Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-04 / nr. 993
fireBrrxjs um watemm, punti-vat ^52^ ORGANUL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ■In întîmpinarea gloriosului semicentenar Angajamentele au fost depăşite Combinatul textil Sibiu. Incadrîndu-se în entuziasmul general pentru traducerea în fapt a sarcinilor primului an al cincinalului, pentru cinstirea evenimentului pe care-1 sărbătoreşte în curînd poporul nostru, semicentenarul partidului, colectivele de muncă de aici au încheiat sarcinile de plan pe primele patru luni înainte de termen. Ca urmare, la nivelul întregului combinat s-au realizat suplimentar: o producţie globală în valoare de 10 milioane lei şi 6 milioane lei la producţia marfă. Cele mai de seamă rezultate au fost obţinute de filatorii şi ţesătorii fabricii „Libertatea", care au dat peste plan aproape 7 milioane lei din totalul producţiei globale realizată suplimentar. La fabrica „Steaua roşie“, preocupările colectivului s-au îndreptat în perioada ce a trecut spre realizarea unei linii tehnologice de călcat cu aburi, reorganizarea procesului tehnologic pentru producţia de export, utilizarea mai judicioasă a capacităţilor de producţie în scopul depăşirii volumului planificat al producţiei. Tot pentru asigurarea sporului de producţie prevăzut pentru anii următori, la uzina „Tîrnava“ Mediaş s-au dat în funcţiune noi capacităţi. Este vorba de ţesătoria nouă cu 224 războaie, avînd o capacitate finală de 6,1 milioane mp ţesături pe an, modernizarea filaturii cu o capacitate anuală de 345 tone fire. Combinatulde pielărie şi încălţăminte şi-a depăşit angajamentele luate pentru prima etapă a întrecerii socialiste. Iată citeva cifre care ilustrează munca plină de entuziasm, de dăruire depusă de colectivele unităţilor componente ale combinatului pentru realizarea înainte de termen a planului de producţie. La producţia mamfă, planul pe patru luni a fost depăşit cu 4,7 milioane lei, ceea ce a permis depăşirea cu sută la sută a angajamentului asumat. In cadrul acestor însemnate depăşiri valorice s-au realizat suplimentar 12 500 perechi încălţăminte feţe piele, 17 500 mp piei feţe, 39 800 mp piei moi, 21 600 articole marochinărie şi altele. De asemenea, planul de export pe această perioadă, la nivelul întregului combinat, a fost realizat în proporţie de 111,40 la sută. Eficienţa muncii entuziaste a acestor colective este ilustrată convingător de economiile realizate din reducerea cheltuielilor materiale de producţie cifrate la aproape un milion lei şi beneficiile suplimentare de peste 400 mii lei. „Flamura roşie" Sibiu este, de asemenea, o unitate al cărei colectiv întîmpină semicentenarul partidului cu rezultate din cele mai frumoase. Pe patru luni s-a realizat o producţie suplimentară în valoare de î,5 • Milioane- lci, .conaaftisatft, printre altele, în 20 tone accesorii textile injectate, 3 tone diferite piese din bachelită pentru industrie, cantităţi însemnate de tacîmuri. De remarcat că volumul producţiei din aceste 4 luni a sporit, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 14 milioane lei şi că în perioada respectivă s-a realizat Întreaga producţie a anului 1965. Printre măsurile tehnico-organizatorice care au contribuit la obţinerea acestor rezultate se pot aminti: extinderea şi organizarea în noi spaţii a producţiei de stilouri, containerizarea secţiei de tuburi textile, introducerea procesului de lustruire electrochimică a tacîmurilor, amenajarea unui atelier nou pentru șlefuit ,tacâmuri etc. CREŞTEREA CONTINUĂ A ROLULUI CONDUCĂTOR Al PARTIDULUI—cerinţă de cea mai mare însemnătate in procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Construirea societăţii socialista multilateral dezvoltate este un proes complex care presupune partiparea activă şi conștientă a înregului nostru popor la îndepliniea sarcinilor economice, politice , social-culturale, stabilite de căre P.C.R. Conducerea de către partidul comunist a acestui grandios program instituie o necesitate obiectivă, necesitate determinată de faptul că partidul îndeplineşte rolul de ceniu vital al întregului nostru sisem social, iar funcţionarea în condiţii corespunzătoare a acestui ceniu reprezintă condiţia fundamenală de dezvoltare rapidă şi contină a societăţii socialiste. Marile realizări obţinute de poporul nostru în anii construcţiei socialiste constituie cea mai grătoare dovadă a faptului că P.C.R. se călăuzeşte în întreaga sa activitate după o ideologie ştiinţifică despre lume şi viaţă — materialismul dialectic şi istoric. Pe baza ideologiei marxist-leniniste, partidul nostru a reuşit să unească şi să mobilizeze eforturile «8BS*«apă. bi.ingncy. complexă de edificare a noii orînduiri sociale la care au visat şi pentru care au luptat înaintaşii noştri. Ştim cu toţii că scopul suprem al politicii partidului şi statului îl constituie ridicarea continuă a nivelului de viaţă materială şi spirituală a poporului nostru. Or, pentru traducerea în fapt a acestui deziderat este nevoie de o conducere competentă, ştiinţifică, în stare să organizeze şi să conducă uriaşele forţe populare în vastul program de dezvoltare a societăţii socialiste. Singura forţă politică în stare să realizeze acest deziderat s-a dovedit a fi partidul comuniştilor — singurul luptător intransigent pentru cauza celor care n-au cunoscut, pînă la anii revoluţiei socialiste, ce este libertatea, bunăstarea şi fericirea. Rolul conducător al P.C.R. în statul nostru constă în aceea că elaborează linia politică, programul politic al construcţiei economiei socialiste. Această linie politică, fundamentată ştiinţific, este cuprinsă în documentele congreselor, preparelop^particitaui si In celelalt«documente de partid. Misiunea istorică a partidului, programul său sunt realizabile în fiecare etapă deoarece în partid există un puternic nucleu muncitoresc, pentru că el poartă pecetea celei mai înaintate clase a societăţii, clasă care a dovedit prin întreaga sa activitate că este devotată trup şi suflet cauzei partidului marxistleninist. La Congresul al X-lea al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat cu o deosebită claritate că în perioada actuală are loc, în mod obiectiv, o însemnată creştere a rolului conducător al partidului, determinată de necesitatea traducerii în fapt a obiectivului fundamental al programului de lărgire şi perfecţionare a bazei tehnice materiale a ţării, de complexitatea sarcinilor făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de creştere a volumului şi complexi(Continuare in pas a III-al Prof. HEINRICH SITZLER secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. Uzina mecanică Sibiu. Entuziasmul, hotărîrea cu care a pornit întregul colectiv la îndeplinirea sarcinilor primului an al cincinalului a permis revizuirea angajamentelor anuale asumate. Ca urmare, bazaţi pe posibilităţile de valorificare a rezervelor interne existente, aceşti harnici constructori de maşini-unelte au hotărît să realizeze suplimentar, pînă la sfîrşitul anului, o producţie globală în valoare de 5 milioane lei faţă de 2 milioane lei angajament iniţial, la producţia mamfă 4 milioane lei, să depăşească planul de export cu 500 mii lei valută, să realizeze beneficii suplimentare de 1 milion lei şi să economisească cel puţin 30 tone metal. Din aceste angajamente, în cinstea semicentenarului partidului, colectivul de muncă al uzinei a realizat 1,5 milioane lei la producţia globală şi marfă şi peste 500 mii lei beneficii. Centrala industriala a gazului metan Mediaş. Unităţile componente, printre care întreprinderea de foraj, Uzina mecanică, întreprinderea de transporturi auto şi-au încheiat înainte de termen sarcinile de plan. Bunăoară, prin aplicarea metodelor moderne de programare a producţiei — metoda drumului critic şi studii de optimizare — s-a depăşit viteza de foraj la nivelul centralei, ceea ce a permis realizarea peste plan a 9 286 m foraţi. Din datele estimative rezultă că pe centrală se vor realiza economii peste plan la preţul de cost de 2,5 milioane lei şi beneficii suplimentare de aproape 3 milioane lei. Rezultate deosebite a obţinut colectivul Centralei gazului metan şi in activitatea de investiţii. Planul pe patru luni este depăşit cu 5 la sută. IM AGRICULTURA • In primele patru luni ale anului lucrătorii întreprinderii agricole de stat Sibiu au realizat peste sarcinile ne plan lente iigilitu, I -ILVeiV-lîiri lapte de oaie, 70 tone carne de bovine. De asemenea, în cadrul acţiunii de cooperare, s-au livrat unităţilor cooperatiste, în afara sarcinilor de plan, 98 scrofiţe pentru prăsilă. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor realizări şi-au adus colectivele fermelor nr. 19, condusă de ing. Gheorghe Munteanu şi nr. 23, şef fermă medicul veterinar Nicolae Mărgineanu. • Succese remarcabile au repurtat în actualul sezon şi lucrătorii din cadrul staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Mecanizatorii de la S.M.A. Sibiu au realizat în primul trimestru al anului un venit de 1 116 000 Iei, faţă de 623 000 lei cît a fost planificat. In acelaşi timp, printr-o mai bună gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti ei au redus cheltuielile cu 686 000 Iei. Demn de menţionat este şi faptul că pînă la 20 aprilie a. c. mecanizatorii din secţiile S.M.A. Sibiu au îndeplinit şi sarcinile prevăzute pentru trimestrul II în proporţie de 45 la sută. Se evidenţiază, prin contribuţia la aceste realizări, secţiile de mecanizare Şelimbăr, Cristian şi Sibiu. Pe aceeaşi linie se înscriu şi realizările mecanizatorilor de la S.M.A. Agnita, Roşia şi Nocrich. • Fină la 27 aprilie a. c. ţăranii cooperatori din Roşia au livrat la fondul de flat50 bovine, faţă de 30 cît a fost prevăzut. De asemenea, ei au predat 330 miei, reţinînd alţi 500 pentru îngrăşat. Şi la Apoldu de Sus membrii cooperatori îşi aduc o importantă contribuţie la asigurarea fondului centralizat de stat. Faţă de angajamentul luat de a livra suplimentar pînă la finele anului 10 porci graşi, ei au și predat pînă în prezent 8, la o greutate medie de 100 kg. Cadra din Expoziţia judeţeană de inovaţii ’71, deschisă la clubul uzinei „Independenţa" din Sibiu Fotos FRED NSS Facem o vizită sticlarilor, oamenilor aceştia harnici care îmbogăţesc, pe zi ce trece, prin sîrguinţa lor, biografia modernă a sticlei de Avrig. Nu-i nici o exagerare. Este, într-adevăr, vorba doar de o biografie modernă căci adevărata fabrică de astăzi s-a născut doar cu 2—3 ani In urmă şi muncitorii de aici, majoritatea sînt tineri. Şi poate că nu este altceva mai interesant decît să admiri efortul pătimaş în care sticlarii avrigeni se dăruiesc pentru prestigiul unei singure semnături — rotunjoara emblemă colectivă, sticla Avrig. Urmărim împreună cu maistrul Iacob Ciortea, însoţitorul nostru, întregul proces de producţie a paharelor, serviciilor de tot felul, minunatelor vaze pentru fiori. Sala cuptoarelor. Dezbrăcaţi pînă la brîu, suflătorii, conduşi cu pricepere de maiştrii Gheorghe Lupu şi Rudolf Bürger, dau contururi cănilor, cu o măiestrie de parcă ar avea 20—30 de ani vechime în cîmpul muncii. Feţele lor însă exprimă tinereţea, o tinereţe pe care ţi-o dă cunoaşterea meseriei. „Măiestrele" fluiere smulg priza de sticlă în tăcere, o tăcere deranjată doar de zgomotul focului din cuptor, o lingurează şi o presuflă fii uniformizînd nevelia balonului care se naşte. Apoi alţi meşteri suflători se grăbesc să culeagă alte prize pentru formarea piciorului, lipirea lui cu pelicanul. Este gata paharul? încă nu. Aceasta a fost doar faza industrială după care îşi vor face datoria oamenii care trebuie să înnobileze sticla. Gravorii trasează incizii geometrice demne de desenatorii tehnici în vreme ce pictorii „născocesc“ o deosebită armonie a culorilor. Ajungem în secţia finisaj. Maistrul Iacob Ciortea îşi deapănă amintirile. „Cînd am venit aici de la Me..dias, eram singurul maistru, iar fabrica avea un cu totul alt aspect. Se asemăna cu o moară şi realizam doar articole de ambalaj. A urmat apoi sistematizarea, începînd cu 1966. O vreme îndelungată am lucrat cu o parte din oameni în încăperile vechi, iar cu ceilalţi în hala nouă. Dar toţi muncitorii erau hotărîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru înnoirea fabricii. Şi rezultatele le vedeţi...“ Privesc paharele şi serviciile care peste citeva zile vor lua drumul spre Anglia, S.U.A., R.F. a Germaniei, Olanda sau sor® alte târî. Şi văd în frumuseţea lor deosebita strădanie a Evdochiei puşcaş, Gheorghe Halmaciu, Vasile Strehie şi a colegilor lor de muncă. „Dar ceea ce este mai important — ne spunea Tiberiu Jakob, directorul fabricii, este că, datorită condiţiilor noi create (modernizarea fabricii), producţia noastră de menaj fi» a fost şi este deosebit de bine apreciată. La ora actuală exportul reprezintă pentru noi 45 la sută din producţia de bază. Şi dacă ne gîndim că începînd din iunie fabrica noastră intră într-o nouă fază de construcţie...“ Intr-adevăr, n-au trecut decît cîţiva ani de la construcţia actualei fabrici din Avrig şi iată că în 1971, anul confluenţelor celor două cincinale, anul semicentenarului partidului nostru comunist, unitatea din Avrig porneşte iarăşi la drum pentru dublarea capacităţii de producţie. O nouă hală modernă se va ridica, în curînd, lîngă cealaltă, şi altă generaţie de sticlari, formată aici, la Avrig, va avea prilejul să se bucure de certitudini. Alte şi alte servicii, vaze pentru fiori, pahare (în acest an sînt 120 de sortimente) vor pleca spre diferite meridiane ale globului. At. MI ANDRE STICLA AVRIG -biografie modernă ANUL IV nr. 993 Marti 14 mai 1971 4 pagini 33 Bani mm MÎNDRIE.. Are harul să te mişte, să te emoţioneze profund. Impresia este puternică, te copleşeşte şi te entuziasmează. Pare o carte deschisă inimilor în care descifrezi slove despre lanuri aurii şi hale industriale semeţe. Pare un uriaş buchet de flori care te întîmpină cu explozia de culori, cu mireasma şi parfumul gliei, cu suavul fir ţesut cu migală, cu bărbăţia braţului care a înnobilat fierul şi ne-a dat miracolul maşinii. Pare o grădină aleasă integrată în primăvara aceasta atît de mustoasă şi darnică, căreia îi simţi pulsul în seva fiecărui boboc desfăcut. Expoziţia „Realizările economiei judeţului". Denumire laconică. Nu se putea spune altfel. O impune anvergura actului organizării, sobrietatea faptelor. Dar ea, denumirea aceasta, poate avea numeroase sensuri. Unul dintre ele ar putea fi: „Mîndrie ’74". O merită. O atestă faptele înscrise pe grafice, miinile harnice care ne-au trimis ca un mesaj de preţ exponatele din toate colţurile judeţului. Un mesaj-bilanţ al cinstirii pe care o dăm aniversării semicentenarului partidului Privesc obiectele. Fără să vreau întrezăresc cu ochii minţii oamenii care le-au dat acestor bunuri caratele Isteţimilor, bunuri apreciate în 40 de ţări din 4 continente ale lumii. Cele de la „Tîrnava“ Mediaş îmi evocă un amănunţi ing. Letiţia Stănilă, directoarea fabricii, îmi arăta, zilele trecute, un mănunchi de, tot atîtea flori: fete frumoase şi zvelte. Au petalele obrajilor rumeniţi de 18—20 de primăveri. Au luat în primire, învăţînd din mers, de la „veterane", cu trei luni înainte de termen, noua ţesătorie. Şi au dirijat suveica printre fire, împletite peste o jumătate de milion de metri. Acum mostrele sînt aici, în expoziţie, în faţa noastră. Le privim, dar puţini ştim că în mirajul culorilor se află şi un strop din nuanţa ochilor lor azurii cui negri sau căprui; că în gingăşia ţesăturii «e află şi un Aon, din sufletul lor. Inginera Eugenia Trifan de la „Libertatea" Sibiu îmi prezenta într-o zi fruntaşele fabricii. „Scrisorile lor de acreditare au fost trimis»cum, nici, la expoziţ’e, sub forma valurilor de stofe care le fac cinste. Iar de la Cisnădie ne-au parvenit ceea ....,ui I, uit n I ce peste hotare este apreciat ca o bijuterie a războiului de ţesut românesc: covoarele. Crează o ambianţă cu adevărat feerică, — şi, pentru cei ce nu ştiu, amintesc de o comparaţie revelatoare: in cincinalul trecut s-au ţesut atîtia metri de covor îneît se putea acoperi o şosea de peste 500 km pe o lăţime de 7 m. ... Sticlarii din Mediaş şi Avrig, muncitorii de la „8 Mai" şi „13 Decembrie*, constructorii de maşini "Jn Mîrşa, de la „Independenţa*, U.P.A.S. — toţi ceilalţi sînt azi aici, la expoziţie, ne vorbesc prin produsele lor de ceea ce au înfăptuit în anii glorioşi ce-i trăim, de planurile lor de viitor, prezentate atît de clar prin grafice. Şi privind toate acestea te cuprinde un sentimen* de adîncă mîndrie pentru semen*' tăi, o mîndrie pe care nu te jenezi s-n *f*şezi pentru că o simţi la flecar *— satisfacţia plenară cu care ies de 1* expoziţie. E o mîndrie a noastră, a tuturor, aşa cum rodul străduinţelor şi realizărilor de azi sunt tot ale noastre. VIRGIL LAZAR MBIVET Clujul şi Porţile de Fier în agenda de excursii a Liceului „O. Goga“ Elevii Liceului „Octavian Goga“ din Sibiu au organizat prin Agenţia judeţeană de turism două excursii pentru zilele de 7 şi 8 mai. Un autocar cu elevi de la secţia de zi va porni către Cluj, unde vor vizita monumentele istorice ale oraşului şi renumita Grădină botanică, un altul, cu elevi ai secţiei serale, se va îndrepta spre Porţile de Fier, urmînd să ia cunoştinţă cu realizările c ştiu etorilor hidrocentralei de pe năre. * Alte două recursii organizate Agenţia judeţeană a O.N.T. Si deschise publicului larg sunt promate pentru ziua de 7 mai, cu altarul la Cluj si Sinaia. Fiecare focar dispune de 43 locuri. ncăpere-muzeu In localul Şcolii generale din Alămor a fost amenajată o încăpere care reproduce vechile interioare ale caselor ţărăneşti de odinioară, de prin partea locului. Realizarea, la care şi-au adus o contribuţie preţioasă pionierii şi cadrele didactice ale şcolii, este, fără îndoială deosebit de meritorie. O microistorie „pe viu", redarea cu autenticitate a felului de viaţă ai oilor de dinaintea noastră, a obiectelor folosite rămîne, în orice momen un bun prilej educativ, prin comparaţie cu ceea ce înseamnă azi modul de viaţă din satele noastre. Sînt expuse piese de mobilier veci țărănesc, articole de îmbrăcăminti farfurii, icoane pe sticlă, diferite țisături.