Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-16 / nr. 1004

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu •In cursul dimineţii de simbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, împreună cu to­varăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căl­dură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lungu­ieţii, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţio­nează îndelung pentru partid, pen­tru conducătorul partidului şi sta­tului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de­ membri ai conducerii Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comite­tului judeţean Dîmboviţă al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incu­baţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Coriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exem­plar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul produc­ţiei industriale, Complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creş­terea păsărilor de producţie, incu­batoare, fabrică de nutreţuri, com­binate şi abator propriu. El cu­prinde 147 hale spaţioase, în care procesele sunt mecanizate şi auto­matizate. Recent au intrat în funcţiune patru ferme de produc­ţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru apro­vizionarea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de mă­surile întreprinse în vederea creş­terii eficienţei economice şi a asi­gurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne şi a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea mi­nisterului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va pro­duce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producţia marfă prevăzută la sfîrşitul actua­lului cincinal. Oaspeţilor li se pre­zintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea procese­lor de producţie în toate fermele­­vioaie din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropie­re, care, în numele ţăranilor co­operatori din comunele lor, expri­mă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei inmînează tova­răşului Nicolae Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajindu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea coope­rativelor lor, la creşterea produc­ţiei şi îmbunătăţirea activităţii e­­conomice, ca semn al recunoştin­ţei pentru noile măsuri între­prinse de partid şi de stat în ve­derea creşterii bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănă­tate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor re­colte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creştere a puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de cei­lalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, indicaţiile secretarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dez­voltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou im­bold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptui­rea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creşterii păsă­rilor în ţara noastră. (Agerpres) ■ Schimb de experienţă artistică Din dorinţe reciprocă de a-şi împărtăşi din ex­perienţa proprie, între Casa de cultură a sindi­catelor din Cisnădie şi Casa de cultură a muni­cipiului Sibiu au început­­— şi sperăm că vor continua cu succes — schimburi de formaţii ar­tistice, vizite de lucru, în cadrul cărora se dis­cută modalităţile de or­ganizare a acţiunilor culturale, de planificare şi realizare a lor, în această idee se în­scrie şi spectacolul cu recitalul de poezie „La lecţie“, pe versurile poe­tului Maria Sor­escu, prezentat pe scena Casei de cultură din Cisnădie în ziua de 14 mai, ora 17, de către colectivul de teatru al Casei de cultură a municipiului Sibiu, colectiv distins cu menţiune la finala re­centului festival bienal de teatru ,I. L. Caragia­­le*. Şi de această dată, ca de altfel la fiecare apa­riţie în faţa publicului, actorii amatori sibieni, sub „bagheta” actorului Radu Basarab, îşi dove­desc însuşirile artistice şi îndemînarea scenică prezentînd un spectacol modern, plin de semni­ficaţii poetice pe care le desprinde din crea­ţia soresciană şi le transmite fidel publicu­lui. Totodată, acest re­cital dezvăluie calităţile dramatice ale poeziei lui M. Sorescu, calităţi une­ori ascunse sau nebănui­te la simpla lectură a versurilor. Este meritul regizoru­lui, care de fapt face şi selecţia versurilor, că reuşeşte să pătrundă şi să redea scenic adîncu­­rile limpezi ale poeziei moderne. Aceasta, prin intermediul unor inter­preţi de certă valoare: Cornelia Bloos, Ion Ple­şa, Laurenţiu Theodora, Petre Mitrea, Aurelia Gligor, cărora le­­ adre­săm felicitări pentru performanţa competiţio­­nală obţinută, dar mai ales — şi mai presus de aceasta — pentru actul de cultură realizat, în­drăzneala de a ataca un repertoriu pretenţios, pe care îl ridică la un bun nivel artistic, ceea ce l-a determinat pe drama­turgul Paul Everac să a­­firme că ei „fac un act de autentic amatorism", înţelegînd prin amato­rism servire cu pasiu­ne şi pricepere a artei. NICOLAE GASTONE PROEETARI DIN TOATE ORGAN­EIE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 1004 | Duminică, 16 mai 1971­­ 4 pagini 30 bani ‘Anocet de la atentaiul j^mjremgrcilor frigorifice cu instalații proprii de congelare, avînd o capacitate de *1 «»cei «Autom­ariBdcalî Media» IIII1EP1S Un nou imbold în muncă Cu prilejul Împlinirii unei || jumătăţi de veac de la Iniiin- jj (area Partidului Comunist Ro- jj măn, organizaţia U.T.C. a ln- jj treprinderii „Flamura „rosie* §§ Sibiu a fost distinsă recent j§ cu Diploma pentru merite de- gj­osebite ln munca de organi-­a­zaţie. p Aceeaşi înaltă distincţie i-a jj fost acordată personal tovară­ p şuiul Zosim Şchiopotă, secreta- jj rul comitetului U.T.C. pe ln- jj treprindere. jg Cu această ocazie, tinerii p din toate compartimentele de­­ activitate ale Întreprinderii jj „Flamura roşie“ şi-au propus jj să-şi sporească realizările şi jj să contribuie prin munca lor­­j la Înfăptuirea angajamentelor jj luate de întregul colectiv de jg a da peste pian, ln cea de-a jj doua etapă a Întrecerii socia- jj liste pe anul 1971, 6,9 milioa- jj ne lei la producţia globală, jj 6,2 milioane lei la producţia jg marfă şi 300 mil lei la pro- jj ducţia destinată exportului. jj PARASCHIVA BODEA | Staţiunile balneo-c­i-1 materice în aştep- g tarea oaspeţilor Staţiunile balneo-climaterice­­ din judeţul Prahova au în- §­ cheiat pregătirile pentru noul­­j sezon. * In staţiunea Slănic jg Prahova, serviciul balnear a jg fost extins cu noi capacităţi­­ pentru băi calde şi reci, cu gr­ape carbogazoase şi s-a ame- gj najat un bazin pentru aero jj şi helioterapie. Condiţii su-­jj perioare de confort şi trata-­­ ment, pentru bolnavi de a- m p­fecţiuni ale aparatului loco-­­ motor şi ale sistemului ner- jj ros periferic, au fost create gj şi la băile Telega-Cîmpina gj şi Ţintea-Băicoi. De aseme­­p nea, pitoreasca staţiune Si­­gj naîa şi-a sporit debitul de g ape minerale pentru afecţiuni jj gastro-intestinale şi urologie, jj precum şi spaţiile de cazare. §* In acest an, staţiunile bal- gj neo-climaterice din judeţul j­j Prahova vor putea găzdui jj peste 100 000 turişti români şi jj străini.­­ * Simbătă s-a deschis sezonul jg turistic pe litoralul românesc, gj In noul sezon estival sta- jj­ţiunile de pe litoral oferă ji oaspeţilor condiţii optime de gj găzduire şi servire. Capaci- Jj tatea de cazare a fost mă- jj rită, prin intrarea în circuitul jj turistic al staţiunii Saturn, m completarea cu noi hoteluri a jjj staţiunilor Neptun, Jupiter şi jj Venus, condiţiile de servire jjj s-au îmbunătăţit prin crearea­­ unor noi spaţii comerciale şi­­ de alimentaţie publică, gră- gg­diniţe de copii, terenuri de jg sport, puncte de agrement. jj După cum apreciază Vasile jg Trandafir, directorul general jj al O.N.T. Litoral, s-au creat jg posibilităţi pentru cel mai bo-­jj gat sezon turistic cunoscut jj pînă acum pe litoralul nos­­p­­ru, staţiunile puţind găzdui jg anul acesta circa două mi-­jj lioane de oaspeţi. (Agerpres) jj ^iiiiiiiiiimiaii!iiiiiiiiiiHiii!a8!iiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiniiiniii!iiii!!i!iiii!iiiii­ fii![iinniii^ In numărul de azi Int­eresul mărunt, credulitatea şi atitudinea de „gură­­cască“ — de mînă cu infracţiunea • Curier Juridic Rubrica de informaţii AZI... AZI... AZI... • pag. a n-a Din istoricul acţiunilor de ocrotire a monu­mentelor naturii — mozaic — cinemeridiane — se spune că... — cuvinte încrucișate — programul sâptămînal TV pag­­­in­a MAGAZIN­ ­ • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ 1 ^A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\­^^^ Construcţiile de locuinţe s-au dezvoltat intens şi în satele comunei Păuca în anii socialismului. Casele noi au schim­bat fizionomia localităţilor, în foto­­stradă păuceană Expresie general­ă a dezbaterilor ce au loc în cooperativele agricole „Mulţumim din toată inima partidului66 Grija faţă de oamenii muncii, profundul umanism străbate ca un fir roşu întreaga politică a parti­dului nostru. Toate măsurile apli­cate urmăresc ridicarea pe o treap­tă superioară a condiţiilor de trai pentru toţi cei ce muncesc, de la oraşe şi sate. Integrate firesc în amplul program de edificare a noii societăţi, recentele măsuri preconi­zate pentru îmbunătăţirea condiţii­lor de viaţă ale ţărănimii coopera­tiste vizează realizarea unui pro­gres substanţial în sectorul agrar al economiei naţionale, ridicarea stan­dardului de trai al populaţiei din mediul rural. La fel ca întregul popor, coopera­torii din judeţul nostru au primit cu un real interes şi o profundă satisfacţie aceste documente, au dezbătut şi dezbat cu responsabili­tate măsurile necesare pentru crea­rea cadrului adecvat aplicării lor. Analizînd competent baza materia­lă existentă a producţiei, studiind perspectivele reale de dezvoltare a acesteia, membrii cooperatori au a­­juns la concluzia că în judeţul nos­tru mai pot fi antrenate in circui­tul productiv importante capacităţi productive, aşa încît să se asigure o temelie trainică aplicării măsu­rilor preconizate de Hotărîrea Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Recenta plenară a U.J.C.A.P. a stabilit programul de organizare şi desfăşurare a dezbaterilor. Adună­rile generale ale cooperatorilor, ca­re se desfăşoară în judeţul nostru în perioada 14—30 mai a.c., sunt chemate să depisteze căile de valo­rificare mai deplină a posibilităţi­lor de sporire a producţiei agricole şi a veniturilor unităţilor, să sta­bilească precis măsurile ce se vor aplica pentru transpunerea în viaţă a propriilor hotărîri. Exprimîndu-şi satisfacţia deplină faţă de aplicarea măsurilor preco­nizate de conducerea de partid, co­operatorii mulţumesc din inimă Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija permanen­tă manifestată faţă de oamenii muncii de pe ogoare, faţă de con­tinua îmbunătăţire a­­condiţiilor de viaţă ale acestora. Caracterul uma­nist al politicii partidului nostru este una din laturile ei esenţiale, pregnant reliefată în recentele dezbateri care au avut loc în adu­nările generale ale cooperatorilor. Hotărîrea oamenilor de a folosi intens fiecare clipă prielnică lucru­lui, în cîmp a caracterizat desfășu­rarea adunării generale a coopera­torilor din Turnișor-Sibiu. Consiliul de­­ conducere a făcut propuneri concrete adunării generale pentru organizarea unor noi activităţi, pentru dezvoltarea altora astfel in­cit munca membrilor cooperatori să fie mai rodnică, veniturile aces­tora să sporească substanţial în a­­cest an. Subliniind importanţa deo­sebită şi semnificaţiile sociale pro­funde ale aplicării măsurilor pre­conizate de Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 27. IV. a e. și ale legilor adoptate de recenta sesiune a M.A.N., adu­narea generală a aprobat în una­nimitate propunerile consiliului de conducere. Pentru a se realiza venituri su­plimentare, care să dea posibilitatea achitării către Casa de pensii a contribuţiei de 7 la sută din valoa­rea producţiei globale obţinute, a­­dunarea generală a aprobat dezvol­tarea atelierului de prelucrare a pietrelor, de unde se vor obţine 50 000 lei, înfiinţarea atelierului pentru producerea mozaicului, ce va contribui cu un venit de 15 000 lei şi a atelierului footo, ce va aduce unităţii un venit de 8 000 lei. Din­ organizarea activităţilor industriale se va realiza astfel un venit supli­mentar de 73 000 lei Important este faptul că, in majoritate, veniturile obţinute din activitatea de produ­cere a pietrelor vor fi scutite de impozit, în conformitate cu Legea de organizare a activităţilor indus­triale şi a prestărilor de servicii , care prevede neimpozitarea, timp de 2 ani, a veniturilor realizate din activităţile industriale , nou organi­zate, precum şi a unei cote-părţi din veniturile obţinute din activi­tăţile industriale existente dacă a­­ceste venituri depăşesc cu 50 la sută ce s-a realizat în anul trecut. (Continuare în pag . II-a) GH. GRĂDINAREI Calitatea produselor o problemă mereu actuală în Raportul prezentat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Con­gresul al X-lea al P.C.R. se sub­liniază că ridicarea calităţii pro­duselor, realizarea de produse cu caracteristici tehnico-economice su­perioare trebuie să constituie o preocupare de prim ordin, una din sarcinile de cea mai mare însem­nătate a ministerelor şi centralelor industriale, a organelor de stat şi de partid, a unităţilor economice, a tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor şi specialiştilor din industria noastră socialistă. lată de ce cincinalul 1971—1975 a fost decretat „cincinalul calităţii". A­­ceasta înseamnă că, mai mult ca oricînd, astăzi, întreprinderile in­dustriale trebuie să-şi situeze pro­blemele legate de ridicarea cali­tăţii produselor în centrul preocu­părilor activităţii economice, dé­­■ oarece de ele depinde aproape in exclusivitate, asigurarea eficienţei şi competitivităţii produselor ro­mâneşti. In acest context iniţiativa pe ca­re a avut-o Inspektorum­, general de stat pentru controlul calităţii produselor de a organiza, la sediul uzinei „Independenţa“ din Sibiu, un schimb de experienţă între u­­nităţi cu profil similar din ţară s-a dovedit a fi binevenită. Pornind de la ideea că îmbună­tăţirea calităţii produselor se rea­lizează prin respectarea cerinţelor constructive, funcţionale, economi­ce, de mentenabilitate, fiabilitate şi estetică, participanţii, specialişti de la uzinele „Progresul“ Brăila, Uzina mecanică din Timişoara, U.C.M.M.A. Bocşa Română şi repre­zentanţi ai­ filialei sibiene a In­spectoratului general de stat pen­tru controlul calităţii produselor şi-au împărtăşit din experienţa lor în acest domeniu, cu scopul de a înlătura practicile necorespunză­toare care dau naştere la atîtea neajunsuri. Discuţiile care s-au purtat după prezentarea referate­lor — în care se descriau o serie de metode de muncă uzitate în controlul calităţii produselor — au scos la iveală că majoritatea defi­cienţelor care apar se datoresc u­­nor cauze subiective, purtînd am­prenta neglijenţei şi superficialită­ţii. Este cu atît mai regretabil, cu cit acestea pecetluiesc soarta pro­dusului încă de la naşterea lui, din faza de proiectare De pildă, con­strucţiile metalice destinate şantie­rului uzinei „Independenţa", pro­duse de U.C.M.M.A. Bocşa, au fost necorespunzătoare pentru că­­­ aşa după cum susţinea ing. I. Mo­toc de la Bocşa — proiectul a fost elaborat cu greşeli. La fel, defi­cienţe calitative au prezentat şi batiurile primei turbine livrate de U.C.M. Reşiţa, datorită nerespec­­tării documentaţiei şi complexită­ţii reperelor respective şi tehnolo­giilor nepuse la punct. Toate acestea reclamă remanieri care... costă. Bunăoară, pentru re­cuperarea rebuturilor la o serie de piese turnate, la uzina sibiană s-au cheltuit, numai în cursul a­­nului trecut, peste 40 mii lei. Pe lingă pierderile din rebut, tot da­torită neglijenţei în executarea produselor, în ’70 s-a mai plătit suma de 126 441 lei pentru rema­nierea produselor la beneficiari, în termenul de garanţie. în cuvîntul său, inginerul Lu­cian Tripşa remarca insuficienţa inginerilor de specialitate (continuare In pag . 11 a) V. BARBU PE MARGINEA UNUI VERITABIL SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ■ H.H (!)■■■

Next