin. Ca sa nu mai vorbim de implicaţiile economice şi sociale ce decurgde pe urma unor astfel de accidente. Sub aspect economic, In ’70 s-au înregistrat In total pierderi de 361 518 mii lei. Din punct de vedere social nu trebuie uitat efectul psihologic negativ asupra colectivului de muncă în care s-a produs accidentul, lucru ce conduce la o productivitate scăzută pentru timp, un tată care sunt „rezultatele” ignorării acestei activităţi. In jurul unor asemenea aspecte au gravitat comunicările şi discuţiile ce au avut loc timp de cîteva zile la clubul C.F.R. din Sibiu. Concluziile ce se desprind sunt multiple. Nu trebuie însă uitat că realizarea măsurilor tehnice şi tehnico-organizatorice au rol determinant în prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Crearea unor condiţii de muncă din ce în ce mai bune, în toate unităţile economice ale judeţului obligă pe toţi membrii unui colectiv, începind de la conducător pînă la simplu executant, la îndeplinirea conştiincioasă, cu competenţă şi exigenţă a sarcinilor. Cofetarii în concurs Ministerul Comerţului Interior, in colaborare cu Comitetul uniunii sindicatelor din comerţ şi cooperaţie, a organizat un interesant concurs de artă culinară. Concursul, care se va desfăşura în trei etape, cuprinde pe toţi bucătarii şi cofetarii şi are drept scop final crearea de produse noi şi organizarea de expoziţii cu vînzare. E vorba de produse tradiţionale, de casă, pe bază de fructe şi pe bază de legume. Ciştigătorii la faza pe întreprindere merg mai departe la faza judeţeană, iar ciştigătorii fazei judeţene se vor intrece cu cei mai buni bucătari şi cofetari din ţară. La această iniţiativă cofetarii sibieni au răspuns cu 4 echipe, conduse de Ioan Szőke, Silvia Mareş, Ernst Kletter şi Octavia Rebega. Duminică, 25 aprilie, la cofetăria „Trandafirul roşu“, Silvia Mareş şi Octavia Rebega vor organiza prima expoziţie de artă culinară cu vînzare. Astfel de expoziţii vor mai fi organizate în zilele de 16 mai, 13 iunie şi 20 iunie. Le urăm succes. „Vino mîine!“ existentă la unitatea Autoservice (Şoseaua Alba-Iulia) aparţinătoare de cooperativa meşteşugărească „Tehnica nouă“. „Dacă intr-o după-amiază ai nenorocul , ne scrie cetăţeanul I. Dumitriu din Aiud, să ţi se defecteze ceva la maşină, în Sibiu ai încurcat-o rău de tot. La Autoservice magazia de piese este deschisă doar înainte de masă. Ca urmare, eşti nevoit să aştepţi pînă în ziua următoare, să mai plăteşti în plus un loc la hotel şi alte cheltuieli. Nu s-ar putea oare angaja, la ceastă unitate, doi magazineri?“ Această întrebare o adresăm şi noi Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti. Nu de alta dar e păcat ca unitatea sibiană, fruntaşă pe ţară prin serviciile pe care le prestează să-şi piardă din prestigiu. Reclamă pompieristică Pe strada 1 Mai din Sibiu, în- I tr-un geam al cantinei Consiliu g lui popular municipal, pe o hîr- gie de culoare roşie, au fost li gnite nişte poze care vor să de- monstreze la ce consecinţe gra g ni se pare lăudabilă. Nu-i mai puţin adevărat insă că imaginile din unele fotografii afişate prezintă vizibile note de indecenţă, astfel incit ne îndoim că reclama ar corespunde, întrutotul, scopului propus. Oare Inspectoratul municipal al pompierilor Sibiu n-a avut alte fotografii? • Posesori de autoturisme din Sibiu şi din alte localităţi ale ţării, care trec prin oraşul nos- murcivn ! tru ne semnalează o anomalie AI- SOMEŞ ANU _ ________ Pe drumul spre Păltiniş Pe drumul dintre cabana Curmătura Ştezii, km. 16, şi Păltiniş se lucrează de zor pentru modernizarea acestuia. Ca un fapt semnificativ se impune propunerea de către Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri privind reducerea termenului de dare în funcţiune, de la 5 ani la 23 de luni. Realizarea mai devreme a lucrării respective vine în întîmpinarea unor serioase cerințe din partea turiştilor, al căror număr creşte încontinuu. Tribuna Sibiului Revelaţia unei comparaţii valorice Intram, »SptSmîna aceasta, în sala de concerte a filarmonicii sibiene cu acea apăsătoare senzaţie a unei dezamăgiri la care voi fi obligat. Faptul se datora mai întîi comparaţiei pe care împrejurările mă sileau să o operez între două colective artistice cu structură categoric diferenţiată, iar apoi cvasianalogiei şi coincidenţei punctelor din programele prezentate. • Afirmaţiile de mai sus işe vor cîştiga cu siguranţă argumentaţia necesară atunci cind se va şti că mă refer la recenta audiere a filarmonicii din Cluj — colectiv pe care la ora actuală, fără nici o rezervă, îl pot numi ca deţinător al celor mai valoroase resurse artistico-interpretative din ţară —, atunci când se va şti că în tălmăcirea acestuia şi a reputatului violonist Ştefan Ruha — artist emerit —, sub conducerea prestigioasei baghete a dirijorului englez Maurice Handford — elev şi discipol al celebrului sir John Barbirolli — am ascultat anotimpurile de A. Vivaldi şi Simfonia a VII-a de h. v. Beethoven. In pofida acestor perspective, deschise de comparaţia la care eram oarecum predispus, producţia sibiană, a căror protagonişti au fost foarte tînărul violonist Andrei Ágoston (laureat al Concursurilor Internaţionale Ceaikovskî — Moscova, Bach — Leipzig şi George Enescu — Bucureşti) şi dirijorul braşovean Mircea Lucaşcu s-a ridicat simţitor deasupra aşteptărilor, dovedind încă o dată că potenţialul valoric al ansamblului nostru este în măsură a răspunde unor exigenţe sporite. (Ele, însă, trebuie să existe). Prin includerea în program a lucrării Vibraţii, de Mihai Moldovan — am apreciat în mod deosebit intenţia dirijorului M. Lucescu şi a conducerii filarmonicii de a promova creaţia contemporană autohtonă. Păcat însă că nu întreg colectivul a încercat a participa cu întreagă dăruire sau mai bine-zis seriozitate la realizarea acestei picturi sonore, abundente în mijloace expresive noi şi originale pe care o propune autorul. Dacă în general lucrarea a fost tălmăcită „curat“ şi uneori chiar cu tensionalitatea pe care aş fi dorit-o, în ceea ce priveşte acele inflexiuni aleatorice amintite în programul de sală aş fi simţit nevoia unei mai mari inventivităţi subordonata unei execuţii tehnice precise. Aceasta pentru că aleatorismul trebuie să apară ca atare şi nicidecum ca moment de inadmisibilă nesiguranţă metzo-ritmică. Revelaţia producţiei a fost Concertul pentru vicari şi orchestră în La major K.V. 219. Precizia intonaţională, căldura şi plenitudinea fiecărui sunet, frazările pline de muzicalitate, sensibilitatea şi judiciozitatea nuanţărilor, iar apoi tehnicitatea vizînd virtuozitatea au conturat la Andrei Agoston profilul unei personalităţi artistice în plină devenire. In ce priveşte acompaniamentul, observaţiile asupra cărora aş stărui sunt legate de acele carenţe a căror provenienţă este numai şi numai neatenţia şi superficialitatea cu care unii membrii ai ansamblului înţeleg să-şi facă datoria; este vorba pe de o parte de lipsa de omogenitate ritmico intonaţională a pasajelor în care se executau simple figuraţii ale unor acorduri, iar pe de alta de nerespectarea indicaţiilor dirijorului referitoare la dozajul sonorităţilor diferitelor partide. Astfel de impurităţi, e lesne de înţeles pentru oricine, atacă tocmai nota de probitate, nota de substituire textului tălmăcit, şi ca atare simţirea acelui sublim consens al spiritualităţii factorilor recreatori ai operei muzicale (orchestră, solist, dirijor şi public) îşi pierde calitatea sa esenţială de flux continuu. Ultimul punct al programului, Simfonia a VII-a de L. v. Beethoven readuce în prim planul atenţiei generale orchestra care de astă dată reuşeşte, abstracţie făcînd de cîteva mici greşeli — o recuperare a scăderilor anterioare. In general — şi aici revenim concret la comparaţia iniţială — tălmăcirea „Apoteozei dansului“ de către sibieni urmează valoric foarte aproape varianta pe care am ascultat-o săptămîna trecută la Cluj. Diferenţele ce apar provin din concepţia intrucîtva deosebită a celor doi şefi de orchestră, Maurice Handford şi Mircea Lucescu, viziunea ultimului mergînd pe o linie originală şi interesantă mai ales în ceea ce priveşte agogica. Iată-ne aşadar îndreptăţiţi în a afirma că Sibiul posedă un ansamblu simfonic cu reale posibilităţi pe care sporirea la maximum a exigenţelor în primul rind prin conducerea lui de către dirijori ca Erich Bergel, Mircea Cristescu, Henry Selbing, Constantin Bobescu, Mircea Lucescu ş.a. îl va putea impune atenţiei întregii ţâri şi poate chiar mai mult. Mircea Lucescu a intuit acest lucru şi, avînd la bază o cunoaştere detaliată a lucrărilor prezentate, o stăpînîre deplină a tehnicii dirijorale şi imprimind solicitărilor sale sugestivitate şi fermitate, reuşeşte să evidenţieze cît se poate de clar adevărul semnalat. DORU CONST A NI NTU concerte TIRGUL INTERNATIONAL DE LA HANOVRA Incepînd de azi, 22 aprilie, plută vineri 30 aprilie, se deschid porţile Tirgului Internaţional de la Hanovra. La acest trg sunt prezenta aproximativ 6 500 de firme din 30 de ţări din toate continentele, suprafaţa destinată exponatelor fiind de 1 135 000 mp. Exponatele sunt din cele mai recente produse din branşa industrială, ca tehnică nucleară, metrologie şi automatizări electrice şi electronice, construcţii navale, echipament de birou şi informatică, maşini şi echipamente din industria lemnului, dispozitive şi tehnică de stocare, construcţii de vehicule şi instalaţii rutiere, produse chimice şi materiale plastice, utilaje pentru industria metalurgică, materiale de construcţii, utilaje energetice şi electronice etc-Ţara noastră este reprezentată de numeroase urme de comerţ exterior și întreprinderi industriale, ing. ILIE GH. IONESCU sap azi... TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vreme frumoasă şi călduroasă ziua, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Viatul va sufla slab din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse intre1 şi plus 2 grade, iar maximele vor oscila între 17 şi 19 grade. TELEVIZIUNE 18,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Mult e dulce și frumoasă. 19,15 Publicitate. La a 19.20 I 001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 50 de ani în 50 de evocări. 20,20 România în lume, în circuitul economic şi tehnico-ştiinţific mondial. 20.50 Jocul salbelor. Cintece şi jocuri populare din zona de şes a Banatului, în Interpretarea artiştilor amatori din comuna Drăgoieşti. 21.03 Planeta se grăbeşte. Film documentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.03 Teledivertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. CINEMA SIBIU: PACEA: Haiducii lui Sapotecat (orele 9,00; 11,00; 13,00;15,00; azi: 17,00; 19,00; 21,00); ARTA: Strada lăturalnică (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Străzile au amintiri (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Fantasme (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Povestea piticului Bimbo (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Imblînzitorii de biciclete (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: „ZI (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Departe de lumea dezlănţuită (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Numai mortul va răspunde (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Codla (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Anotimpuri (orele 17,00 și 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST. BAZNA-BAI: Intilnirea (orele. 17,00 Răzbunarea alintului (orele 17,00 și Si 19,00), 19,00). Cadru din filmul .Z". car« rulează U cinem«t«praful , Popular* dt« Gisaădi« Anul IV* nr. 985 Întreprinderea de hoteluri şi restaurante Sibiu ANGAJEAZĂ: — ospătari şi barmani pentru sezonul de vara 1971. I De asemenea mai angajează: — ospătari pentru zilele de duminică, şi I Doritorii sunt rugaţi a se prezenta la biroul personal § I al întreprinderii din Sibiu, str. Piaţa Unirii nr. 4. I § TIP.L cu domiciliul în Mediaş, str. 8 Mai nr. 2 ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: — şefi unităţi alimentaţie publică — ospătari — barmani — bucătari — vînzători remizieri — tineri absolvenţi ai şcolilor generale de 8 ani, cu domiciliul stabil în municipiul Mediaş, avînd vîrsta de 18 ani, pentru a urma cursul de calificare fără scoatere din producție. Informații se primesc la biroul personal. »5XKaMastiB»iB«iRRiflRiam«na«aa«a*aua R»aw>*RR«Raa«maaMMaiaMKaaawHia—«naRaamm— mmMMin; C.A.P. Noul Român, satul Noul Român, judeţul Sibiu produce şi livrează stîlpi din beton de toate tipurile şi alte produse ca: plăci pentru trotuare, tuburi pentru podeţe şi fîntînî, cu plata în numerar sau prin virament. Relații suplimentare se primesc la sediul C.A.P. RCBaHnB8BRes*BRaaBaaflBiiaaBRRRRR8ai!acRB!i9aBRRRa*m*nRRiaaHaBmaiaaani«nvia*b3»ii! Combinatul de tricotaje și ciorapi Sibiu ANGAJEAZĂ URGENT:I —* 1 șef depozit — 1 șef de serviciu financiar. * Informații suplimentare la serviciul personal al comitbinatului. GOSPODINE! VALORIFICAŢI STICLELE GOALE PENTRU BERE, la centrele de achiziţii I.C.V.A. şi la magazinele alimentare. Sursa de cîştig în plus pentru gospodăria d-voastră. întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme Sibiu angajează de urgenţă: — STRUNGARI — FREZORI — RECTIFICATORI I — LĂCĂTUŞI. I încadrarea se va face conform H.C.M. 914/1968. a Mical mmnurm CUMPĂR autoturism 4 timpi, tip 1965, capacitate maximă 1 300 cmc. Stbiu, telefon 2 2733. VÎND casă Sibiu, str. Alexandru Vlahuță nr. 20, etaj. VlND cauciucuri, uzate partial, 145X15, pentru Dania 1 100, Renault 10, Sibiu, telefon 1 1867.