Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-01 / nr. 1043

i I I 5N IS !­­ I 1 ! I I î 5 Simbol al preţuirii pe­­care partidul o acordă activităţii personalului didactic, expresie a con­sideraţiei cu care între­gul mostru popor încon­joară munca nobilă a slujitorilor şcolii, ieri s-a sărbătorit în toată ţara „Ziua învăţătorului“. Tradiţionala sărbătoare a muncii didactice desfă­şurată la încheierea a­­cestui an şcolar îmbracă semnificaţii înălţătoare în climatul societăţii ro­­mîneşti contemporane, în Lumina jubileului de 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Ro­mân. Aceste semnificaţii decurg din statornicirea unui prestigiu bine con­solidat al învăţămîntului in sistemul general al vieţii sociale, din defi­nirea locului de mare răspundere patriotică pe care şcoala — principală instituţie de cultură şi civilizaţie — îl ocupă în programul de dezvoltare elaborat de partid. In­tr-adevăr, prin­ măsurile luate în ultimii ani, por­nind cu statuarea logi­că a normelor de orga­nizare şi acţiune, cu in­tegrarea mai vie în per­spectivele vieţii, cu di­versificarea şi dezvolta­rea reţelei şcolare, cu modernizarea şi întări­rea eficienţei activitatea didactică din patria noas­tră îşi conturează un ca­dru autorizat în făuri­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, propulsînd învăţămin­­tul românesc între cele mai fertile sisteme edu­caţionale din lume. De pe această bază orice prospecţiune îndreptată spre viitor , devine o con­firmare a vitalităţii con­structive conţinută în programul de propăşire aplicat sub conducerea partidului, a răspunderii de înaltă valoare naţiona­lă şi progresistă existen­tă în structurile acestui program. Intr-un atare sistem de corespondenţe, timp de două zile s-au desfăşurat In judeţul nostru consfă­tuirile anuale ale cadre­lor didactice. După ce îa prima să, în cadrul întîlnirilor de lucru pe cercuri, au avut loc am­ple dezbateri menite a pune în valoare ideile acumulate într-un an bo­gat de muncă la catedră, a trasa jaloanele acţiunii didactice în viitor, ieri, slujitorii şcolii din ju­deţ s-au reunit în adu­nări plenare festive. In sala clubului sibian „Independenţa“, unde s-au întîlnit profesorii din municipiul Sibiu şi din localităţile apropiate, adunarea festivă a fost deschisă de prof. Alexan­dru Galea, inspector ge­neral al Inspectoratului şcolar judeţean. In ca­drul reuniunii a luat cu­­vîntul prof. Ioan Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al Parti­dului Comunist Român, care a sintetizat principa­lele direcţii de acţiune aflate în faţa­, slujitori­lor şcolii din judeţul nostru, felicitînd căldu­ros, în numele Comitetu­lui judeţean de partid, pe participanţii la adu­nare, întregul personal didactic din judeţ pen­tru rezultatele frumoase obţinute în nobila mun­că didactică desfăşurată în anul şcolar încheiat. Cu prilejul „Zilei învă­ţătorului“, prin decrete ale Consiliului de Stat au fost conferite nume­roase titluri, ordine şi medalii unor învăţători şi profesori din judeţul Sibiu, care s-au remar­cat printr-o activitate deosebită. Astfel, a pri­mit titlul de învăţător emerit, Aurel Vasile, de la Şcoala generală din Jina, iar titlul de profesor emerit, Gustav Serva­tius, de la Liceul nr. 2 din Mediaş. Totodată au fost distinşi cu Ordinul nr. Balaş Goga muncii clasa a IlI-a Ni­colae Drăgan (Liceul­­ Mediaş), Eugenia (Liceul „Octavian Sibiu), Ioan Bar­bu (Şcoala M.I.U. Sibiu) şi Ilie Creţeanu (Liceul agricol Sibiu), cu Meri­tul cultural: Ana Petru­­ţiu (Liceul Sălişte), cu Medalia muncii: Elvira Bobeică (Liceul „Octa­vian Goga“ Sibiu), Wal­ter Bretz (Şcoala gene­rală nr. 10 Sibiu), Ioan Diac (Liceul Copşa Mi­că), Cristea Petrişor (Li­ceul „Gheorghe bazar“ Sibiu), Magda Bada (Şcoala generală nr. 9 Sibiu), Eugenia Şandor 2 (VWV/WVWWWVAAAAAAAA^A^ Sărbătoarea nobilei munci didactice Agnita), Augustin Prn- } ceanu (Liceul agricol­­ Dumbrăveni) şi Simion­­ Anghel (Grupul şcolar­­ tehnic-profesional Sibiu).­­ Prin hotărîri ale Minis­terului învăţămîntului au primit gradaţia de e merit: Iuliu Heinrich­­ Enkelhardt (Liceul nr. 2­9 Sibiu), Ioan Ivănescu­­ (Şcoala generală Apoldu­l de Sus), Gheorghe Rădu- I­ţiu (Liceul „Gheorghe­­ Lazăr“ Avrig), Haralam- I­lie Oţoiu (Şcoala gene- S rala nr. 19 Sibiu) şi­­ Gheorghe Butică (Şcoala­­ generală nr. 4 Sibiu), iar ■ un număr de 16 cadre J didactice au primit dis-­­ tincţia de evidenţiat. Cu * acelaşi prilej un număr­­ de 99 cadre didactice din 5 judeţ au fost distinse cu w Diploma de onoare a J Consiliului Naţional al J Organizaţiei Pionierilor, J Aprobată cu aplauze N deosebit de vii, aduna- Ş rea a adresat Comitetu-­­ lui Central al Partidului­­ Comunist Român, tovară- N­­ului Nicolae Ceauşescu , personal, o telegramă,­­ în care se exprimă­­ profunda recunoştinţă y a slujitorilor şcolii din ■ judeţul Sibiu faţă de ţ grija cu care partidul­­ înconjoară activitatea şcolară, adeziunea fier- | binte faţă de rezultatele J vizitei delegaţiei de par-­­ tid şi guvernamentale | române, condusă de se- | cretarul general al parti- I dului, în statele socialis- ^ te din Asia. ^ # ty în prezenţa unor cadre | cu munci de răspundere v, în aparatul de partid şi ă de stat din judeţ, ieri­­ au avut loc adunări fes- | tive consacrate „Zilei în- J văţătorului“ şi in Me- | diaş,­ Agnita, Avrig şi J Miercurea. Ele au con­stituit calde prilejuri de J cinstire a nobilei munci î didactice, subliniind sti- * ma de care se bucură i oamenii școlii în societa- I tea noastră. Intr-o at- ^ mosferă de entuziasm, | cadrele didactice pârtiei- V pante la aceste adunări | au trimis telegrame de S recunoștință Comitetului ^ Central al Partidului­­ Comunist Român, tovară- ^ șului Nicolae Ceaușescu. y laacuca uesiaturtua tugellia ţanuul Comunist Român, tovar­­ul şcolar încheiat. (Şcor­a generală nr. 2 sului Nicolae Ceauşescu PROLETARI DIN TOATE SIBIU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 10431 Joi, 1 iulie 1971 4 pagini 30 bani A început campania de seceriş-treieriș! Recomandări privind folosirea mijloacelor mecanice In aceste zile a început şi în ju­deţul nostru secerişul orzului. Vom preciza cu acest prilej cîteva­­măsuri mai deosebite, luate în sec­torul nostru de mecanizare, ce tre­buie bine sincronizate cu efortul co­lectiv pentru recoltarea la timp şi fără pierderi a producţiei de cereale păioase din acest an. Cu cele 493 combine echivalente se va strînge recolta de pe 33 427 hectare păioase, din care 8 430 hec­tare orz şi ovăz, iar cu cele 95 ba­toze diferite, se va treiera produc­ţia de pe suprafaţa de 4 774 hectare. Suprarecepţia făcută de cele şase comisii a scos în evidenţă faptul că proba cu boabe a combinelor şi ba­tozelor se impune a se face zilnic pentru a înlătura definitiv pierderile ce ar putea avea loc din cauza ne­­etanşeităţii combinelor sau batoze­lor. Dacă pierderea ar fi numai de 1 la sută, la întreaga suprafaţă s-ar ridica la sute de tone. Şefii secţiilor de mecanizare, mecanicii de întreţi­nere, împreună cu inginerii şefi ai C.A.P., au obligaţia de a controla cu cea mai mare răspundere modul în care sunt etanşate toate agregatele de lucru. Condiţiile de umiditate atmosferic că din judeţul nostru fac ca lanurile să fie cu paiele şi spicele mai moi dimineaţa şi după masa, ceea ce im­pune folosirea plăcilor decorticatoa-­­­re de la contrabatătoare, pentru a se putea executa un treierat com­plet. De asemenea, reglarea diferen­ţiată a distanţei dintre bătător şi contrabătător în timpul zilei de lu­cru se va face cu toată răspunde­rea, pentru a nu avea spice netre­­ierate sau boabe sparte. Deoarece staţionarea combinelor în timp ce mecanizatorii şi coope­ratorii care lucrează pe combine iau masa de prînz făcea să se piardă cel puţin 10 la sută din timpul cel mai bun de lucru, s-a luat măsura ca la fiecare 2,3 combine să avem un mecanizator de schimb, folosind în acest mod mai raţional utilajele din dotare şi reducînd din timpul de recoltat. Organizarea atentă a acestei ac­ţiuni va trebui urmărită de condu­cerile S.M.A. și consiliile de condu­cere ale C.A.P. cu deosebită grijă, pentru ca timpul de recoltare să fie cit mai scurt. La cele 493 combine echivalente, un calcul sumar ne a­­rată că se pot recolta în plus în fie­care zi peste 500 tone cereale. Din cauza vînturilor și a grindinei, în unele lanuri plantele sînt partial cul­cate, îneît nu se pot folosi combi­nele chiar echipate ai ridicătoare de lan. Aici se va trece cu toate for­țele care pot fi mobilizate la recol­tarea manuală, în faza de pîrgă, în­­lăturînd pierderile ce ar putea avea loc prin­­treieratul" acestor recolte cu roţile combinelor şi tractoarelor. Lanurile, în acest an sunt mai cu­rate de buruieni ca în anii trecuţi. In schimb sunt foarte bine dezvol­tate vegetativ, ceea ce impune din partea mecanizatorilor să-şi regleze cu deosebită atenţie lăţimea de lu­cru de la un lan la altul, pentru a preîntîmpina suprasolicitările la com­bine în timpul lucrului, fenomen ca­re ar duce la defecţiuni şi pierderi mari de timp. Prezenţa conducerii secţiei şi a organelor tehnice din S.M.A. în cîmp, pentru stabilirea de măsuri di­ferenţiate de la agregat la agregat (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. ILIE CATOIU directorul întreprinderii jude­țene pentru mecanizarea agri­culturii Se prevede o recoltă bună. Unde şi cum o depozitaţi ? Revenim, şi nu întîmplător, asu­pra necesităţii stringente de asigu­rare a spaţiilor de depozitare a noii recolte, acţiune ce trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor de conducere a unităţilor agricole. Raidul întreprins prin cîteva co­operative agricole de producţie e­­videnţiază preocuparea consiliilor de conducere şi a specialiştilor din marea majoritate a unităţilor pen­tru curăţirea, văruirea şi dezinfec­tarea magaziilor existente. De ase­menea, ţinindu-se seama de faptul că în acest an recolta promite pro­ducţii peste nivelul planificat, s-au luat din vreme măsuri pentru a se crea noi spaţii de depozitare. .Dispunem de două magazii, cu o capacitate de 50 vagoane cereale — ne relatează inginerul şef al co­operativei agricole din Hosman, Sergiu Psenicica. Am curăţat ma­gaziile, le-am văruit şi dezinfectat. Deoarece în acest spaţiu nu vom putea depozita întreaga recoltă, am pregătit şi podurile a trei graj­duri, unde intenţionăm să depozi­tăm mai ales griul şi orzul pentru sămînţă. Acestea au fost curăţate şi dezinfectate. Totodată, am asigu­rat peste 1000 de saci. Am reparat selectoarele, asigurînd două mo­toare şi curele trapezoidale de rezer­vă Intr-un cuvînt, sintem­ pregătiţi pentru a depozita şi păstra noua re­coltă în cele mai bune condiţiuni. Cu aceeaşi grijă s-au pregătit şi cooperatorii din Ighişul Vechi. Ma­gazinerul Simion Şehcăian ne-a ară­tat magaziile curate, văruite şi dezinfectate. Şi aici s-au asigurat circa 1800 saci. La cooperativa a­­gricolă din Retiş toate cele 5 ma­gazii au fost pregătite pentru a primi noua recoltă. Pentru orice eventualitate, conducerea unităţii a asigurat şi spaţii de rezervă. La complexul zootehnic, o maternitate de scroafe ce nu era folosită de ani de zile a fost transformată în magazie. S-a turnat o placă de be­ton, iar zidarii lucrau la tencuit, urmînd ca noul spaţiu să fie văruit şi dezinfectat. S-au întîlnit şi situaţii în care conducerile unităţilor nu au luat încă măsurile corespunzătoare pe această linie. Astfel, la cooperativa agricolă din Stejerişul se lucra la amenajarea unui grajd în vede­rea depozitării orzului, în timp ce magaziile erau ocupate cu tot soiul de materiale: putini, cauciucuri, moara cu ciocane, lină, porumb etc. „Nu ştiu ce vom face anul a­­cesta cu depozitarea cerealelor , ne spune magazinerul Martin Fe­der. Am cerut să mi se dea oameni pentru ca să pot goli magazia, dar nu mi s-au dat“. Aceeaşi situaţie e şi la brigada din lacobeni. Nici aici nu sunt încă pregătite spaţiile de depozitare. Se motivează că nu sunt oameni. Or, luni, bunăoară, a plo­uat şi cu toate acestea nu s-a gîn­­dit nimeni să mobilizeze coopera­torii la descongestionarea magazii­lor şi pregătirea lor. întrucît timpul este destul de înaintat, se impune ca şi la Stejerişul să fie luate de urgenţă măsuri în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare de de­pozitare şi păstrare a noii recolte. La cooperativa agricolă din No­­crich pregătirile sunt făcute numai în parte. Una din magazii a fost golită, curăţată, văruită şi dezin­fectată. Se amenaja, de asemenea, un grajd pentru­ depozitarea tem­porară a orzului şi griului. De ce se tărăgănează însă pregătirea celei de-a doua magazii, unde s-a pre­văzut păstrarea orzului pentru fu­rajare? O parte din recoltă va fi depozitată pe podurile clădirii se­diului, lăptăriei şi morii cu cioca­ne. Şi aceste spaţii trebuie curăţate şi dezinfectate. S-a prevăzut ca la Ghijasa de Jos să se amenajeze un grajd. Dar pînă acum nu s-a făcut încă nimic în această direcţie. Unele măsuri au fost luate şi la cooperativa agricolă din Comăţel, dar cu totul insuficiente pentru a asigura depozitarea în bune condi­­ţiuni a recoltei. Singura magazie pregătită nu este în măsură să a­­dăpostească întreaga recoltă. Ingi­nerul Oprea Petra ne spunea că sunt în curs de pregătire alte spa­ţii la brigăzile din Nucet şi Caşolţ. La Comăţel, pe lîngă magazia existentă, se lucrează la amenaja­rea unui grajd. Lucrările se desfă­şoară însă anevoios. Asigurarea condiţiilor de depozi­tare a noii recolte trebuie să con­stituie pentru fiecare unitate obiec­tivul principal. In consecinţă, acolo unde pregătirile sunt întîrziate, consiliile de conducere şi specialiş­tii au obligaţia de a lua măsuri urgente pentru pregătirea magazii­lor existente şi asigurarea de noi spaţii. P. BADEA * La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale in Finlanda, preşedin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Ra­fael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez. împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Balănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Matti­la, ministrul comerţului ex­terior, Olavi Salonen, ministrul in­dustriei, Kaarlo Makela, ambasa­dorul Finlandei în România, de mi­nistrul plenipotenţiar Heikki Hanni­­kainen, şeful protocolului, şi de ge­­neral-maior Ermet Kanninen. La intrarea în Parlament, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, lide­rul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreşedintele Johannes Vi­­rolainen şi alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost pre­zentaţi preşedinţii comisiilor Parla­mentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins­ă— a spus el — că vizita dumneavoas­tră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în intere­sul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat- îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem u­­nele aspecte reprezentative din ac­tivitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satis­facţia că între Parlamentul finlan­dez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, du­pă cum ştim, domnul preşedinte ur­mează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parla­mentelor în viaţa popoarelor şi con­siderăm că în rezolvarea proble­melor europene, cum ar fi, de pil­dă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dez­voltarea relaţiilor dintre parlamen­tele noastre, dintre popoarele noas­tre va contribui la realizarea unei colaborări strînse intre România şi Finlanda, in toate domeniile de ac­tivitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădi­rea Parlamentului, pe care finlan­dezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după pro­clamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu acest eve­niment. In sala de şedinţe a depu­taţilor, preşedintele Rafael Paasio informează despre structura Parla­mentului, alcătuit acum din repre­zentanţii a opt partide politice. Oaspeţii vizitează în continuare sa­la în care au loc reuniunile Confe­rinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şe­ful statului român se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui or­ganism, alcătuit din preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedin­tele şi secretarul general al Parla­mentului, şi din preşedinţii diferi­telor comisii Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi în cabinetul preşedintelui Camerei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare, re­zervată marilor personalităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedintele Parlamentului, Rafael, Paasio, ex­primă încă o dată calde mulţumiri pentru onoarea de a fi primit vizi­ta preşedintelui Nicolae Ceauşescu, /// // Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Intilnire cu membri ai Parlamentului finlandez Vizita la Consiliul municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale ca­re îl însoţesc, împreună cu preşedin­tele Urho Kekkonen, au fost oaspeţii Consiliului municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele Consiliu­lui municipal Helsinki, J. Saukko­­nen, de primarul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi le-au fost prezentate ac­tivitatea administraţiei locale, pro­blemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum şi cîteva lucrări valoroase de artă, special a­­menajate în incintă pentru a accen­tua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înal­tului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii Janos Faze­kas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bâlănescu, ambasadorul Ro­mâniei în Finlanda. Au fost prezenţi preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ahti Karjalainen, ministrul de externe, Vaino Leski­nen, alţi membri ai guvernului şi al Consiliului municipal, precum şi am­basadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalţii oaspeţi români, preşedintele Consiliului municipal a spus: Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc un cordial bun ve­nit in capitala ţării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor oraşului nos­tru, care au multe lucruri plăcute de povestit din călătoriile lor în Ro­mânia. Evocînd trecutul de intensă acti­vitate comercială al capitalei finlan­deze, vorbitorul a spus: Tradiţia co­merţului şi circulaţia maritimă con­tinuă şi in zilele noastre între ora­şele româneşti şi Helsinki, legături care sunt tot mai intense şi mai ac­tive. Acest lucru îl constat cu plă­cere. Vă vom prezenta mai îndeaproape oraşul nostru în cursul vizitei dum­neavoastră. Dorim să vă simţiţi bine în Helsinki şi în ţara noastră. Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Vă rugăm să primiţi, in amintirea vizitei dumneavoastră în capitala Finlandei, medalia de onoare a ora­­şului Helsinki. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmînată apoi medalia de onoa­re conferită de Consiliul municipal al capitalei finlandeze. Răspunzînd, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus: Stimate domnule preşedinte al Consiliului municipal, Aş dori să vă mulţumesc, dumnea­voastră şi tuturor locuitorilor ora­şului Helsinki, pentru ospitalitatea cu care sintem­ intîmpinaţi în capita­la Finlandei Aţi vorbit de istoria oraşului dumneavoastră; este adevă­rat că relaţiile dintre România şi Fin­landa sînt vechi, că astăzi navele circulă destul de des între ţările noastre, contribuind la dezvoltarea schimburilor economice, la apropie­rea dintre cele două popoare. Ne simţim deosebit de bine în ca­pitala ţării dumneavoastră, în Fin­landa. Mi-a făcut o deosebită plă­cere să mă reîntîlnesc cu preşedin­tele Republicii Finlanda, domnul Urho Kekkonen, să avem convorbiri la ca­re au participat primul ministru şi miniştri din guvernul ţării dumnea­voastră. Sperăm că vizita pe care o facem acum în Finlanda va contri­bui, ca şi vizita preşedintelui Kekko­­nen în România, la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de cola­borare dintre ţările noastre. Vă mulţumesc pentru medalia pe care mi-aţi înminat-o şi pe Care o voi păstra ca pe o frumoasă aminti­re a vizitei în capitala Finlandei, şi vă urez dumneavoastră, ca gospodari ai acestui frumos oraş, noi succese în eforturile de a-l face şi mai fru­mos, viaţa populaţiei cît mai plă­cută. La încheierea dejunului, preşedin­tele J. Saukkonen a toastat în sănă­tatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu­ şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în sănătatea preşedintelui Urho Kekko­nen. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a­ răspuns, toastînd în sănătatea pre­şedintelui Urho Kekkonen, a pre­şedintelui Consiliului de Miniştri, al preşedintelui Consiliului municipal, în sănătatea tuturor persoanelor ofi­­ciale prezente la dejun. 4 In pag. a Aprobare deplina şi înaltă apreciere activităţii desfăşu­rate de delegaţia de partid şi guverna­­mentală română, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, In ţarile socialiste din Asia , Citadină sibiană, cartierul Tere­zian Fotd­ FRED NISS _________________________­

Next