Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-01 / nr. 1043
i I I 5N IS ! I 1 ! I I î 5 Simbol al preţuirii pecare partidul o acordă activităţii personalului didactic, expresie a consideraţiei cu care întregul mostru popor înconjoară munca nobilă a slujitorilor şcolii, ieri s-a sărbătorit în toată ţara „Ziua învăţătorului“. Tradiţionala sărbătoare a muncii didactice desfăşurată la încheierea acestui an şcolar îmbracă semnificaţii înălţătoare în climatul societăţii romîneşti contemporane, în Lumina jubileului de 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Aceste semnificaţii decurg din statornicirea unui prestigiu bine consolidat al învăţămîntului in sistemul general al vieţii sociale, din definirea locului de mare răspundere patriotică pe care şcoala — principală instituţie de cultură şi civilizaţie — îl ocupă în programul de dezvoltare elaborat de partid. Intr-adevăr, prin măsurile luate în ultimii ani, pornind cu statuarea logică a normelor de organizare şi acţiune, cu integrarea mai vie în perspectivele vieţii, cu diversificarea şi dezvoltarea reţelei şcolare, cu modernizarea şi întărirea eficienţei activitatea didactică din patria noastră îşi conturează un cadru autorizat în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, propulsînd învăţămintul românesc între cele mai fertile sisteme educaţionale din lume. De pe această bază orice prospecţiune îndreptată spre viitor , devine o confirmare a vitalităţii constructive conţinută în programul de propăşire aplicat sub conducerea partidului, a răspunderii de înaltă valoare naţională şi progresistă existentă în structurile acestui program. Intr-un atare sistem de corespondenţe, timp de două zile s-au desfăşurat In judeţul nostru consfătuirile anuale ale cadrelor didactice. După ce îa prima să, în cadrul întîlnirilor de lucru pe cercuri, au avut loc ample dezbateri menite a pune în valoare ideile acumulate într-un an bogat de muncă la catedră, a trasa jaloanele acţiunii didactice în viitor, ieri, slujitorii şcolii din judeţ s-au reunit în adunări plenare festive. In sala clubului sibian „Independenţa“, unde s-au întîlnit profesorii din municipiul Sibiu şi din localităţile apropiate, adunarea festivă a fost deschisă de prof. Alexandru Galea, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. In cadrul reuniunii a luat cuvîntul prof. Ioan Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român, care a sintetizat principalele direcţii de acţiune aflate în faţa, slujitorilor şcolii din judeţul nostru, felicitînd călduros, în numele Comitetului judeţean de partid, pe participanţii la adunare, întregul personal didactic din judeţ pentru rezultatele frumoase obţinute în nobila muncă didactică desfăşurată în anul şcolar încheiat. Cu prilejul „Zilei învăţătorului“, prin decrete ale Consiliului de Stat au fost conferite numeroase titluri, ordine şi medalii unor învăţători şi profesori din judeţul Sibiu, care s-au remarcat printr-o activitate deosebită. Astfel, a primit titlul de învăţător emerit, Aurel Vasile, de la Şcoala generală din Jina, iar titlul de profesor emerit, Gustav Servatius, de la Liceul nr. 2 din Mediaş. Totodată au fost distinşi cu Ordinul nr. Balaş Goga muncii clasa a IlI-a Nicolae Drăgan (Liceul Mediaş), Eugenia (Liceul „Octavian Sibiu), Ioan Barbu (Şcoala M.I.U. Sibiu) şi Ilie Creţeanu (Liceul agricol Sibiu), cu Meritul cultural: Ana Petruţiu (Liceul Sălişte), cu Medalia muncii: Elvira Bobeică (Liceul „Octavian Goga“ Sibiu), Walter Bretz (Şcoala generală nr. 10 Sibiu), Ioan Diac (Liceul Copşa Mică), Cristea Petrişor (Liceul „Gheorghe bazar“ Sibiu), Magda Bada (Şcoala generală nr. 9 Sibiu), Eugenia Şandor 2 (VWV/WVWWWVAAAAAAAA^A^ Sărbătoarea nobilei munci didactice Agnita), Augustin Prn- } ceanu (Liceul agricol Dumbrăveni) şi Simion Anghel (Grupul şcolar tehnic-profesional Sibiu). Prin hotărîri ale Ministerului învăţămîntului au primit gradaţia de e merit: Iuliu Heinrich Enkelhardt (Liceul nr. 29 Sibiu), Ioan Ivănescu (Şcoala generală Apoldul de Sus), Gheorghe Rădu- Iţiu (Liceul „Gheorghe Lazăr“ Avrig), Haralam- Ilie Oţoiu (Şcoala gene- S rala nr. 19 Sibiu) şi Gheorghe Butică (Şcoala generală nr. 4 Sibiu), iar ■ un număr de 16 cadre J didactice au primit dis- tincţia de evidenţiat. Cu * acelaşi prilej un număr de 99 cadre didactice din 5 judeţ au fost distinse cu w Diploma de onoare a J Consiliului Naţional al J Organizaţiei Pionierilor, J Aprobată cu aplauze N deosebit de vii, aduna- Ş rea a adresat Comitetu- lui Central al Partidului Comunist Român, tovară- Nului Nicolae Ceauşescu , personal, o telegramă, în care se exprimă profunda recunoştinţă y a slujitorilor şcolii din ■ judeţul Sibiu faţă de ţ grija cu care partidul înconjoară activitatea şcolară, adeziunea fier- | binte faţă de rezultatele J vizitei delegaţiei de par- tid şi guvernamentale | române, condusă de se- | cretarul general al parti- I dului, în statele socialis- ^ te din Asia. ^ # ty în prezenţa unor cadre | cu munci de răspundere v, în aparatul de partid şi ă de stat din judeţ, ieri au avut loc adunări fes- | tive consacrate „Zilei în- J văţătorului“ şi in Me- | diaş, Agnita, Avrig şi J Miercurea. Ele au constituit calde prilejuri de J cinstire a nobilei munci î didactice, subliniind sti- * ma de care se bucură i oamenii școlii în societa- I tea noastră. Intr-o at- ^ mosferă de entuziasm, | cadrele didactice pârtiei- V pante la aceste adunări | au trimis telegrame de S recunoștință Comitetului ^ Central al Partidului Comunist Român, tovară- ^ șului Nicolae Ceaușescu. y laacuca uesiaturtua tugellia ţanuul Comunist Român, tovarul şcolar încheiat. (Şcora generală nr. 2 sului Nicolae Ceauşescu PROLETARI DIN TOATE SIBIU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 10431 Joi, 1 iulie 1971 4 pagini 30 bani A început campania de seceriş-treieriș! Recomandări privind folosirea mijloacelor mecanice In aceste zile a început şi în judeţul nostru secerişul orzului. Vom preciza cu acest prilej cîtevamăsuri mai deosebite, luate în sectorul nostru de mecanizare, ce trebuie bine sincronizate cu efortul colectiv pentru recoltarea la timp şi fără pierderi a producţiei de cereale păioase din acest an. Cu cele 493 combine echivalente se va strînge recolta de pe 33 427 hectare păioase, din care 8 430 hectare orz şi ovăz, iar cu cele 95 batoze diferite, se va treiera producţia de pe suprafaţa de 4 774 hectare. Suprarecepţia făcută de cele şase comisii a scos în evidenţă faptul că proba cu boabe a combinelor şi batozelor se impune a se face zilnic pentru a înlătura definitiv pierderile ce ar putea avea loc din cauza neetanşeităţii combinelor sau batozelor. Dacă pierderea ar fi numai de 1 la sută, la întreaga suprafaţă s-ar ridica la sute de tone. Şefii secţiilor de mecanizare, mecanicii de întreţinere, împreună cu inginerii şefi ai C.A.P., au obligaţia de a controla cu cea mai mare răspundere modul în care sunt etanşate toate agregatele de lucru. Condiţiile de umiditate atmosferic că din judeţul nostru fac ca lanurile să fie cu paiele şi spicele mai moi dimineaţa şi după masa, ceea ce impune folosirea plăcilor decorticatoa-re de la contrabatătoare, pentru a se putea executa un treierat complet. De asemenea, reglarea diferenţiată a distanţei dintre bătător şi contrabătător în timpul zilei de lucru se va face cu toată răspunderea, pentru a nu avea spice netreierate sau boabe sparte. Deoarece staţionarea combinelor în timp ce mecanizatorii şi cooperatorii care lucrează pe combine iau masa de prînz făcea să se piardă cel puţin 10 la sută din timpul cel mai bun de lucru, s-a luat măsura ca la fiecare 2,3 combine să avem un mecanizator de schimb, folosind în acest mod mai raţional utilajele din dotare şi reducînd din timpul de recoltat. Organizarea atentă a acestei acţiuni va trebui urmărită de conducerile S.M.A. și consiliile de conducere ale C.A.P. cu deosebită grijă, pentru ca timpul de recoltare să fie cit mai scurt. La cele 493 combine echivalente, un calcul sumar ne arată că se pot recolta în plus în fiecare zi peste 500 tone cereale. Din cauza vînturilor și a grindinei, în unele lanuri plantele sînt partial culcate, îneît nu se pot folosi combinele chiar echipate ai ridicătoare de lan. Aici se va trece cu toate forțele care pot fi mobilizate la recoltarea manuală, în faza de pîrgă, înlăturînd pierderile ce ar putea avea loc printreieratul" acestor recolte cu roţile combinelor şi tractoarelor. Lanurile, în acest an sunt mai curate de buruieni ca în anii trecuţi. In schimb sunt foarte bine dezvoltate vegetativ, ceea ce impune din partea mecanizatorilor să-şi regleze cu deosebită atenţie lăţimea de lucru de la un lan la altul, pentru a preîntîmpina suprasolicitările la combine în timpul lucrului, fenomen care ar duce la defecţiuni şi pierderi mari de timp. Prezenţa conducerii secţiei şi a organelor tehnice din S.M.A. în cîmp, pentru stabilirea de măsuri diferenţiate de la agregat la agregat (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. ILIE CATOIU directorul întreprinderii județene pentru mecanizarea agriculturii Se prevede o recoltă bună. Unde şi cum o depozitaţi ? Revenim, şi nu întîmplător, asupra necesităţii stringente de asigurare a spaţiilor de depozitare a noii recolte, acţiune ce trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor de conducere a unităţilor agricole. Raidul întreprins prin cîteva cooperative agricole de producţie evidenţiază preocuparea consiliilor de conducere şi a specialiştilor din marea majoritate a unităţilor pentru curăţirea, văruirea şi dezinfectarea magaziilor existente. De asemenea, ţinindu-se seama de faptul că în acest an recolta promite producţii peste nivelul planificat, s-au luat din vreme măsuri pentru a se crea noi spaţii de depozitare. .Dispunem de două magazii, cu o capacitate de 50 vagoane cereale — ne relatează inginerul şef al cooperativei agricole din Hosman, Sergiu Psenicica. Am curăţat magaziile, le-am văruit şi dezinfectat. Deoarece în acest spaţiu nu vom putea depozita întreaga recoltă, am pregătit şi podurile a trei grajduri, unde intenţionăm să depozităm mai ales griul şi orzul pentru sămînţă. Acestea au fost curăţate şi dezinfectate. Totodată, am asigurat peste 1000 de saci. Am reparat selectoarele, asigurînd două motoare şi curele trapezoidale de rezervă Intr-un cuvînt, sintem pregătiţi pentru a depozita şi păstra noua recoltă în cele mai bune condiţiuni. Cu aceeaşi grijă s-au pregătit şi cooperatorii din Ighişul Vechi. Magazinerul Simion Şehcăian ne-a arătat magaziile curate, văruite şi dezinfectate. Şi aici s-au asigurat circa 1800 saci. La cooperativa agricolă din Retiş toate cele 5 magazii au fost pregătite pentru a primi noua recoltă. Pentru orice eventualitate, conducerea unităţii a asigurat şi spaţii de rezervă. La complexul zootehnic, o maternitate de scroafe ce nu era folosită de ani de zile a fost transformată în magazie. S-a turnat o placă de beton, iar zidarii lucrau la tencuit, urmînd ca noul spaţiu să fie văruit şi dezinfectat. S-au întîlnit şi situaţii în care conducerile unităţilor nu au luat încă măsurile corespunzătoare pe această linie. Astfel, la cooperativa agricolă din Stejerişul se lucra la amenajarea unui grajd în vederea depozitării orzului, în timp ce magaziile erau ocupate cu tot soiul de materiale: putini, cauciucuri, moara cu ciocane, lină, porumb etc. „Nu ştiu ce vom face anul acesta cu depozitarea cerealelor , ne spune magazinerul Martin Feder. Am cerut să mi se dea oameni pentru ca să pot goli magazia, dar nu mi s-au dat“. Aceeaşi situaţie e şi la brigada din lacobeni. Nici aici nu sunt încă pregătite spaţiile de depozitare. Se motivează că nu sunt oameni. Or, luni, bunăoară, a plouat şi cu toate acestea nu s-a gîndit nimeni să mobilizeze cooperatorii la descongestionarea magaziilor şi pregătirea lor. întrucît timpul este destul de înaintat, se impune ca şi la Stejerişul să fie luate de urgenţă măsuri în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare de depozitare şi păstrare a noii recolte. La cooperativa agricolă din Nocrich pregătirile sunt făcute numai în parte. Una din magazii a fost golită, curăţată, văruită şi dezinfectată. Se amenaja, de asemenea, un grajd pentru depozitarea temporară a orzului şi griului. De ce se tărăgănează însă pregătirea celei de-a doua magazii, unde s-a prevăzut păstrarea orzului pentru furajare? O parte din recoltă va fi depozitată pe podurile clădirii sediului, lăptăriei şi morii cu ciocane. Şi aceste spaţii trebuie curăţate şi dezinfectate. S-a prevăzut ca la Ghijasa de Jos să se amenajeze un grajd. Dar pînă acum nu s-a făcut încă nimic în această direcţie. Unele măsuri au fost luate şi la cooperativa agricolă din Comăţel, dar cu totul insuficiente pentru a asigura depozitarea în bune condiţiuni a recoltei. Singura magazie pregătită nu este în măsură să adăpostească întreaga recoltă. Inginerul Oprea Petra ne spunea că sunt în curs de pregătire alte spaţii la brigăzile din Nucet şi Caşolţ. La Comăţel, pe lîngă magazia existentă, se lucrează la amenajarea unui grajd. Lucrările se desfăşoară însă anevoios. Asigurarea condiţiilor de depozitare a noii recolte trebuie să constituie pentru fiecare unitate obiectivul principal. In consecinţă, acolo unde pregătirile sunt întîrziate, consiliile de conducere şi specialiştii au obligaţia de a lua măsuri urgente pentru pregătirea magaziilor existente şi asigurarea de noi spaţii. P. BADEA * La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale in Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez. împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Balănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermet Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convinsă— a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat- îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse intre România şi Finlanda, in toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de şedinţe a deputaţilor, preşedintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanţii a opt partide politice. Oaspeţii vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şeful statului român se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui organism, alcătuit din preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general al Parlamentului, şi din preşedinţii diferitelor comisii Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi în cabinetul preşedintelui Camerei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedintele Parlamentului, Rafael, Paasio, exprimă încă o dată calde mulţumiri pentru onoarea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu, /// // Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Intilnire cu membri ai Parlamentului finlandez Vizita la Consiliul municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreună cu preşedintele Urho Kekkonen, au fost oaspeţii Consiliului municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele Consiliului municipal Helsinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi le-au fost prezentate activitatea administraţiei locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum şi cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bâlănescu, ambasadorul României în Finlanda. Au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ahti Karjalainen, ministrul de externe, Vaino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi al Consiliului municipal, precum şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalţii oaspeţi români, preşedintele Consiliului municipal a spus: Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc un cordial bun venit in capitala ţării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor oraşului nostru, care au multe lucruri plăcute de povestit din călătoriile lor în România. Evocînd trecutul de intensă activitate comercială al capitalei finlandeze, vorbitorul a spus: Tradiţia comerţului şi circulaţia maritimă continuă şi in zilele noastre între oraşele româneşti şi Helsinki, legături care sunt tot mai intense şi mai active. Acest lucru îl constat cu plăcere. Vă vom prezenta mai îndeaproape oraşul nostru în cursul vizitei dumneavoastră. Dorim să vă simţiţi bine în Helsinki şi în ţara noastră. Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Vă rugăm să primiţi, in amintirea vizitei dumneavoastră în capitala Finlandei, medalia de onoare a oraşului Helsinki. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmînată apoi medalia de onoare conferită de Consiliul municipal al capitalei finlandeze. Răspunzînd, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus: Stimate domnule preşedinte al Consiliului municipal, Aş dori să vă mulţumesc, dumneavoastră şi tuturor locuitorilor oraşului Helsinki, pentru ospitalitatea cu care sintem intîmpinaţi în capitala Finlandei Aţi vorbit de istoria oraşului dumneavoastră; este adevărat că relaţiile dintre România şi Finlanda sînt vechi, că astăzi navele circulă destul de des între ţările noastre, contribuind la dezvoltarea schimburilor economice, la apropierea dintre cele două popoare. Ne simţim deosebit de bine în capitala ţării dumneavoastră, în Finlanda. Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă reîntîlnesc cu preşedintele Republicii Finlanda, domnul Urho Kekkonen, să avem convorbiri la care au participat primul ministru şi miniştri din guvernul ţării dumneavoastră. Sperăm că vizita pe care o facem acum în Finlanda va contribui, ca şi vizita preşedintelui Kekkonen în România, la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de colaborare dintre ţările noastre. Vă mulţumesc pentru medalia pe care mi-aţi înminat-o şi pe Care o voi păstra ca pe o frumoasă amintire a vizitei în capitala Finlandei, şi vă urez dumneavoastră, ca gospodari ai acestui frumos oraş, noi succese în eforturile de a-l face şi mai frumos, viaţa populaţiei cît mai plăcută. La încheierea dejunului, preşedintele J. Saukkonen a toastat în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns, toastînd în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, al preşedintelui Consiliului municipal, în sănătatea tuturor persoanelor oficiale prezente la dejun. 4 In pag. a Aprobare deplina şi înaltă apreciere activităţii desfăşurate de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, In ţarile socialiste din Asia , Citadină sibiană, cartierul Terezian Fotd FRED NISS _________________________