Tribuna Sibiului, august 1971 (Anul 4, nr. 1070-1095)

1971-08-05 / nr. 1073

­­I 1 BIBLIOTECA,, ASTRA"' SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU­­AL P.C.R­. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1073 Joi, 5 august 1971, 14 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia - Nord în după-a­miaza zilei­­de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiu­nile turistice din zona Mangalia- Nord. Cu acest prilej, a fost anali­zat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării­­Negre în perimetrul Saturn—Venus —Jupiter—Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al parti­dului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul gene­ral al­­partidului a fost însoţit de tovarăşii­ Maxim Berghianiu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constan­­tinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezen­tanţi ai organelor judeţene şi mu­nicipale de partid şi de stat, de spe­cialişti care au colaborat la înfăp­tuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema su­dică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această sta­ţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de apro­ximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost­­ intensificat îndeosebi în ulti­mul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o ca­pacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secreta­rul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelu­lui. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia­­Mangaliia-Nord, se vede oraşul Man­galia, Întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a de­venit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Man­­galia, Eforie, Mamaia, Mangalia- Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din nord, au deve­nit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor na­turale ale litoralului, pentru integra­rea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de cei­lalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în­ continuare a staţiunii „Saturn", gaz­dele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite pla­nurile pentru crearea unui nou com­plex hotelier de 1850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul aces­tui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de exis­tenţa in zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin con­strucţii moderne cu staţiunea „Sa­turn", în felul acesta urmind să dis­pară aspectul actualei periferii a a­­cestui oraş. Acţiunea trebuie să de­curgă dintr-un plan unic de siste­matizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiec­tive economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, recoman­dările şi indicaţiile primite din par­tea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe li­toral constituind îndreptarul deosebit de valoros in alegerea soluţiilor op­time, care să îmbine judicios necesi­tăţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general reco­mandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imagi­naţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă luţiile insuficient studiate se cer ex­cluse de la bun început. La coborîre se vizitează restauran­tul hotelului. Aspectul general im­presionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare con­strucţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deo­sebit atît din punct de vedere al execuţiei, cit şi al coloritului. In bu­cătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zil­nic sunt asigurate trei feluri de me­niuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine pre­parate de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de con­fort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile afe­rente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţi­nuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie am­plasate în imediata vecinătate a mă­rii, să se valorifice la maximum su­prafaţa plajelor, să se asigure ame­najarea cu destinaţii utilitare, iar ar­terele de comunicaţie să fie ampla­sate în afara pînzei de nisip. Să ţi­nem seama de faptul, subliniază se­cretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum. înainte de a părăsi staţiunea Sa­turn, oaspeţii vizitează marele com­plex de magazine din centrul staţiu­nii. La acea oră de după-amiază, toate­­ unităţile complexului erau pline de cumpărători; unităţile sunt bine aprovizionate. Adresîndu-se repre­zentanţilor organelor comerciale, se­cretarul general al partidului reco­mandă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea unităţilor cu mărfurile cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără şi origi­nală staţiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. Continuă şi aici dis­cuţiile privind noile amenajări de pe litoral, ba Venus, de exemplu, au fost date în funcţiune în ultimul­­an, noi hoteluri cu o capacitate de a 000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva încă­peri, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noi­lor construcţii. In aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primire caldă şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeţii ajung apoi în staţiunea Nep­tun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bălan". întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fantezie şi artă. La Neptun se vizitează, de ase­menea, complexul de mijloace de agrement „Prichindel“ şi terenul de iminigolf. Intre oaspeţi şi gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crearea a cit mai multe a­­menajări în care turiştii să poată practica jocuri distractive, să se poată recrea într-un mod cit mai plăcut. In toate staţiunile de pe li­toral trebuie să se dea curs amena­jării unor asemenea mijloace de pe­trecere a timpului liber. In zona nouă a construcţiilor de la Neptun, in ultimul an au apărut numeroase hoteluri de ample di­mensiuni ca „Arad“, „Galaţi“, „Si­biu“, „Slatina“, „Craiova“, nume­roase vile cochete compuse din a­­partamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste vile şi se apreciază nu numai con­cepţia arhitectonică, ci şi gradul de funcţionalitate, execuţia îngrijită a lucrărilor. Dar cele mai impună­toare construcţii din această zonă a staţiunii Neptun le constituie cele şapte hoteluri de pe cornişa mării. Construcţia lor a început în vara anului trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu alţi conducători de partid şi de stat au fost oaspeţi ai con­structorilor de pe acest şantier în chiar zilele cînd se efectuau primele lucrări. In prezenţa secretarului ge­neral al partidului s-au analizat a­­tunci soluţiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor şi a celorlalte baze turistice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare hoteluri, creaţii ale ar­hitecţilor, inginerilor, materializate vastă ţi de invprovizaţiiler15o»-c­­prii» banalei» şi priceperea junei,ar­.. mate de constructori angajaţi cu hotărîre, potrivit indicaţiilor parti­dului, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cit mai redus şi într-un timp cit mai scurt. Acest nou complex de hoteluri şi amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte sta­ţiuni din zona Mangalia-Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea au şi fost date în folosinţă, avînd o capacitate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcţii între­geşte frumuseţile litoralului prin va­rietatea arhitectonică în care sunt concepute.­ Gazdele arată că noua zonă a intrat în circuitul turistic în­tr-un timp record — mai puţin de un an de zile. Grăbirea lucrărilor a fost uşurată de folosirea unor utilaje moderne, atît la lucrările de exca­vaţii şi de turnare a betoanelor pen­tru fundaţii, cit şi la cele pentru înălţarea construcţiilor. Se vor executa alte construcţii în­­sumînd circa 2 500 de locuri. La unele din aceste obiective, lucrările vor începe în cursul acestui an. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi vila scriitorilor, în noua lor casă de odihnă, dată în folosinţă în cursul acestui an, scrii­torii aflaţi la odihnă la Neptun fac o căl­duroasă primire oaspeţilor. Vila, formată din apartamente şi garso­niere elegante, frumos dotate, are o capacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor prezenţi, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretaru­lui, general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat, calde cuvinte de bun sosit şi ex­primă bucuria mânuitorilor condeiu­lui de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. La club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc o întîlnire a oas­peţilor cu scriitorii. In numele tutu­ror oamenilor de litere din ţara noastră, preşedintele Uniunii Scrii­torilor mulţumeşte conducerii parti­dului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de viaţă şi de creaţie de care se bucură, şi exprimă hotărirea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăţi neîncetat tezaurul literaturii române cu noi şi noi opere de valoare. Dialogul dintre secretarul general al partidului şi scriitori a relevat încă o dată înalta menire socială a pro­zatorului, a poetului, a dramaturgu­lui în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al literaturii ca fac­tor formativ, necesitatea ca opera literară să se inspire nemijlocit din viaţa poporului, să oglindească pro­cesul viu, dinamic, de continuă transformare a societăţii noastre, conştiinţa omului nou al zilelor noastre. Numai o literatură care se inspiră din viaţa poporului — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se adresează cu ade­vărat poporului şi numai o astfel de literatură are durabilitate, va trăi multă vreme. Scriitorii îşi afirmă adeziunea la acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei­ sala clu­bului din Neptun. Aici, edilii sta­ţiunilor de pe litoral, constructorii, reprezentanţii organelor judeţene şi municipale Constanţa ale P.C.R. prezintă secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat imaginea actuală, precum şi configuraţia viitoare a litoralului. Prin intermediul unor hărţi, planşe şi machete prind con­tur, în ansamblu şi detalii, înfăp­tuirile din ultimul an, de la discuţia avuită în acelaşi cadru cu secretarul general al partidului, precum și dezvoltarea zonelor turistice ce vor fi construite în următorii ani. Se prezintă diferite variante de ampla­sare a viitoarelor hoteluri, restau­rante, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază turistică a Mării Negre. Se subliniază că toate indicaţiile primite din partea secretarului ge­neral cu prilejul vizitei anterioare în staţiunile de pe litoral au fost înfăptuite întocmai. In construcţii au fost valorificate materii prime ieftine, autohtone. Se evidenţiază căutarea de soluţii pen­tru înlocuirea unor materiale ce se procură din import şi pe care cerce­tarea şi industria noastră au posibili­tatea să le realizeze. Se arată că pe litoral vor fi date în folosinţă, în perioada 1971—1975, noi construcţii hoteliere cu o capacitate de aproxi­mativ 30 000 de locuri, dintre care 16000 în zona Mangaliei. Se reco­mandă celor de fată să acorde prio­ritate acelor amenajări pentru care există în prezent reţele de canali­zare, căi de transport, putîndu-se realiza astfel o eficienţă sporită a in­­.,vestitiilor,_da, insistă._asupra„necesi­­taţii de a se spori densitatea con­strucţiilor, de a se extinde staţiunile existente. In legătură cu problema formării cadrelor de lucrători din industria hotelieră şi turism, ministrul turis­mului prezintă schiţa şi proiectul de construcţie a centrului de perfecţio­nare a cadrelor de turism prevăzut a fi construit la Bucureşti. Condiţiile existente pe litoralul Mării Negre, cerinţele turismului modern au relevat necesitatea îm­bunătăţirii posibilităţilor de odihnă şi cară, prin construirea de bazine acoperite în care să se poată prac­tica înotul, să se facă baie în orice condiţii atmosferice. Pornind de la această constatare, a fost elaborat un plan de amenajări de piscine, a căror amplasare în linii generale a fost înfăţişată secretarului general, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Se subliniază eficienţa piscine­lor, construite pînă acum, şi se arată că pentru anii următori există un program de realizare a încă 23 de piscine. In încheierea discuţiei, specialiştii sunt felicitaţi pentru rezultatele obţi­nute şi li se recomandă ca, plecind de la experienţa acumulată, să reali­zeze în termen cit mai scurt preve­derile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat prin noile staţiuni turistice din zona Mangalia-Nord, discuţiile de lucru avute cu factorii care colabo­rează pentru îmbogăţirea continuă a bazei turistice din această zonă, re­comandările şi indicaţiile formulate cu acest prilej constituie un nou sti­mulent în activitatea proiectanţilor, arhitecţilor şi constructorilor, în în­făptuirea măreţelor sarcini prevăzute pentru actualul cincinal. Pretutindeni în locurile vizitate, constructorii, oamenii muncii aflaţi la odihnă au făcut oaspeţilor o caldă şi entuziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului nostru se află în continuă şi rapidă dezvol­tare, fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat, în staţiunile din zona Mangalia-Nord. N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU • VIAȚĂ ti •* A nX cmuuivpmr Să se manifeste mai multă grijă pentru rezolvarea propunerilor salariaţilor In aceste zile, cînd oamenii muncii răspund vibrantei chemări la inten­sificarea activităţii ideologice în spi­rit partinic, revoluţionar, chemare ce decurge din programul de educare marxist-leninistă propus de secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele şi or­ganizaţiile de partid acţionează pentru a imprima un spirit mili­tant în întreaga viaţă de partid, pentru a găsi căile cele mai adec­vate în scopul educării maselor de oameni ai muncii în spiritul ţeluri­lor comuniste, pentru formarea con­ştiinţei socialiste. — Ce probleme au stat şi stau în atenţia comitetului de partid pentru intensificarea eforturilor oamenilor muncii din fabrica „Libertatea" la realizarea sarci­nilor puse de partid în faţa lor, la dezvoltarea conştiinţei — o­­biectiv de seamă al activităţii politice de masă? — Din noianul de probleme ce stau în faţa comitetului de partid, a biroului ne răspunde inginera Eugenia Trifan, secretara comitetu­lui de partid de la „Libertatea“ — aş aduce în discuţie doar una­ a­­ceea de participare a comuniştilor, a celorlalţi salariaţi la conducerea şi organizarea ansamblului de acti­vităţi — principiu de bază al demo­craţiei socialiste, afirmat cu deose­bită tărie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la Consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educa­tive. In dubla lor calitate, de pro­prietari ai mijloacelor de producţie şi de producători, oamenii muncii din fabrica noastră, în frunte cu comuniştii, au contribuit nemijlocit la organizarea producţiei, la con­ducerea ei. Propunerile şi sugestiile făcute cu ocazia diferitelor dezba­teri pe linie de partid, în grupele sindicale, comitetul de direcţie au fost centralizate la nivelul biroului comitetului de partid, ducerea lor la îndeplinire fiind urmărită siste­matic. Intr-una din şedinţele de birou, ţinută recent am analizat tocmai stadiul preocupării conducătorilor procesului de producţie, contribuţia acestora la soluţionarea, în termen, a propunerilor făcute în adunările generale ale salariaţilor, în adună­rile de partid, în grupele sindicale. — După cîte cunosc, propune­rile făcute sînt deosebit de multe. Acest lucru dovedeşte o experienţă valoroasă, competen­tă, spirit inventiv în soluţiona­rea problemelor de producţie, în înlăturarea neajunsurilor. Care este stadiul realizării lor? — Analiza a scos în evidenţă fap­tul că în primul semestru al anului s-au făcut 224 propuneri, din care 185 au fost rezolvate, 12 sunt în curs de rezolvare, 6 respinse, iar­­ restul de 21 sunt nerezolvate. Ma­joritatea propunerilor vizează îm­bunătăţirea producţiei, în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan; altele se referă la condiţiile de muncă, la diferite probleme de ordin, social etc. Deşi din punct de vedere administrativ propunerile au fost practic rezolvate de conducerile sectoarelor, de comitetul de direcţie — prin specialiştii săi — ele au fost urmărite îndeaproape, permanent de către organizaţiile de bază. — Cu toate acestea, după cum spuneţi, propunerile nu au fost rezolvate integral. Care sunt motivele? — Unele au necesitat un timp mai îndelungat pentru studiu; la altele s-a tărăgănat rezolvarea. Din cel de-al doilea caz amintesc­ zugrăvi­rea casei scărilor în corpurile F.D. şi I; procurarea pieselor de schimb pentru ţesătorie — casete, piăcere, tije, cap vatală etc; procurarea u­­nui lup de amestec la unita­tea a doua; confecţionarea de tărgi inoxi­dabile pentru apretură, ca şi asigu­rarea ajutorilor de maiştri nece­sari pentru filatură — propuneri care au fost lăsate pe planul doi. Tărăgănarea rezolvării unora se mai datoreşte şi faptului că multe din­tre propuneri nu au fost comunicate (Continuare în pag. a îl-a) Discuţie consemnată de IOAN NISTOR întreţinerea in perfectă stare de funcţionare a utilajelor — preocupare a comunistului Nicolae Belaşcu, maistru în secţia maşini circulare a fabricii .7 Noiembrie“ Sibiu, la care îl antrenează şi pe tînărul Virgil Bulea, absol­vent al şcolii profesionale. 41In campania agricolă de vară Combinele să ia întreaga lor Oamenii muncii din agricultura ju­deţului nostru depun eforturi susţi­nute pentru a strînge la timp şi fără pierderi belşugul holdelor de grîu. Atît în fermele întreprinderilor agri­cole de stat, cît şi în cooperativele agricole se acordă o atenţie sporită organizării judicioase a activităţii, folosirii din plin a combinelor şi a celorlalte utilaje agricole. Conform situaţiei operative a Di­recţiei generale judeţene a agricul­turii, pînă marţi seara, în întreprin­derile agricole de stat griul a fost recoltat de pe 73 la sută din supra­faţa planificată. Cele 162 combine, din care 26 de tipul „Gloria“, fiind folosite la întreaga lor capacitate, s-a atins o viteză zilnică la recoltat de peste 500 hectare. In mod practic există toate condiţiile ca în cel mult trei zile în toate întreprinderile agri­cole de stat să se încheie strînsul griului. Evidenţiem organizarea exem­plară a activităţii în fermele între­prinderilor agricole de stat din Me­diaş şi Sibiu­­ unde, marţi seara au fost recoltate ultimele suprafeţe cu grîu. într-un ritm susţinut s-a lucrat în ultimele zile şi în cooperativele agri­cole de producţie. Şi aici se remarcă o bună preocupare din partea con­siliilor de conducere, a specialiştilor şi a şefilor secţiilor de mecanizare din marea majoritate a unităţilor pentru, folosirea din plin a forţelor şi mijloacelor existente. Ca urmare, s-a atins o viteză zilnică la recoltat de 1 600 hectare. Acest lucru a fă­cut ca pînă în seara zilei de 3 august să se strîngă recolta de grîu-secară de pe 59 la sută din suprafaţa culti­vată. Reamintim faptul că în coope­rativele agricole din Miercurea Si­biului, Şeica Mică, Tîrnava, Bazna, Mediaş, Presaca şi Sibiu s-a încheiat recoltarea griului. într-un stadiu avansat cu această lucrare se află şi cooperativele, agricole din Aciliu, Amnaş, Apoldu de Sus, Aţei, Ighişul Nou, Şoroştin şi altele, unde, în două trei zile, se va putea termina recol­tatul. Există însă şi unele cooperative agricole în care, datorită faptului că recoltatul a început mai tîrziu, mai este de strîns recolta de pe mari suprafeţe. La cooperativa agricolă din Alţîna, marţi mai era de recol­tat griul de pe 370 hectare, Hosman — 347 hectare, Ighişul Vechi — 300 hectare, Bîrghiş — 287 hectare, Vur­­păr — 286 hectare, Armeni — 279 hectare, Bruiu — 248. Organele agri­cole judeţene au stabilit ca pe mă­sură ce în unele unităţi recoltatul griului se încheie, să se asigure cu operativitate redistribuirea combine­lor în cooperativele rămase în urmă. Se impune ca factorii de răspundere din aceste unităţi să întreprindă ac­ţiuni energice pentru ca toate mij­loacele mecanice, respectiv combi­nele, să funcţioneze la întreaga lor capacitate. , Paralel cu strîngerea recoltei, con­siliile de conducere şi specialiştii din cooperativele agricole trebuie să a­­corde maximum de atenţie organi­zării transportului cerealelor în ba­zele de recepţie. Faptul că în toate unităţile au rezultat producţii mari la hectar şi că în rîndul cooperato­rilor există o hotărîre unanimă de a-şi achita cu prioritate obligaţiile faţă de stat impune ca şi la bazele de recepţie să se acorde mai multă atenţie organizării preluării produse­lor pentru a se evita stagnarea mij­loacelor de transport. Pînă marţi, din cooperativele agricole au fost predate în bazele de recepţie aproape 10 000 tone grîu în contul muncilor S.M.A., la uium şi contract, repre­­zentînd 46 la sută din totalul obli­gaţiilor. Evidenţiem în acest sens preocuparea meritorie a membrilor cooperatori din Cristian de a-şi achita cu cinste îndatoririle faţă de stat. Ei au predat în întregime griul cuvenit pentru lucrările S.M.A. — 110 tone, pentru uium — 48 tone, la contract — 33 tone şi pentru seminţe împru­mutate — 10 tone. Acelaşi interes deosebit pentru predarea cu prioritate a obligaţiilor faţă de stat se constată şi la cooperativele agricole din Po­­rumbacu de Jos, Apoldu de Sus, Ruşi, Micăsasa şi multe altele. P. BADEA fie folosite capacitate Mecanizatorii au fost la înălţime In actuala campanie agricolă, tractoriştii din secţia de mecanizare Apoldu de Sus au obţinut rezultate remarcabile. După cum ne informea­ză directorul S.M.A. Miercurea Si­biului, Cornel Popescu, ei au reuşit să strîngă împreună cu­ membrii cooperatori, întreaga recoltă de grîu de pe cele 266 hectare cultivate. Combinierii Andrei Costică, Gh. La­găr şi Samoilă Barteş, sprijiniţi şi îndrumaţi în­ permanenţă de şeful de secţie Ioan Irimie, au strîns fie­care recolta de grîu şi orz de pe circa 100 hectare. Producţia de grîu obţinută în plus, faţă de sarcina planificată se cifrează la 26,8 va,,­goane. Totodată, harnicii mecaniza­tori au executat arături pe o supra­faţă de 150 hectare, din care pe­ 120 hectare terenul a fost pregătit pen­tru însămînţările de toamnă. • Mai multă atenţie deservirii muncitorilor de la Mirşa • Blocul tineretului — un cămin model • Un factor poştal numai de formă ? • Depozitul C.L.F. Sibiu trimite numai ce vrea ? • Complicatul nod gordian al transporturilor de alimente în colonia muncitorească Mirşa,­ trăiesc vreo 200 de tineri necăsă­toriţi în blocul tineretului şi a­­proape 300 de familii. Oamenii a­­ceştia sunt integraţi în procesul de producţie al Uzinei mecanice, în­treprindere cu mare pondere în in­dustria judeţului. Normal, aceşti oameni ar trebui să se bucure de aceleaşi condiţii de viaţă ca toţi oamenii patriei noastre. O serie de întreprinderi şi organe răspund de buna aprovizionare a acestui loc, au datoria să se îngrijească conti­nuu de oamenii de acolo, fiindcă numai pitorescul împrejurimilor şi promisiunile ori măruntele îmbu­­nătăţiri nu le vor fi niciodată su­­ficiente. Problema aprovizionării, cu ali­mente în special, a muncitorilor de la Mirşa, se pune şi se rezolvă în două feluri, după cele două cate­gorii de oameni care convieţuiesc aici: nefamilişti şi familişti. In primul rind, nefamiliştii de la blocul tineretului se bucură de un regim mai bun. Pe lingă că au tot confortul (camere spaţioase, cu puţine paturi, mobilate, cu chiu­vetă în fiecare; instalaţii sanitare corespunzătoare, igienice; apă caldă zi şi noapte; lenjeria schim­bată la timp...), datorită­­ noului administrator Nicolae Breazu, care se interesează în amănunt de viaţa tinerilor, aceştia pot servi două mese pe zi (prînzul şi cina) la can­tina întreprinderii, fiind astfel ab­solviţi de a se îngriji de aprovi­zionare. In schimb, ei ridică alte proble­me, în ceea ce priveşte deservi­rea, şi cu toată dreptatea. Din se­sizările pe care ni le-au făcut re­iese că poşta din colonie funcţio­nează «mm nu se poate mai defec­tuos. Salariata care se ocupă (ar­ trebui să se ocupe!) cu difuzarea corespondenţei şi a presei, nu nu­mai că nu solicită abonamente ti­nerilor, dar şi după ce ei le fac, nu se deranjează să le aducă la bloc. In ceea ce priveşte corespon­denţa, ne mărturisesc tinerii, ea este trimisă din cînd în cînd prin cîte un trecător. Astfel se pierd multe scrisori. După cîte am în­ţeles, avem de-a face cu o funcţio­nară începătoare, căreia i s-au trecut cu vederea unele greşeli. Dar este inadmisibil ca măcar o dată pe zi, la o oră fixă, să nu se deplaseze la blocul tineretului, unde tinerii întreabă ziua întreagă portarii dacă a venit poşta. Este obligaţia ei de serviciu, pentru care primeşte un salari în ceea ce-i priveşte pe fami­lişti (şi nu numai pe ei), le trebuie îmbunătăţite condiţiile aprovizio­nării cu alimente. Deşi în domeniul aprovizionării cu legume şi fructe lucrurile merg mai bine (în raf­turi se găseau­ cartofi, varză, ar­dei, piersici, ouă ...) şi aici se simt unele lipsuri. „Am cerut în fiecare zi vinete, şi alte fructe în afară de piersici — ne mărturiseşte ges­tionara Ana Olog, dar Sibiul nu ne trimite. Vinete nu ne-a trimis niciodată. Mere ne-au dat o sin­gură dată. In schimb depozitul ne dă cantităţi mari de roşii şi nu le putem vinde. Astfel o parte dintre roşii ni s-au stricat şi le-am făcut bulion. Acum vom cere aprobarea să vindem bulionul, fiindcă e mult şi n-avem ce face cu el în gospo­dărie. Ar fi trebuit să dăm roşiile stricate înapoi la depozit, dar a­­tunci depozitul nu ne-ar, mai fi servit cu altă marfă. Să mai spu­nem că personalul de acolo ne vor­beşte urît? O situaţie asemănătoare se petre­ce cu vinul. Noi cerem mereu via de masă la litru, fiindcă aşa vor (continuare în pag. a II-a) . G. NISTORI

Next