Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-22 / nr. 983

I Pagina 2 Idei despre rostul în­văţămîntului preşcolar La noi, Invatamtntul şi educaţia se bucură de posibilităţi d­escinde de realizare. Se lărgeşte continuu reţeaua Instituţiilor preşcolare de ti­puri diferite, In conformitate cu ce­rinţele locale. Instituţiile preşcolare­­ cuprind un număr din ce în ce mai clare de copii. In 1938 existau 1 577 grădiniţe cu 90 787 copii, în 1965— 1966 numărul lor a atins 7 627 cu 853 721 copii, în cincinalul 1966— 1970 s-au construit grădiniţe cu 5 600 locuri. Statul se preocupă de asigurarea condiţiilor materiale optime şi da îmbunătăţirea continuă a organizării şi funcţionării grădiniţelor. Teoria educaţiei preşcolare se îmbogăţeşte mereu prin: cercetări, generalizarea experienţei educatoarelor fruntaşe şi prin teoretizarea psiho-pedagogică a constatărilor. Progresul nu este numai de natură organizatorică, ci şi metodic şi de conţinut. Nivelul ştiinţific şi metodic al activităţilor este in continuă creştere în urma posibilităţilor variate de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice. Conţinutul şi metodica activităţilor din grădiniţă sunt puţin cunoscute şi mai ales incomplet interpretate în ce priveşte aprecierea aportului în educaţia permanentă a viitorului matur. Preşcolarii anului 1971 nu se a­­seamănă total, — cel puţin d­in cali­tatea proceselor de cunoaştere şi creaţie — cu cei de acum cîţiva ani. Cunoştinţele devin bunuri ale în­tregii societăţi şi copiii iau cunoş­tinţă de ele în contact cu­­familia şi sub influenţa tuturor formelor da mass-media. Cuceririle ştiinţei sunt reflectata în învăţământul da toate gradele, deci şi în învăţăm­întul preşcolar. E­­ducatoarea culege selectiv datele din marea explozie informaţională, le prelucrează şi transformă cunoaşte­rea ştiinţifică in cunoaştere didacti­că- Este necesar să combatem, cu tărie, falsa impresie a majorităţii oa­menilor — chiar şi intelectuali —, în legătură cu noţiunea de învăţa­re. Grădiniţa nu este locul unde co­piii se joacă pentru a trece timpul. Aici ei învaţă. Cunoaşterea directi­vei are rezultate formative nu nu­mai în perspectiva etapei imediate — şcoala —, ci şi în perspectiva vii­torului. In grădiniţă se pun bazele formaţiei Intelectuale a viitorului om. Aici începe să se formeze ca­pacitatea intelectuală de cunoaştere şi creaţie. Valoarea socială a oame­nilor se cintăreşte acum şi ai atît mai mult in viitor în primul rind du­pă calităţile gîndirii şi nu după vo­lumul de cunoştinţe. Învăţămîntul preşcolar are un puternic caracter formativ. De exemplu , nu este im­portant că preşcolarii îşi îmbogăţesc vocabularul, ci important este să in­tegreze cuvintele în operaţii de gin­­dire necesare cunoaşterii directivate. Şi în cei trei ani de grădiniţă se pe teme pedagogice desfăşoară mii de operaţii de gîndi­­re. Acest lucru părinţii nu-l cunosc şi de aceea se interesează numai de poeziile memorate. în grădiniţă se urmăreşte realizarea tuturor compo­nentelor educaţiei multilaterale. In­fluenţele educative organizate di­­rectivează formarea gîndurii, a emo­ţiilor şi sentimentelor, priceperilor şi deprinderilor practice, cunoaşte­rii şi aprecierii frumosului şi a dez­voltării calităţilor fizice. Principiile de bază ale ştiinţei în concepţie şi interpretare sunt pre­zente în educaţia intelectuală din grădiniţă. Educaţia intelectuală este component primar al educaţiei mul­tilaterale. Ea scapă observaţiei oa­menilor atît ca esenţă cit şi ca e­­fect formativ. Impresia aceasta falsă se datoreşte nu atît lipsei de infor­maţie cît mai ales faptului că pro­cesele de cunoaştere în grădiniţă fo­losesc jocul ca metodă principală. Priceperile, deprinderile, abilităţi­le intelectuale şi practice se formea­ză prin ocupaţii cu aspect de joc. Copiii construiesc jucîndu-se, dar jo­cul ridică problematici complexe care solicită atenţia, spiritul de observa­ţie, memoria, imaginaţia şi gindirea. De aceea este greşit înţeleasă no­ţiunea de învăţare dacS ne referim numai la poeziile memorate. DacS este întrebat un copil de grădiniţă: — Ce-aţi făcut azi la grădiniţă? El răspunde: *— Ne-am­ jucat. — Dar nu aţi învăţat nimic? —­ Ba da, o poezie. Cu toate că Întreaga zi a fost un şir neîntrerupt de mici paşi în în­văţare. Conduşi de răbdarea fără margini a educatoarei, copiii învaţă cum să su poarte, să observe, să gindească corect şi să exprime logic ce au gindit. Şi în afara grădiniţei copiii înv­a­ţă, însă neorganizat. Cunosc fenome­nele sociale şi naturale ocazional, operaţiile de gîndire se desfăşoară telegrafic, iar priceperile, deprinde­rile, obişnuinţele se formează nedi­­rectivat ştiinţific.­ Secţia educaţie din organizaţia mondială U.N.E.S.C­. a publicat un studiu în care se arată că există o diferenţă de intelect, în plus, de cel puţin doi ani şi jumătate între copiii care frecventează grădiniţa şi cei care nu o frecventează. Aceasta do­vedeşte importanţa grădiniţei în for­­marea personalităţii. MINERVA GIURGIU PROTECŢIA MUNCII (Urmare din pag­. F) decurg din superficialitatea cu care sunt tratate nişte lucruri ele­mentare. Dacă «traducerile între­prinderilor ar fi acordat atenţia cuvenită problemelor de protec­ţia muncii, judeţul Sibiu ar fi a­­vut în 1970 cu cca 600 de acciden­te mai puţin. Ca sa nu mai vor­bim de implicaţiile economice şi sociale ce decurg­­de pe urma unor astfel de accidente. Sub as­pect economic, In ’70 s-au înre­gistrat In total pierderi de 361 518 mii lei. Din punct de vedere so­cial nu trebuie uitat efectul psi­hologic negativ asupra colectivu­lui de muncă în care s-a produs accidentul, lucru ce conduce la o productivitate scăzută pentru timp, un tată care sunt „rezultatele” ig­norării acestei activităţi. In jurul unor asemenea aspecte au gravitat comunicările şi discuţiile ce­ au a­­vut loc timp de cîteva zile la clu­bul C.F.R. din Sibiu. Concluziile ce se desprind sunt multiple. Nu trebuie însă uitat că realizarea măsurilor tehnice şi tehnico-orga­­nizatorice au rol determinant în prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Crearea unor condiţii de muncă din ce în ce mai bune, în toate unităţile economice ale judeţului obligă pe toţi membrii unui co­lectiv, începind de la conducător pînă la simplu executant, la în­deplinirea conştiincioasă, cu com­petenţă şi exigenţă a sarcinilor. ­ Cofetarii în concurs Ministerul Comerţului Inte­rior, in colaborare cu Comite­tul uniunii sindicatelor din co­merţ şi cooperaţie, a organizat un interesant concurs de artă culinară. Concursul, care se va desfăşura în trei etape, cuprin­de pe toţi bucătarii şi cofetarii şi are drept scop final crearea de produse noi şi organizarea de expoziţii cu vînzare. E vor­ba de produse tradiţionale, de casă, pe bază de fructe şi pe bază de legume. Ciştigătorii la faza pe întreprindere merg mai departe la faza judeţeană, iar ciştigătorii fazei judeţene se vor intrece cu cei mai buni bucătari şi cofetari din ţară. La această iniţiativă cofetarii sibieni au răspuns cu 4 echipe, conduse de Ioan Szőke, Silvia Mareş, Ernst Kletter şi Octavia Rebega. Duminică, 25 aprilie, la cofetă­ria „Trandafirul roşu“, Silvia Mareş şi Octavia Rebega vor or­ganiza prima expoziţie de artă culinară cu vînzare. Astfel­­ de expoziţii vor mai fi organizate în zilele de 16 mai, 13 iunie şi 20 iunie. Le urăm succes. „Vino mîine!“ existentă la unitatea Autoser­vice (Şoseaua Alba-Iulia) apar­ţinătoare de cooperativa meşte­şugărească „Tehnica nouă“. „Da­că intr-o după-amiază ai neno­rocul , ne scrie cetăţeanul I. Dumitriu din Aiud, să ţi se defecteze ceva la maşină, în Si­biu ai încurcat-o rău de tot. La Autoservice magazia de piese este deschisă doar înainte de masă. Ca urmare, eşti nevoit să aştepţi pînă în ziua următoare, să mai plăteşti în plus un loc la hotel şi alte cheltuieli. Nu s-ar putea oare angaja, la ceastă unitate, doi magazi­neri?“ Această întrebare o a­­dresăm şi noi Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti. Nu de alta dar e păcat ca uni­tatea sibiană, fruntaşă pe ţară prin serviciile pe care le pres­tează să-şi piardă din prestigiu. Reclamă pompieristică Pe strada 1 Mai din Sibiu, în- I tr-un geam al cantinei Consiliu­ g lui popular municipal, pe o hîr- g­­ie de culoare roşie, au fost li­ g­nite nişte poze care vor să de-­­ monstreze la ce consecinţe gra­ g ni se pare lăudabilă. Nu-i mai puţin adevărat insă că imagi­nile din unele fotografii a­­fişate prezintă vizibile note de indecenţă, astfel incit ne în­doim că reclama ar corespunde, întrutotul, scopului propus. Oa­re Inspectoratul municipal al pompierilor Sibiu n-a avut alte fotografii? • Posesori de autoturisme din­­ Sibiu şi din alte localităţi ale­­ ţării, care trec prin oraşul nos- murcivn ! tru ne semnalează o anomalie AI- SOMEŞ AN­U­­ _ ________ Pe drumul spre Păltiniş Pe drumul dintre cabana Curmătura Ştezii, km. 16, şi Păl­tiniş se lucrează de zor pentru modernizarea acestuia. Ca un fapt semnificativ se impune propunerea de către Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri privind reduce­rea termenului de dare în func­ţiune, de la 5 ani la 23 de luni. Realizarea mai devreme a lucrării respective vine în întîmpinarea unor serioase cerințe din partea turiştilor, al căror număr creşte încontinuu. Tribuna Sibiului Revelaţia unei com­­paraţii valorice Intram, »SptSmîna aceasta, în sala de concerte a filarmonicii sibiene cu acea apăsătoare senzaţie a unei deza­măgiri la care voi fi obligat. Faptul se datora mai întîi comparaţiei pe care împrejurările mă sileau să o operez între două colective artistice cu structură categoric diferenţiată, iar apoi cvasianalogiei şi coinciden­ţei punctelor din programele prezen­tate. • Afirmaţiile de mai sus işe vor cîş­­tiga cu siguranţă argumentaţia nece­sară atunci cind se va şti că mă re­fer la recenta audiere a filarmonicii din Cluj — colectiv pe care la ora actuală, fără nici o rezervă, îl pot numi ca deţinător al celor mai valo­roase resurse artistico-interpretative din ţară —, atunci când se va şti că în tălmăcirea acestuia şi a reputa­tului violonist Ştefan Ruha — artist emerit —, sub conducerea prestigioa­sei baghete a diri­jorului englez Mau­rice Handford — e­­lev şi discipol al ce­lebrului sir John Barbirolli — am ascultat anotimpurile de A. Vivaldi şi Simfonia a VII-a de h. v. Beet­hoven. In pofida acestor perspective, des­chise de comparaţia la care eram oarecum predispus, producţia sibiană, a căror protagonişti au fost foarte tî­­nărul violonist Andrei Ágoston (lau­reat al Concursurilor Internaţionale Ceaikovskî — Moscova, Bach — Leip­zig şi George Enescu — Bucureşti) şi dirijorul braşovean Mir­cea Lucaşcu s-a ridicat simţitor deasupra aştep­tărilor, dovedind încă o dată că po­tenţialul valoric al ansamblului nos­tru este în măsură a răspunde unor exigenţe sporite. (Ele, însă, trebuie să existe). Prin includerea în pro­gram a lucrării Vibraţii, de Mihai Moldovan — am apreciat în mod deo­sebit intenţia dirijorului M. Lucescu şi a conducerii filarmonicii de a pro­mova creaţia contemporană autohto­nă. Păcat însă că nu întreg colecti­vul a încercat a participa cu întrea­gă dăruire sau mai bine-zis seriozi­tate la realizarea acestei picturi so­nore, abundente în mijloace expresi­ve noi şi originale pe care o propune autorul. Dacă în general lucrarea a fost tălmăcită „curat“ şi uneori chiar cu tensionalitatea pe care aş fi do­rit-o, în ceea ce priveşte acele in­flexiuni aleatorice amintite în pro­gramul de sală aş fi simţit nevoia unei mai mari inventivităţi subordo­nata unei execuţii tehnice precise. Aceasta pentru că aleatorismul tre­buie să apară ca atare şi nicidecum ca moment de inadmisibilă nesigu­ranţă metzo-ritmică. Revelaţia producţiei a fost Concer­tul pentru vicari şi orchestră în La major K.V. 219. Precizia intonaţiona­­lă, căldura şi plenitudinea fiecărui sunet, frazările pline de muzicalitate, sensibilitatea şi judiciozitatea nuanţă­­rilor, iar apoi tehnicitatea vizînd vir­tuozitatea au conturat la Andrei A­­goston profilul unei personalităţi ar­tistice în plină devenire. In ce pri­veşte acompaniamentul, observaţiile asupra cărora aş stărui sunt legate de acele carenţe a căror provenienţă este numai şi numai neatenţia şi su­perficialitatea cu care unii membrii ai ansamblului înţeleg să-şi facă da­toria; este vorba pe de o parte de lipsa de omogenitate ritmico intona­­ţională a pasajelor în care se exe­cutau simple figuraţii ale unor acor­duri, iar pe de alta de nerespectarea indicaţiilor dirijorului referitoare la dozajul sonorităţilor diferitelor par­tide. Astfel de impurităţi, e lesne de înţeles pentru ori­cine, atacă tocmai nota de probitate, nota de substituire textului tălmăcit, şi ca atare simţi­rea acelui sublim consens al spiritua­lităţii factorilor recreatori ai operei muzicale (orchestră, solist, dirijor şi public) îşi pierde calitatea sa esen­ţială de flux continuu. Ultimul punct al programului, Sim­fonia a VII-a de L. v. Beethoven rea­duce în prim planul atenţiei gene­rale orchestra care de astă dată reu­şeşte, abstracţie făcînd de cîteva mici greşeli —­ o recuperare a scăderilor anterioare. In general — şi aici re­venim concret la comparaţia iniţială — tălmăcirea „Apoteozei dansului“ de către sibieni urmează valoric foar­te aproape varianta pe care am ascul­tat-o săptămîna trecută la Cluj. Di­ferenţele ce apar provin din concep­ţia intrucîtva deosebită a celor doi şefi de orchestră, Maurice Handford şi Mircea Lucescu, viziunea ultimului mergînd pe o linie originală şi inte­resantă mai ales în ceea ce priveşte agogica. Iată-ne aşadar îndreptăţiţi în a afirma că Sibiul posedă un ansam­blu simfonic cu reale posibilităţi pe care sporirea la maximum a exigen­ţelor în primul rind prin conducerea lui de către dirijori ca Erich Bergel, Mircea Cristescu, Henry Selbing, Constantin Bobescu, Mircea Lucescu ş.a. îl va putea impune atenţiei în­tregii ţâri şi poate chiar mai mult. Mircea Lucescu a intuit acest lucru şi, avînd la bază o cunoaştere deta­liată a lucrărilor prezentate, o stăpî­­nîre deplină a tehnicii dirijorale şi imprimind solicitărilor sale sugesti­vitate şi fermitate, reuşeşte să evi­denţieze cît se poate de clar adevă­rul semnalat. DORU CONST A N­­­I NT­U concerte TIRGUL INTERNATIONAL DE LA HANOVRA Incepînd de azi, 22 aprilie, pl­ută vineri 30 aprilie, se deschid porţile Tirgului Internaţional de la Hanovra. La acest trg sunt prezenta aproximativ 6 500 de firme din 30 de ţări din toate continentele, suprafaţa destinată exponatelor fiind de 1 135 000 m­­p. Exponatele sunt din cele mai re­cente produse din branşa indus­trială, ca tehnică nucleară, me­trologie şi automatizări electrice şi electronice, construcţii navale, echipament de birou şi informa­tică, maşini şi echipamente din industria lemnului, dispozitive şi tehnică de stocare, construcţii de vehicule şi instalaţii rutiere, produse chimice şi materiale plastice, utilaje pentru industria metalurgică, materiale de con­strucţii, utilaje energetice şi e­­lectronice etc-Ţara noastră este reprezentată de numeroase urme de comerţ exterior și întreprinderi indus­triale, ing. ILIE GH. IONESCU sap ­ azi... TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vreme frumoasă şi călduroasă ziua, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Viatul va sufla slab din sectorul sud-estic. Minime­­le vor fi cuprinse intre­­1 şi plus 2 grade, iar maximele vor oscila în­tre 17 şi 19 grade. TELEVIZIUNE 18,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Mult e dulce și frumoasă. 19,15 Publicitate. L­a a 19.20 I 001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 50 de ani în 50 de evocări. 20,20 România în lume, în circuitul economic şi tehnico-ştiinţific mondial. 20.50 Jocul salbelor. Cintece şi jocuri populare din zona de şes a Banatului, în Interpretarea artiştilor ama­tori din comuna Drăgoieşti. 21.03 Planeta se grăbeşte. Film do­cumentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.03 Teledivertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. CINEMA SIBIU: PACEA: Haiducii lui Sapo­tecat (orele 9,00; 11,00; 13,00;­­15,00; azi: 17,00; 19,00; 21,00); ARTA: Strada lăturalnică (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Străzile au amintiri (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Fantasme (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Povestea pi­ticului Bimbo (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Imblînzitorii de biciclete (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: „ZI (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Departe de lu­mea dezlănţuită (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Numai mortul va răspunde (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Codla (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Anotimpuri (o­rele 17,00 și 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST. BAZNA-BAI: Intilnirea (orele. 17,00 Răzbunarea alintului (orele 17,00 și Si 19,00), 19,00). Cadru din filmul .Z". car« rulează U cinem«t«praful , Popular* dt« Gisaădi« Anul IV* nr. 985 Întreprinderea de hoteluri şi restaurante Sibiu ANGAJEAZĂ: — ospătari şi barmani pentru sezonul de vara 1971. I De asemenea mai angajează: — ospătari pentru zilele de duminică, ş­i I Doritorii sunt rugaţi a se prezenta la biroul personal § I al întreprinderii din Sibiu, str. Piaţa Unirii nr. 4. I § TIP.L cu domiciliul în Mediaş, str. 8 Mai nr. 2 ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: — şefi unităţi alimentaţie publică — ospătari — barmani — bucătari — vînzători remizieri — tineri absolvenţi ai şcolilor generale de 8 ani, cu domiciliul stabil în municipiul Mediaş, avînd vîrsta de 18 ani, pentru a urma cursul de calificare fără scoatere din producție. Informații se primesc la biroul personal. »5X­KaMastiB»iB«iRRiflRiam­­«na«aa«a*aua R»aw>*RR«Raa«maaMMaiaMKaaawHia—«naRaamm— mmMMin; C.A.P. Noul Român, satul Noul Român, judeţul Sibiu produce şi livrează stîlpi din beton de toate ti­purile şi alte produse ca: plăci pentru trotuare, tuburi pentru podeţe şi fîntînî, cu plata în nu­merar sau prin virament. Relații suplimentare se primesc la sediul C.A.P. RCBaHnB8BRes*BRaaBaaflBiiaaBRRRRR8ai!acRB!i9aBRRRa*m*nRRiaaHaBmaiaaani«nvia*b­3»ii! Combinatul de tricotaje și ciorapi Sibiu­­ ANGAJEAZĂ URGENT:­I —* 1 șef depozit — 1 șef de serviciu financiar. * Informații suplimentare la serviciul personal al com­it­binatului. GOSPODINE! VALORIFICAŢI STICLELE GOALE PENTRU BERE, la centrele de achiziţii I.C.V.A. şi la maga­zinele alimentare. Sursa de cîştig în plus pentru gospodăria d-voastră. întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme Sibiu angajează de urgenţă: — STRUNGARI — FREZORI — RECTIFICATORI I — LĂCĂTUŞI. I încadrarea se va face conform H.C.M. 914/1968. a Mical­ mmnurm CUMPĂR autoturism 4 timpi, tip 1965, capacitate maximă 1 300 cmc. St­­biu, telefon 2 2733. VÎND casă Sibiu, str. Alexandru Vlahuță nr. 20, etaj. VlND cauciucuri, uzate partial, 145X15, pentru Dania 1 100, Renault 10, Sibiu, telefon 1 18­67.

Next