Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-04 / nr. 993

fireBrrxjs um wate­­mm, punti-vat ^52^ ORGAN­UL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ■In întîmpinarea gloriosului semicentenar Angajamentele au fost depăşite Combinatul textil Sibiu. Incadrîndu-se în entuziasmul general pentru traducerea în fapt a sarcinilor primului an al cincinalului, pentru cinstirea e­­venimentului pe care-1 sărbăto­reşte în curînd poporul nostru, semicentenarul partidului, colec­tivele de muncă de aici au în­cheiat sarcinile de plan pe pri­mele patru luni înainte de ter­men. Ca urmare, la nivelul în­tregului combinat s-au realizat suplimentar: o producţie globa­lă în valoare de 10 milioane lei şi 6 milioane lei la producţia marfă. Cele mai de seamă re­zultate au fost obţinute de fila­torii şi ţesătorii fabricii „Liber­tatea", care au dat peste plan aproape 7 milioane lei din to­talul producţiei globale realizată suplimentar. La fabrica „Steaua roşie“, preocupările colectivului s-au îndreptat în perioada ce a tre­cut spre realizarea unei linii tehnologice de călcat cu aburi, reorganizarea procesului tehno­logic pentru producţia de ex­port, utilizarea mai judicioasă a capacităţilor de producţie în scopul depăşirii volumului pla­nificat al producţiei. Tot pentru asigurarea sporu­lui de producţie prevăzut pentru anii următori, la uzina „Tîrna­­va“ Mediaş s-au dat în funcţiu­ne noi capacităţi. Este vorba de ţesătoria nouă cu 224 războaie, avînd o capacitate finală de 6,1 milioane mp ţesături pe an, mo­dernizarea filaturii cu o capaci­tate anuală de 345 tone fire. Combinatul­­de pielărie şi încălţăminte şi-a depăşit angajamentele luate pentru pri­ma etapă a întrecerii socialiste. Iată citeva cifre care ilustrează munca plină de entuziasm, de dăruire depusă de colectivele u­­nităţilor componente ale combi­natului pentru realizarea înain­te de termen a planului de pro­ducţie. La producţia mamfă, pla­nul pe patru luni a fost depăşit cu 4,7 milioane lei, ceea ce a permis depăşirea cu sută la sută a angajamentului asumat. In ca­drul acestor însemnate depăşiri valorice s-au realizat suplimentar 12 500 perechi încălţăminte feţe piele, 17 500 mp piei feţe, 39 800 mp piei moi, 21 600 articole ma­­rochinărie şi altele. De asemenea, planul de export pe această perioadă, la nivelul întregului combinat, a fost reali­zat în proporţie de 111,40 la sută. Eficienţa muncii entuziaste a acestor colective este ilustrată convingător de economiile reali­zate din reducerea cheltuielilor materiale de producţie cifrate la aproape un milion lei şi benefi­­ciile suplimentare de peste 400 mii lei. „Flamura roşie" Sibiu este, de asemenea, o unitate al cărei colectiv întîmpină semi­centenarul partidului cu rezul­tate din cele mai frumoase. Pe patru luni s-a realizat o produc­ţie suplimentară în­ valoare de î­,5 • Milioane- lci, .conaaftisatft,­ printre altele, în 20 tone acce­sorii textile injectate, 3 tone diferite piese din bachelită pen­tru industrie, cantităţi însemna­te de tacîmuri. De remarcat că volumul producţiei din aceste 4 luni a sporit, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 14 milioane lei şi că în perioada respectivă s-a realizat Întreaga producţie a anului 1965. Printre măsurile tehnico-orga­­nizatorice care au contribuit la obţinerea acestor rezultate se pot aminti: extinderea şi organi­zarea în noi spaţii a producţiei de stilouri, containerizarea sec­ţiei de tuburi textile, introduce­rea procesului de lustruire elec­­trochimică a tacîmurilor, ame­najarea unui atelier nou pentru șlefuit ,tacâmuri etc. CREŞTEREA CONTINUĂ A ROLULUI CONDU­CĂTOR Al PARTIDULUI—cerinţă de cea mai mare însemnătate in procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Construirea societăţii socialista multilateral dezvoltate este un pro­­es complex care presupune parti­­­­parea activă şi conștientă a în­­regului nostru popor la îndeplini­­ea sarcinilor economice, politice , social-culturale, stabilite de că­­re P.C.R. Conducerea de către partidul co­­munist a acestui grandios program instituie o necesitate obiectivă, necesitate determinată de faptul că partidul îndeplineşte rolul de cen­­iu vital al întregului nostru sis­­em social, iar funcţionarea în con­­diţii corespunzătoare a acestui cen­­iu reprezintă condiţia fundamen­­ală de dezvoltare rapidă şi conti­nă a societăţii socialiste. Marile realizări obţinute de po­­porul nostru în anii construcţiei socialiste constituie cea mai grăt­­oare dovadă a faptului că P.C.R. se călăuzeşte în întreaga sa activi­­tate după o ideologie ştiinţifică de­­spre lume şi viaţă — material­is­­mul dialectic şi istoric. Pe baza ideologiei marxist-leni­­niste, partidul nostru a reuşit să unească şi să mobilizeze eforturile «8BS*«apă. bi.ingncy. complexă de edificare a noii orîn­­duiri sociale la care au visat şi pentru care au luptat înaintaşii noştri. Ştim cu toţii că scopul su­prem al politicii partidului şi sta­tului îl constituie ridicarea conti­nuă a nivelului de viaţă materială şi spirituală a poporului nostru. Or, pentru traducerea în fapt a acestui deziderat este nevoie de o conducere competentă, ştiinţifică, în stare să organizeze şi să con­ducă uriaşele forţe populare în vastul program de dezvoltare a so­cietăţii socialiste. Singura forţă politică în stare să realizeze acest deziderat s-a dove­dit a fi partidul comuniştilor — singurul luptător intransigent pen­tru cauza celor care n-au cunos­cut, pînă la anii revoluţiei socia­liste, ce este libertatea, bunăsta­rea şi fericirea. Rolul conducător al P.C.R. în statul nostru constă în aceea că elaborează linia politică, programul politic al construcţiei economiei socialiste. Această linie politică, fundamentată ştiinţific, este cu­prinsă în documentele congreselor,­­ preparelop^particitaui si In celelalt«­­documente de partid. Misiunea is­torică a partidului, programul său sunt realizabile în fiecare etapă deoarece în partid există un pu­ternic nucleu muncitoresc, pentru că el poartă pecetea celei mai înaintate clase a societăţii, clasă care a dovedit prin întreaga sa activitate că este devotată trup şi suflet cauzei partidului marxist­­leninist. La Congresul al X-lea al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat cu o deosebită claritate că în perioada actuală are loc, în mod obiectiv, o însemnată creştere a rolului conducător al partidului, determinată de necesitatea tradu­cerii în fapt a obiectivului funda­mental al programului de lărgire şi perfecţionare a bazei tehnice materiale a ţării, de complexitatea sarcinilor făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, de creştere a volumului şi complexi­(Continuare in pas a III-al Prof. HEINRICH SITZLER secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. Uzina mecanică Sibiu. Entuziasmul, hotărîrea cu care a pornit întregul colectiv la înde­plinirea sarcinilor primului an al cincinalului a permis revizuirea angajamentelor anuale asumate. Ca urmare, bazaţi pe posibilită­ţile de valorificare a rezervelor interne existente, aceşti harnici constructori de maşini-unelte au hotărît să realizeze suplimentar, pînă la sfîrşitul anului, o pro­ducţie globală în valoare de 5 milioane lei faţă de 2 milioane lei angajament iniţial, la pro­ducţia mamfă 4 milioane lei, să depăşească planul de export cu 500 mii lei valută, să realizeze beneficii suplimentare de 1 mi­lion lei şi să economisească cel puţin 30 tone metal. Din aceste angajamente, în cinstea semicentenarului partidu­lui, colectivul de muncă al uzi­nei a realizat 1,5 milioane lei la producţia globală şi marfă şi peste 500 mii lei beneficii. Centrala industriala a gazului metan Mediaş. Unităţile componente, printre ca­re întreprinderea de foraj, Uzina mecanică, întreprinderea de transporturi auto şi-au încheiat înainte de termen sarcinile de plan. Bunăoară, prin aplicarea metodelor moderne de progra­­­­mare a producţiei — metoda drumului critic şi studii de opti­mizare — s-a depăşit viteza de foraj la nivelul centralei, ceea ce a permis realizarea peste plan a 9 286 m foraţi. Din datele estimative rezultă că pe centrală se vor realiza e­­conomii peste plan la preţul de cost de 2,5 milioane lei şi bene­ficii suplimentare de aproape 3 milioane lei. Rezultate deosebite a obţinut colectivul Centralei gazului me­tan şi in activitatea de investiţii. Planul pe patru luni este depăşit cu 5 la sută. IM AGRICULTURA • In primele patru luni ale anului lucrătorii întreprinderii agricole de stat Sibiu au realizat peste sarcinile ne plan lente iigilitu, I -I­LVeiV-lîiri lapte de oaie, 70 tone carne de bo­vine. De asemenea, în cadrul acţiu­nii de cooperare, s-au livrat unităţi­lor cooperatiste, în afara sarcinilor de plan, 98 scrofiţe pentru prăsilă. O contribuţie deosebită la obţine­rea acestor realizări şi-au adus co­lectivele fermelor nr. 19, condusă de ing. Gheorghe Munteanu şi nr. 23, şef ferm­ă medicul veterinar Nicolae Mărgineanu. • Succese remarcabile au repurtat în actualul sezon şi lucrătorii din cadrul staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Mecanizatorii de la S.M.A. Sibiu au realizat în primul trimestru al anului un venit de 1 116 000 Iei, faţă de 623 000 lei cît a fost­ planificat. In acelaşi timp, prin­­tr-o mai bună gospodărire a fondu­rilor materiale şi băneşti ei au re­dus cheltuielile cu 686 000 Iei. Demn de menţionat este şi faptul că pînă la 20 aprilie a. c. mecanizatorii din secţiile S.M.A. Sibiu au îndeplinit şi sarcinile prevăzute pentru trimestrul II în proporţie de 45 la sută. Se evi­denţiază, prin contribuţia la aceste realizări, secţiile de mecanizare Şe­­limbăr, Cristian şi Sibiu. Pe aceeaşi linie se înscriu şi rea­lizările mecanizatorilor de la S.M.A. Agnita, Roşia şi Nocrich. • Fină la 27 aprilie a. c. ţăranii cooperatori din Roşia au livrat la fondul de flat­­50 bovine, faţă de 30 cît a fost prevăzut. De asemenea, ei au predat 330 miei, reţinînd alţi 500 pentru îngrăşat. Şi la Apoldu de Sus membrii co­operatori îşi aduc o importantă con­tribuţie la asigurarea fondului cen­tralizat de stat. Faţă de angajamen­tul luat de a livra suplimentar pînă la finele anului 10 porci graşi, ei au și predat pînă în prezent 8, la o greutate medie de 100 kg. Cadra din Expoziţia judeţeană de inovaţii ’71, deschisă la clubul uzinei „Independenţa" din Sibiu Fotos FRED N­SS Facem o vizită sticlarilor, oameni­lor aceştia harnici care îmbogăţesc, pe zi ce trece, prin sîrguinţa lor, bio­grafia modernă a sticlei de Avrig. Nu-i nici o exagerare. Este, într-ade­­văr, vorba doar de o biografie mo­dernă căci adevărata fabrică de as­tăzi s-a născut doar cu 2—3 ani In urmă şi muncitorii de aici, majori­tatea sînt tineri. Şi poate că nu este altceva mai interesant decît să ad­miri efortul pătimaş în care sticlarii avrigeni se dăruiesc pentru prestigiul unei singure semnături — rotunjoara emblemă colectivă, sticla Avrig. Ur­mărim împreună cu maistrul Iacob Ciortea, însoţitorul nostru, întregul proces de producţie a paharelor, ser­viciilor de tot felul, minunatelor va­ze pentru fiori. Sala cuptoarelor. Dezbrăcaţi pînă la brîu, suflătorii, conduşi cu price­pere de maiştrii Gheorghe Lupu şi Rudolf Bürger, dau contururi căni­lor, cu o măiestrie de parcă ar avea 20—30 de ani vechime în cîmpul mun­cii. Feţele lor însă exprimă tinere­ţea, o tinereţe pe care ţi-o dă cunoaş­terea meseriei. „Măiestrele" fluiere smulg priza de sticlă în tăcere, o tă­cere deranjată doar de zgomotul fo­cului din cuptor, o lingurează şi o presuflă fii uniformizînd nevelia ba­lonului care se naşte. Apoi alţi meş­teri suflători se grăbesc să culeagă alte prize pentru formarea piciorului, lipirea lui cu pelicanul. Este gata pa­harul? încă nu. Aceasta a fost doar faza industrială după care îşi vor fa­ce datoria oamenii care trebuie să înnobileze sticla. Gravorii trasează incizii geometrice demne de desena­torii tehnici în vreme ce pictorii „năs­cocesc“ o deosebită armonie a culo­rilor. Ajungem în secţia finisaj. Mais­trul Iacob Ciortea îşi deapănă amin­tirile. „Cînd am venit aici de la Me­­..dias, eram singurul maistru, iar fa­brica avea un cu totul alt aspect. Se asemăna cu o moară şi realizam doar articole de ambalaj. A urmat apoi sistematizarea, înce­­pînd cu 1966. O vreme îndelungată am lucrat cu o parte din oameni în în­căperile vechi, iar cu ceilalţi în hala nouă. Dar toţi muncitorii erau hotă­­rîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru înnoirea fabricii. Şi rezulta­tele le vedeţi...“ Privesc paharele şi serviciile care peste citeva zile vor lua drumul spre Anglia, S.U.A., R.F. a Germaniei, O­­landa sau sor® alte târî. Şi văd în­ frumuseţea lor deosebita strădanie a Evdochiei puşcaş, Gheorghe Halma­­ciu, Vasile Strehie şi a colegilor lor de muncă. „Dar ceea ce este mai im­portant — ne spunea Tiberiu Jakob, directorul fabricii, este că, datorită condiţiilor noi create (modernizarea fabricii), producţia noastră de menaj fi» a fost şi este deosebit de bine a­­preciată. La ora actuală exportul re­prezintă pentru noi 45 la sută din producţia de bază. Şi dacă ne gîndim că începînd din iunie fabrica noastră intră într-o nouă fază de construc­ţie...“ Intr-adevăr, n-au trecut decît cîţiva ani de la construcţia actualei fabrici din Avrig şi iată că în 1971, anul confluenţelor celor două cincinale, a­­nul semicentenarului partidului nos­tru comunist, unitatea din Avrig por­neşte iarăşi la drum pentru dublarea capacităţii de producţie. O nouă ha­lă modernă se va ridica, în curînd, lîngă cealaltă, şi altă generaţie de sticlari, formată aici, la Avrig, va a­­vea prilejul să se bucure de certitu­dini. Alte şi alte servicii, vaze pentru fiori, pahare (în acest an sînt 120 de sortimente) vor pleca spre diferite meridiane ale globului. At. MI ANDRE STICLA A­VRIG -biografie modernă ANUL IV nr. 993 Marti 14 mai 1971 4 pagini 3­3 Bani mm M­ÎNDRIE.. Are harul să te mişte, să te emo­ţioneze profund. Impresia este puter­nică, te copleşeşte şi te entuziasmea­ză. Pare o carte deschisă inimilor în care descifrezi slove despre la­nuri aurii şi hale industriale semeţe. Pare un uriaş buchet de flori care te întîmpină cu explozia de culori, cu mireasma şi parfumul gliei, cu suavul fir ţesut cu migală, cu băr­băţia braţului care a înnobilat fie­rul şi ne-a dat miracolul maşinii. Pa­re o grădină aleasă integrată în pri­măvara aceasta atît de mustoasă şi darnică, căreia îi simţi pulsul în se­va fiecărui boboc desfăcut. Expozi­ţia „Realizările e­­conomiei judeţu­lui". Denumire laconică. Nu­­ se pu­tea spune altfel. O impune anver­gura actului organizării, sobrietatea faptelor. Dar ea, denumirea aceasta, poate avea numeroase sensuri. Unul dintre ele ar putea fi: „Mîndrie ’74". O merită. O atestă faptele înscrise pe grafice, miinile harnice care ne-au trimis ca un mesaj de preţ expona­tele din toate colţurile judeţului. Un mesaj-bilanţ al cinstirii pe care o dăm aniversării semicentenarului partidului Privesc obiectele. Fără să vreau întrezăresc cu ochii minţii oamenii care le-au dat acestor bunuri cara­tele Isteţimilor, bunuri apreciate în 40 de ţări din 4 continente ale lumii. Cele de la „Tîrnava“ Mediaş îmi e­­vocă un amănunţi ing. Letiţia Stă­­nilă, directoarea fabricii, îmi arăta, zilele trecute, un mănunchi de, tot atîtea flori: fete frumoase şi zvelte. Au petalele obrajilor rumeniţi de 18—20 de primăveri. Au luat în pri­mire, învăţînd din mers, de la „ve­terane", cu trei luni înainte de ter­men, noua ţesătorie. Şi au dirijat suveica printre fire, împletite peste o jumătate de milion de metri. Acum mostrele sînt aici, în expoziţie, în faţa noastră. Le privim, dar puţini ştim că în mirajul culorilor se află şi un strop din nuanţa ochilor lor azurii cui negri sau căprui; că în gingăşia ţesăturii «e află şi un A­o­n, din sufletul lor. Inginera Eugenia Trifan de la „Li­bertatea" Sibiu îmi prezenta într-o zi fruntaşele fabricii. „Scrisorile­ lor de acreditare au fost trimis»­­cum, nici, la expoziţ’e, sub forma valuri­­lor de stofe care le fac cinste. Iar de la Cisnădie ne-au parvenit ceea ....­­,ui I, uit­­ n I ce peste hotare este apreciat ca o bijuterie a războiului de ţesut ro­mânesc: covoarele. Crează o ambian­ţă cu adevărat feerică, — şi, pentru cei ce nu ştiu, amintesc de o com­paraţie revelatoare: in cincinalul tre­cut s-au ţesut atîtia metri de covor îneît se putea acoperi o şosea de peste 500 km pe o lăţime de 7 m. ... Sticlarii din Mediaş şi Avrig, muncitorii de la „8 Mai" şi „13 De­cembrie*, constructorii de maşini "J­n Mîrşa, de la „Independenţa*, U.P.A.S. — toţi ceilalţi sînt azi aici, la expo­ziţie, ne vorbesc prin produsele lor de ceea ce au înfăptuit în anii glo­­rioşi ce-i trăim, de planurile lor de viitor, prezentate atît de clar prin grafice. Şi privind toate acestea te cuprinde un sentimen* de adîncă mîndrie pentru semen*' tăi, o mîn­drie pe care nu te jenezi s-n *f*­­şezi pentru că o simţi la flecar­ *— satisfacţia plenară cu care ies de 1* expoziţie. E o mîndrie a noastră, a tuturor, aşa cum rodul străduinţelor şi realizărilor de azi sunt tot ale noastre. VIRGIL LAZAR MBIVET Clujul şi Porţile de Fier în agenda de excursii a Liceului „O. Goga“ Elevii Liceului „Octavian Goga“ din Sibiu au organizat prin Agenţia judeţeană de turism două excursii pentru zilele de 7 şi 8 mai. Un au­tocar cu elevi de la secţia de zi va porni către Cluj, unde vor vizita mo­numentele istorice ale oraşului şi renumita Grădină botanică, un altul, cu elevi ai secţiei serale, se va în­drepta spre Porţile de Fier, urmînd să ia cunoştinţă cu realizările c ştiu etorilor hidrocentralei de pe năre. * Alte do­uă recursii organizate Agenţia judeţeană a O.N.T. Si deschise publicului larg sunt pro­­mate pentru ziua de 7 mai, cu al­tarul la Cluj si Sinaia. Fiecare focar dispune de 43 locuri. ncăpere-muzeu In localul Şcolii generale din A­­lămor a fost amenajată o încăpere care reproduce vechile interioare ale caselor ţărăneşti de odinioară, de prin partea locului. Realizarea, la care şi-au adus o contribuţie preţioasă pionierii şi ca­drele didactice ale şcolii, este, fără îndoială deosebit de meritorie. O microistorie „pe viu", redarea cu au­tenticitate a felului de viaţă ai oi­lor de dinaintea noastră, a obiecte­lor folosite rămîne, în orice momen un bun prilej educativ, prin compa­raţie cu ceea ce înseamnă azi mo­dul de viaţă din satele noastre. Sînt expuse piese de mobilier veci țărănesc, articole de îmbrăcăminti farfurii, icoane pe sticlă, diferite ți­sături.

Next