Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-11 / nr. 1026

V Anul IV, nr. 1026 Organizaţia de bază — integrată organic în activitatea economica Prin sarcini concrete la timp şi operative Siriul de o deosebită însemnătate se desprind din Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. şi pentru silvicultura ţării noastre. Dintre acestea, judeţului Sibiu, judeţ care dispune de un patrimoniu forestier de 157 059 hectare, adică 34 la sută din totalul fondului funciar, îi stau în faţă în primul rînd acţiunile ce se referă la refacerea pădurilor cu randament scăzut, creşterea speciilor de răşinoase în componenţa pădurilor tinere, ceea ce va determina extinderea plantărilor de specii repede crescătoare, înfiinţarea unor culturi speciale (producătoare de lemn pentru celuloză), extinderea pe suprafeţe mari a lucrărilor de îngrijire a pădurilor şi o mai strictă respectare a normelor de exploatare. Organizaţia de bază de la Inspectoratul silvic judeţean Sibiu a pus în discuţia comuniştilor, în cadrul adunărilor generale tocmai problemele care vizează îndeplinirea sarcinilor economice stabilite de directivele congresului, încă din luna februarie. În adunarea generală a organizaţiei de bază s-a dezbătut sub toate aspectele pregătirea campaniei de împăduriri pentru primăvara acestui an, Adunarea a hotărît să repartizeze fiecărui comunist sarcina de a răspunde direct de activitatea unui ocol in vederea îndeplinirii exemplare a acestei sarcini. în acest fel colectivul de conducere al inspectoratului a primit un ajutor efectiv, fiecare comunist răspunzînd împreună cu şefii de ocoale de întregul complex de măsuri necesare acestei importante campanii. Trebuie specificat aici că din totalul suprafeţelor împădurite de care dispune judeţul Sibiu, 27 400 hectare sunt păduri cu randament scăzut, a căror producţie de explorabilitate este, ori medie, de circa 130 mc la hectar, adică cu 25—30 la sută mai puţin faţă de pădurile cu productivitate medie. în intenţia conducerii Inspectoratului silvic este de a înlocui treptat această suprafaţă slab productivă şi de a pune la dispoziţia unităţilor de exploatare noi păduri cu un fond forestier valoros. Pentru o primă etapă s-a prevăzut refacerea a 17 729 hectare păduri cu randament scăzut şi un volum de împăduriri pe anul în curs de 860 hectare. Prin acţiunile întreprinse de organizaţia de bază, de conducerea inspectoratului s-au realizat, numai în primele cinci luni ale acestui an, lucrări de împădurire pe 1 488 hectare, depăşindu-se cu peste 230 hectare sarcina stabilită în întregul semestru. în acelaşi mod s-a procedat şi cu celelalte probleme deosebit de însemnate pentru activitatea silvică a judeţului, înrâurirea membrilor de partid făcîndu-se simţită în întocmirea atentă a planului de aprovizionare pe anul viitor — temă dezbătută în adunarea generală a organizaţiei de partid din luna aprilie, măsurile menite să stimuleze activitatea apicolă pe acest an (discutată in luna trecută) şi altele. Comuniştii din cele opt organizaţii de bază care activează pe teritoriul inspectoratului silvic al judeţului îşi mobilizează forţele pentru realizarea unor lucrări de înaltă ţinută calitativă, rodul muncii lor dovedind peste ani dragostea, priceperea şi dăruirea lor pentru păstrarea şi îmbogăţirea acestui nepreţuit tezaur natural, de care dispunem. Ing. PANTILIE MOŢ secretarul organizaţiei de bază de la Inspectoratul silvic Sibiu Una din „consultaţiile“ pe care specialiştii întreprinderii AMET — Sibiu le acordă „pacienţilor“ pe 4 roţi I I 5s II îs IV (Urmare din pag. I) Şi cu ocazia acestui control inopinat s-au constatat unele deficienţe în privinţa păstrării documentelor secrete în timpul şi în afara orelor de program. De exemplu, la şeful serviciului mecanic-şef, Mircea Rădulescu, de la „Automecanica“ Mediaş, s-au găsit 7 documente secrete păstrată în... corpul biroului de lemn. La Centrala industrială gaz metan, salariaţii Mureşan şi Dumitrescu păstrau documentele în sertarele de la birou — şi nu în fişete metalice —, iar Ioan Gliga şi Paul Petrescu, după ce au scos pe birouri documente secrete, au părăsit încăperea, lăsîndu-le neasigurate. O situaţie similară s-a constatat şi la biroul preţ de cost de la U.M.M.N. Copşa Mică. De asemenea, la „Independenţa“, mai multe fişete ale salariaţilor care aveau documente secrete asupra lor au fost găsite nesigilate (inginerii Czilich, Dărăban, Florian şi Crucinschi). O slabă preocupare din partea unor conducători de întreprinderi şi instituţii s-a constatat pe linia stabilirii datelor şi documentelor, care constituie secret de stat. La U.P.A.S., bunăoară, au fost găsite în sertare de lemn documente care nu poartă menţiunea „secret“, deşi, conform listei avizate, se încadrează în această categorie. La „Independenţa", cu toate că în contractul de licenţă privind asimilarea unui produs important se stipulează că secretul documentaţiei trebuie păstrat şi s-a emis în acest sens un ordin al conducerii uzinei, o serie de documentaţii au fost găsite reasigurate. De asemenea, la Combinatul textil Gişnădie, ing. Mihai Gross nu avea înregistrate ca documente secrete situaţiile privitoare la planul de export (volumul exportului pe perioada 1971—1975, graficul de livrări şi alte situaţii). Şi în privinţa transportului documentelor secrete se manifestă încălcari ale normelor în vigoare. Bunăoară, la U.M.M.N. Copşa Mică, U.M. Mîrşa, Combinatul de pielărie şi încălţăminte Sibiu, transportul acestor documente nu se face în toate cazurile prin poşta specială, ci prin cea obişnuită sau prin diverşi delegaţi, încălcîndu-se astfel prevederile art. 11 din Decretul nr. 430/1969. Totodată, cu ocazia redactării unor documente secrete şi multiplicarea acestora, nu peste tot se ţine o evidenţă strictă a caietelor de ciornă şi indigourilor, iar distrugerea acestora nu este evidenţiată în nici un fel de document. Astfel de cazuri s-au constatat la Direcţia judeţeană de statistică, „Automecanica“ Mediaş, „Independenţa“ şi altele. O vigilenţa continuă, sporită, trebuie sa se manifeste nu numai în ce priveşte documentele secrete, ci şi faţă de cele obişnuite, cu care se lucrează frecvent — şi care, dacă ar fi sustrase sau distruse de persoane rău intenţionate, ar crea mari greutăţi în activitatea întreprinderilor. Or, în această direcţie se manifestă cele mai multe şi mai mari neajunsuri. Foarte mulţi funcţionari, la terminarea programului, nu-şi închid sertarele şi fişetele, nu le sigilează, iar în unele locuri încăperile respective au fost găsite deschise („Independenţa", I.M.C.C., I.R.U.M., U.P.A.S. etc.). Este lesne de înţeles că de asemenea fisuri în apărarea secretului de stat pot profita atît persoanele rău intenţionate, cit şi, eventual, agenţi ai spionajului economic. Aspectele prezentate mai sus relevă faptul că, deşi faţă de anii trecuţi situaţia este mult îmbunătăţită, în sensul că nu există cazuri de pierdere sau sustragere a unor documente secrete, mai apar, totuşi, manifestări de neglijenţă, indisciplină şi lipsă de vigilenţă. Aceasta din cauză că nu peste tot s-a înţeles pe deplin faptul că, potrivit art. 6 din Decretul 430/1969, răspunderea pentru luarea măsurilor de apărare a secretului de stat revine în primul rînd conducătorilor de întreprinderi şi instituţii — şi nu organelor de securitate, care verifică doar modul de aplicare a dispoziţiilor legale. Iată de ce este imperios necesar ca peste tot, conducătorii respectivi, persoanele cărora le sunt încredinţate asemenea documente să-şi sporească necontenit răspunderea şi vigilenţa. Totodată, trebuia reţinut în mod deosebit şi faptul că nu este suficient numai să ne asigurăm documentele şi informaţiile secrete, dacă despre acestea, cei care Ie cunosc vorbesc în afara serviciului, în împrejurări care ar putea să atragă atenţia celor interesaţi să le cunoască şi să la înstrăineze. Să nu va uite nici o clipă prevederea art. 2 din decretul amintit: „Transmiterea sau divulgarea secretelor de stat, pierderea, alterarea, distrugerea ori sustragerea documentelor și datelor care constituie secrete de stat, neglijența care a dat prilej altei persoane să afle asemenea secrete, precum și orice alte încălcări ale normelor privind apărarea secretului de stat prevăzute de legea penală, constituie fapte deosebit de grave şi sunt pedepsite de lege“. Considerăm, totodată, că şi organizaţiile de partid din întreprinderi şi instituţii sunt chemate să-şi sporească exigenţa, să desfăşoare un control mai riguros şi o muncă educativă mai exigentă în rîndul tuturor salariaţilor pentru păstrarea deplină a secretului documentelor, datelor şi informaţiilor care prezintă acest caracter —■ şi a căror divulgare este de natură să pună în pericol interesele economice, militare sau politice ale statului nostru. Secretul de stat să fie SECRET! Tribuna Sibiului -ti-?' / ' v. ■' -* ■ ' Hala monta] întreprinderii industriale locale Mediaş, secţia aparataj electric, construita pe o suprafață productivă de 900 mp Foto: FRED NSS Pe fondul unei „dispute“ (Urmare din pag. I) te): — creşterea gamei sortimentale de la cca 60 la peste 300 sortimente; •— ridicarea nivelului calitativ al producţiei (înţelegînd prin aceasta creşterea grosimii tablei!...); — fabricarea unor accesorii (torţi) mai complicate, care permit în mai mică măsură utilizarea deșeurilor. Asemenea argumente sunt, din păcate, foarte departe de a fi convingătoare... Creșterea gamei sortimentele nu poate nicicum justifica sporirea consumului de metal. Normele de consum se stabilesc în definitiv pe fiecare sortiment în parte şi stă deci în putinţa serviciului de concepţie, al tehnologilor să găsească soluţiile optime pentru încorporarea unei cantităţi cit mai mici de tablă în produs. După cum, calitatea produselor (o ştiu toţi cumpărătorii şi ar trebui s-o ştiu şi specialiştii uzinei) nu este proporţională cu grosimea tablei folosite. Un lucru demn de reţinut decit modernizarea produselor nu trebuie în nici un caz acceptată în detrimentul utilizării judicioase a materiilor prime. Caz concret: s-a conceput un nou tip de toartă la cale, care, e adevărat, schimbă cu ceva aspectul produsului dar... nu mai permite utilizarea deşeurilor din tablă. Este greu de stabilit ce s-a cîştigat prin această soluţie!... De altfel, folosirea deşeurilor constituie, credem, o altă problemă rezolvată doar parţial la „Emailul roşu*, în prezent ele ajung şi pînă la 30 la sută din greutatea tablei folosite, aşa încît ar fi firesc să se intensifice ritmul preocupărilor pentru diminuarea şi valorificarea lor. E adevărat, s-au stabilit unele variante optime de croire cu ajutorul calculatorului electronic. Dar e de ajuns? Am depistat, de pildă, o propunere foarte valoroasă (privind introducerea unui nou sistem de croire prin folosirea tablei în sul), a cărei vechime a atins deja 2 ani, şi nimeni n-a putut să ne spună nici cel puţin eficienţa ei economică. In fine, înclinăm să credem că din sistematizarea cauzelor ce duc la un consum ridicat de metal, inginerul şef a omis, intenţionat sau nu, pe una care depinde într-o măsură covîrşitoare de calitatea muncii desfăşurate, de exigenţa muncitorilor şi a conducătorilor procesului de producţie — rebuturile. Ele se ridică, pe primele patru luni ale anului, la 79 tone. In condiţiile in care uzina medieşană importă circa o treime din tabla necesară anual, „bilanţul“ rebuturilor apare şi mai îngrijorător. Evident, justificările apar aici, legate de calitatea necorespunzătoare a tablei de la laminorul din Galaţi. Fără îndoială, ele nu pot fi contestate, în acelaşi timp însă nu înseamnă totul, pentru că pînă la sfirşitul lunii trecute numai prin defectele de manoperă (reglări incorecte de scule, lipsa materialelor, probe superficiale de scule, etc.) s-au rebutat definitiv vase în greutate de peste 7 000 kg. Într-o asemenea situaţie , considerăm extrem de utilă investigareaposibilităţilor de introducere a autocontrolului, cu atît mai mult cu cit specificul activităţii productive favorizează aplicarea lui. Este inexplicabilă inerţia şi neîncrederea factorilor de răspundere ai uzinei faţă de o asemenea metodă care a depăşit în fond demult stadiul de „pionierat*, probînd înaltele avantaje pe care le aduce. în orice caz, indiferent că dispute amintită în primele rînduri va da cîştig de cauză uzinei medieşene, ceea ce am dori să se reţină este că rezervele şi posibilităţile interne pe linia economisirii metalului sunt departe de a fi valorificate integral. Esenţial este ca toate compartimentele uzinei, conducerea ei, organizaţia de partid, de sindicat să nu „uite“ nici un moment că această calitate de mare consumator o incumbă logic pe aceea de bun gospodar, și să adopte operativ măsurile cuvenite. rjrimbre LA „CIRCULARUL“ INIŢIATIVELOR 99 (Urmare din pag. 1) muncii meseriaşilor existenţi pe raza comunei este o acţiune foarte rentabilă, consiliul de conducere a hotărît înfiinţarea a două noi sectoare: unul pentru confecţionarea de materiale din betoane (stîlpi, dale, ghizduri pentru fîntîni, diverse tuburi etc.) şi altul pentru construirea diferitelor obiective de interes social-economic. Meşterii Ion Căpăţînă, din Arpaşu de Sus, şi Viorel Vasu, din Arpaşu de Jos, pricepuţi în confecţionarea materialelor din betoane, vor lucra organizat, contribuind încă din acest an cu cca 150 000 lei la realizarea veniturilor în cooperativa agricolă. Meşterul zidar Ion Bogdan, din Arpaşu de Jos, împreună cu 6-7 oameni, va forma echipa de constructori. „Avem create toate condiţiile pentru ca în acest an să realizăm tot ce ne-am propus, ne relatează tovarăşul Aurel Dobrin, preşedintele unităţii. Cu sprijinul U.J.Q.A.P., consider că şi la Arpaşu de Jos vom dovedi că din lemn se pot scoate venituri substanţiale". La unitatea vecină (C.A.P. Noul Român) ambiţiile sunt mai mari. „Vom obţine în acest an peste 2 000 000 lei venituri de la activităţile cu caracter, industrial, afirma şeful atelierului, Ion Bunea. Din aceasta suma, 640 000 lei au şi fost înregistraţi pînă acum. Avem un atelier bine pus la punct, cu 7 motoare electrice, 5 circulare şi alta maşini, unde lucrează o echipă de 14 oameni. Sîntem în relaţii comerciale cu mai mult de douăzeci de unităţi din Sibiu, Braşov, Alba Iulia, Bucureşti, Roman, Iaşi etc., cărora le livrăm lăzi de pîine, lopeţi pentru brutărie, diferite cozi de unelte etc. Din acest atelier am obţinut în anul trecut 1 250 000 lei venit. Şi nici în acest an nu ne vom face de ruşinea vom realiza mai mult*. Acţionînd consecvent pe linia valorificării resurselor locale, dînd dovadă de multă iniţiativă şi spirit întreprinzător, consiliul de conducere de la C.A.P. Noul Român (preşedinte Tănase Bunea) a hotărît înfiinţarea şi a altor sectoare. Astfel, se va crea o secţie pentru producerea unor recipiente speciale necesare Combinatului chimic Victoria, care va deveni partener de comerţ cu C.A.P. Noul Român pe 5—10 ani. S-a început lucrul la această secţie care numai în acest an va aduce în casieria unităţii cca 75 000 lei. Şeful de atelier afirmă că aici se va introduce o linie tehnologică, pentru a se asigura producţia de serie, astfel că, într-adevăr, la Noul Român se poate vorbi de activităţi industriale. Toate modificările privind modernizarea atelierului vor costa doar 80 000 lei, în timp ce beneficiul ca se poate realiza din acest sector este de cca 50 la sută din totalul valorii producţiei globale. Un alt sector recent înfiinţat, cel pentru confecţionarea materialelor din beton, a şi realizat primele venituri, de 25 000 lei. Dar, din acest sector, pînă la sfirşitul anului se va obţine minimum 300 000 lei. Mergând pe linia asigurării locurilor permanente de muncă pentru mai mulţi oameni, cooperativa agricolă cultivă în acest an 12 ha cu sorg pentru mături, din valorificarea cărora se va obţine un venit de cca 180 000 lei. Iată cum o echipă de cca 25 oameni va aduce cooperativei agricole un venit de peste 2 000 000 lei într-un an de activitate. Şi acţiunile întreprinse de oamenii cu iniţiativă de la Noul Român nu se rezumă doar la atît. într-un fost grajd se amenajează o ciupercărie, folosindu-se, ca sursă de încălzire, surplusul de căldură da la uscătoria atelierului. Se preconizează că în acest an să se execute un pat germinativ pe 300 mp, scoţîndu-se, în decembrie, un prim ciclu de producţie. Calculul „hîrtiei" arată că într-un ciclu se pot realiza cca 78 000 lei din valorificarea producţiei de cea 3 000 kg ciuperci ce se vor obţine. Şi aici vor munci doar 5 oameni, în anul viitor spaţiul de producţie al ciupercăriei va fi extins la 1 000 mp, se vor lua măsuri pentru dirijarea aerisirii (mai ales în vară, cînd căldura devine principalul „duşman" al producţiei în ciupercărie), astfel încît să se asigure anual minimum 3 cicluri. Aceste sectoare sînt (sau vor fi puse imediat) în funcţiune. „Pe rol" se mai află şi organizarea muncii femeilor care ştiu să ţeasă covoare, pînze cu motive populare, pentru a se valorifica astfel mai bine tradiţia locală. După cum se vede , o activitate prodigioasă, pe cit de frumoasă, pe atît de rentabilă, înlesnirile create de noua lege privind organizarea activităţilor industriale, coroborate cu spiritul întreprinzător al conducerilor imitaţilor agricole, revitalizează valoroasele meşteşuguri săteşti, dau un nou avînt punerii în valoare a tradiţiilor întru hărnicie şi pricepere ale oamenilor de pe aceste meleaguri. ! N * S Is Is I\ Is Is *s Is *\ Is Is !»Vs Experienţa dimpreună cu tinereţea] iată-l pe muncitorul Viorel Alămoreanu de la I.R.E. Sibiu, alături de Hans Schorsten (stingă), ucenic in anul XI, lucrînd la rebobinarea unui motor Manifestări la Casa agronomului Urmărind permanent pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, conform indicaţiilor date de către conducerea partidului şi statului nostru, Direcţia generală judeţeană a agriculturii, prin Casa agronomului, a organizat, în zilele de 16 iunie 1971, cursuri de perfecţionare teoretică şi documentare tehnică pe teren, cu salariaţii unităţilor subordonate, Oficiul de gospodărirea apelor, Oficiul de îmbunătăţiri funciare şi Oficiul cadastru şi organizarea teritoriului. Au participat peste 80 de salariaţi, care au audiat 20 prelegeri susţinute de specialişti ai unităţilor. Prin aceasta acţiune s-a urmărit precizarea sarcinilor ce revin în domeniile respective de activitate, împrospătarea cunoştinţelor, evidenţierea noilor probleme care seimpun a fi rezolvate şi documentarea pentru lucrările ce urmează a se proiecta şi executa în cadrul judeţului Sibiu. Documentarea tehnică pe teren a urmărit vizitarea unor obiective cu caracter specific activităţilor de gospodărire a apelor, îmbunătăţiri funciare şi organizarea teritoriului. Ing. MIHAI TIPURIŢA Oficiul de gospodărire a apelor Sibiu ACTIVITATE INTENSĂ PE OGOARE • în fermele întreprinderii agricole de stat Sibiu s-a încheiat a doua praşilă la cartofii cultivaţi pe cele 475 hectare. Totodată, la această cultură a fost efectuat primul tratament contra manei şi a gîndacului din Colorado, la întreaga suprafaţă. La porumbul pentru boabe, pe cele 971 hectare, s-a terminat a doua praşilă mecanică. Aceeaşi lucrare a fost executată şi la porumbul pentru siloz, pe 200 hectare din 528 cite ocupă această cultură. Sunt folosite zilnic la lucrările de întreţinere 30 cultivatoare. In vederea asigurării bazei furajere, o atenţie deosebită se acordă recoltării şi depozitării în bune condiţiuni a trifolienelor. Astfel, pînă miercuri s-au recoltat trifoiul şi lucerna de pe 551 hectare din sarcina planificată de 982 hectare, fiind depozitate peste 580 tone fînuri. In unele ferme a început recoltatul tinetelor naturale, realizîndu-se această lucrare pe 490 hectare. S-au însilozat mai bine de 200 tone masă verde de trifoi, lucerna şi iarbă. • După cum ne Informează Inginerul şef al cooperativei agricole de producţie din Vurpăr, Constantin Fanda, ţăranii cooperatori participă zilnic la executarea lucrărilor de întreţinere. Ca urmare, praşila a doua la cartofi a fost executată pe 30 hectare, la sfecla de zahăr pe 50 hectare, iar la porumbul pentru boabe pe 15 hectare. în acelaşi timp cooperatorii au aplicat un tratament cu Lindatox 20 pe 25 hectare cu cartofi pentru combaterea gîndacului din Colorado. • „La Ocna Sibiului, ne relatează inginerul Eugen David, a fost recoltată lucerna de pe întreaga suprafaţă de 60 hectare şi aşezată pe capre. Mecanizatorii au pregătit cositorite mecanice în vederea recoltării trifoiului de pe cele 100 hectare. Ţăranii cooperatori participă într-un număr mare la executarea lucrărilor de întreţinere". • Mecanizatorii ce deservesc cooperativa agricolă de producţie din Loamneş şi-au depăşit sarcinile de plan pe trimestrul II, aducînd o importantă contribuţie la executarea lucrărilor de întreţinere şi combatere a dăunătorilor. A fost efectuată praşila a II-a mecanică pe 230 hectare cu cartofi şi porumb pentru boabe şi s-a aplicat primul tratament de combatere la cartofi pe întreaga suprafaţă. Ţăranii cooperatori din Loamnes au recoltat sparcheta de pe 38 hectare, lucerna — 20 hectare și trifoiul — 10 hectare. Pagina Dincolo de noile profiluri... Cînd cu aproape 13 luni în urmă timpul pustiu din marginea Sibiului s-a umplut de freamăt, iar excavatoarele au muşcat lacome şi nemiloase din pămîntul reavăn, presa şi radioul au anunţat începutul unei noi premiere industriale: construcţia noilor hale de turnătorie şi utilaj complex ale Uzinei „Independenţa“. De atunci cîmpul s-a obişnuit cu zarva, în vreme ce noile siluete s-au angajat tot mai semeţ pe verticale, prefigurînd zi de zi mai precis dimensiunile şi complexitatea noii „cetăţi a metalului“. Aici s-a muncit de la bun început într-un ritm îndîrjit şi mărturia cea mai de preţ în acest sens o constituie stadiul actual al construcţiilor — hala de utilaj complex este acoperită ,şi se execută închiderea ei, iar la turnătorie s-au ridicat toţi stîlpii şi s-au montat fermele metalice. De altfel, la sfirşitul primelor 5 luni din acest an, planul anual de construcţii-montaje fusese realizat în proporţie de 52,5 la sută. Care este explicaţia unor asemenea realizări? Ne-o rezumă numai la doi factori, şeful serviciului investiţii al urinei, inginerul Ernest Zayi „Hotărîtoare s-a dovedit a fi organizarea superioară a lucrărilor pe şantier de către Trustul 505 şi colaborarea permanentă dintre constructor şi beneficiari. Colaborarea a avut ca element primordial asigurarea în termen a documentaţiei necesare. Este suficient să arătăm că pentru toate lucrările din acest an documentaţia a fost predată la 30 septembrie anul trecut, iar în prezent există asigurate proiecte în valoare de cca 30,5 milioane lei peste prevederile contractului. Mai mult, uzina sibiană va executa în curînd şi fermele din tablă pentru curăţitorie. Obiectivul principal comun pentru uzină şi constructori rămîne în acest an acoperirea tuturor halelor, pentru a se putea trece la executarea fundaţiilor utilajelor tehnologice. Ce înseamnă noul sector pentru uzina „Independenţa“? Cei mai mulţi specialişti vor răspunde fără şovăire. Totul! Concret, înseamnă capacităţi de depozitare--de 5 ori mai mari, capacităţi de turnare de 3 ori crescute, fluxuri de producţie bine gîndite, eliminarea noxelor şi a degajărilor de praf, etc., etc., într-un cuvînt, înseamnă premise sigure pentru modernizarea producţiei, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan sporite din acest cincinal. Dincolo de profilele care cresc semeţ pe aproape 19 hectare din cîmpul altădată pustiu, astăzi însufleţit de priceperea oamenilor şi de forţa maşinilor, se întrezăresc deci contururile unei impresionante platforme a fontei şi oţelului, întregind armonios peisajul industrial al oraşului. . E. DAVID Staţie La întreprinderea medieşană „8 Mai“, peste cîteva zile va intra în funcţiune, cu întreaga capacitate, o nouă staţie pilot pentru tăbăcării. Ea va avea menirea de a realiza noi sortimente, precum şi valorificarea superioară a pieilor crude şi a materialelor auxiliare. Aceasta va contribui, bineînţeles, la reducerea materialelor importate, la îmbunătăţirea calităţii semifabricatelor, precum şi la obţinerea de noi sortimente. Extinderi Lucrătorii întreprinderii de gospodărie comunală muncesc intens la introducerea apei potabile pe unele străzi ale municipiului Mediaş. Recent au fost terminate lucrările de canalizare menajeră şi introducerea reţelei de apă pe strada Partizanii păcii, pe o lungime de 150 m, în curînd vor începe lucrările de introducere a apei potabile pe străzile P. Cerna, Al. Vladniță și Brazilor, conductă ce va avea o lungime de peste 1 200 m. Hală nouă La Fabrica de şuruburi Mediaş, în curînd se va da în folosinţă hala de tratament termic, avînd o suprafaţă de 450 mp. Aici a fost montată o linie continuă automată pentru tratamentul termic al inelelor (călire, revenire, brumare). O dată cu darea noii hale în folosinţă se prevede o creştere a producției cu 25 la sută în anul 1972 și cu 60 la sută pînă la sfîrșitul anului 1975.