Tribuna Sibiului, august 1971 (Anul 4, nr. 1070-1095)
1971-08-05 / nr. 1073
I 1 BIBLIOTECA,, ASTRA"' SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIUAL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1073 Joi, 5 august 1971, 14 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia - Nord în după-amiaza zileide miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia- Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului MăriiNegre în perimetrul Saturn—Venus —Jupiter—Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul general alpartidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianiu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţiaMangaliia-Nord, se vede oraşul Mangalia, Întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia- Nord, cu cele patru staţiuni ale sale din nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. In ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa in zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea „Saturn", în felul acesta urmind să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros in alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă luţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sunt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cit şi al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem seama de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum. înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează marele complex de magazine din centrul staţiunii. La acea oră de după-amiază, toate unităţile complexului erau pline de cumpărători; unităţile sunt bine aprovizionate. Adresîndu-se reprezentanţilor organelor comerciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea unităţilor cu mărfurile cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără şi originală staţiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. Continuă şi aici discuţiile privind noile amenajări de pe litoral, ba Venus, de exemplu, au fost date în funcţiune în ultimulan, noi hoteluri cu o capacitate de a 000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva încăperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcţii. In aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primire caldă şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeţii ajung apoi în staţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bălan". întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fantezie şi artă. La Neptun se vizitează, de asemenea, complexul de mijloace de agrement „Prichindel“ şi terenul de iminigolf. Intre oaspeţi şi gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crearea a cit mai multe amenajări în care turiştii să poată practica jocuri distractive, să se poată recrea într-un mod cit mai plăcut. In toate staţiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor asemenea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcţiilor de la Neptun, in ultimul an au apărut numeroase hoteluri de ample dimensiuni ca „Arad“, „Galaţi“, „Sibiu“, „Slatina“, „Craiova“, numeroase vile cochete compuse din apartamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste vile şi se apreciază nu numai concepţia arhitectonică, ci şi gradul de funcţionalitate, execuţia îngrijită a lucrărilor. Dar cele mai impunătoare construcţii din această zonă a staţiunii Neptun le constituie cele şapte hoteluri de pe cornişa mării. Construcţia lor a început în vara anului trecut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat au fost oaspeţi ai constructorilor de pe acest şantier în chiar zilele cînd se efectuau primele lucrări. In prezenţa secretarului general al partidului s-au analizat atunci soluţiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor şi a celorlalte baze turistice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare hoteluri, creaţii ale arhitecţilor, inginerilor, materializate vastă ţi de invprovizaţiiler15o»-cprii» banalei» şi priceperea junei,ar.. mate de constructori angajaţi cu hotărîre, potrivit indicaţiilor partidului, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cit mai redus şi într-un timp cit mai scurt. Acest nou complex de hoteluri şi amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte staţiuni din zona Mangalia-Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea au şi fost date în folosinţă, avînd o capacitate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcţii întregeşte frumuseţile litoralului prin varietatea arhitectonică în care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat în circuitul turistic într-un timp record — mai puţin de un an de zile. Grăbirea lucrărilor a fost uşurată de folosirea unor utilaje moderne, atît la lucrările de excavaţii şi de turnare a betoanelor pentru fundaţii, cit şi la cele pentru înălţarea construcţiilor. Se vor executa alte construcţii însumînd circa 2 500 de locuri. La unele din aceste obiective, lucrările vor începe în cursul acestui an. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi vila scriitorilor, în noua lor casă de odihnă, dată în folosinţă în cursul acestui an, scriitorii aflaţi la odihnă la Neptun fac o călduroasă primire oaspeţilor. Vila, formată din apartamente şi garsoniere elegante, frumos dotate, are o capacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor prezenţi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului, general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat, calde cuvinte de bun sosit şi exprimă bucuria mânuitorilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. La club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc o întîlnire a oaspeţilor cu scriitorii. In numele tuturor oamenilor de litere din ţara noastră, preşedintele Uniunii Scriitorilor mulţumeşte conducerii partidului şi statului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de viaţă şi de creaţie de care se bucură, şi exprimă hotărirea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăţi neîncetat tezaurul literaturii române cu noi şi noi opere de valoare. Dialogul dintre secretarul general al partidului şi scriitori a relevat încă o dată înalta menire socială a prozatorului, a poetului, a dramaturgului în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al literaturii ca factor formativ, necesitatea ca opera literară să se inspire nemijlocit din viaţa poporului, să oglindească procesul viu, dinamic, de continuă transformare a societăţii noastre, conştiinţa omului nou al zilelor noastre. Numai o literatură care se inspiră din viaţa poporului — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se adresează cu adevărat poporului şi numai o astfel de literatură are durabilitate, va trăi multă vreme. Scriitorii îşi afirmă adeziunea la acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei sala clubului din Neptun. Aici, edilii staţiunilor de pe litoral, constructorii, reprezentanţii organelor judeţene şi municipale Constanţa ale P.C.R. prezintă secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat imaginea actuală, precum şi configuraţia viitoare a litoralului. Prin intermediul unor hărţi, planşe şi machete prind contur, în ansamblu şi detalii, înfăptuirile din ultimul an, de la discuţia avuită în acelaşi cadru cu secretarul general al partidului, precum și dezvoltarea zonelor turistice ce vor fi construite în următorii ani. Se prezintă diferite variante de amplasare a viitoarelor hoteluri, restaurante, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază turistică a Mării Negre. Se subliniază că toate indicaţiile primite din partea secretarului general cu prilejul vizitei anterioare în staţiunile de pe litoral au fost înfăptuite întocmai. In construcţii au fost valorificate materii prime ieftine, autohtone. Se evidenţiază căutarea de soluţii pentru înlocuirea unor materiale ce se procură din import şi pe care cercetarea şi industria noastră au posibilitatea să le realizeze. Se arată că pe litoral vor fi date în folosinţă, în perioada 1971—1975, noi construcţii hoteliere cu o capacitate de aproximativ 30 000 de locuri, dintre care 16000 în zona Mangaliei. Se recomandă celor de fată să acorde prioritate acelor amenajări pentru care există în prezent reţele de canalizare, căi de transport, putîndu-se realiza astfel o eficienţă sporită a in.,vestitiilor,_da, insistă._asupra„necesitaţii de a se spori densitatea construcţiilor, de a se extinde staţiunile existente. In legătură cu problema formării cadrelor de lucrători din industria hotelieră şi turism, ministrul turismului prezintă schiţa şi proiectul de construcţie a centrului de perfecţionare a cadrelor de turism prevăzut a fi construit la Bucureşti. Condiţiile existente pe litoralul Mării Negre, cerinţele turismului modern au relevat necesitatea îmbunătăţirii posibilităţilor de odihnă şi cară, prin construirea de bazine acoperite în care să se poată practica înotul, să se facă baie în orice condiţii atmosferice. Pornind de la această constatare, a fost elaborat un plan de amenajări de piscine, a căror amplasare în linii generale a fost înfăţişată secretarului general, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Se subliniază eficienţa piscinelor, construite pînă acum, şi se arată că pentru anii următori există un program de realizare a încă 23 de piscine. In încheierea discuţiei, specialiştii sunt felicitaţi pentru rezultatele obţinute şi li se recomandă ca, plecind de la experienţa acumulată, să realizeze în termen cit mai scurt prevederile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat prin noile staţiuni turistice din zona Mangalia-Nord, discuţiile de lucru avute cu factorii care colaborează pentru îmbogăţirea continuă a bazei turistice din această zonă, recomandările şi indicaţiile formulate cu acest prilej constituie un nou stimulent în activitatea proiectanţilor, arhitecţilor şi constructorilor, în înfăptuirea măreţelor sarcini prevăzute pentru actualul cincinal. Pretutindeni în locurile vizitate, constructorii, oamenii muncii aflaţi la odihnă au făcut oaspeţilor o caldă şi entuziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului nostru se află în continuă şi rapidă dezvoltare, fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, în staţiunile din zona Mangalia-Nord. N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU • VIAȚĂ ti •* A nX cmuuivpmr Să se manifeste mai multă grijă pentru rezolvarea propunerilor salariaţilor In aceste zile, cînd oamenii muncii răspund vibrantei chemări la intensificarea activităţii ideologice în spirit partinic, revoluţionar, chemare ce decurge din programul de educare marxist-leninistă propus de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele şi organizaţiile de partid acţionează pentru a imprima un spirit militant în întreaga viaţă de partid, pentru a găsi căile cele mai adecvate în scopul educării maselor de oameni ai muncii în spiritul ţelurilor comuniste, pentru formarea conştiinţei socialiste. — Ce probleme au stat şi stau în atenţia comitetului de partid pentru intensificarea eforturilor oamenilor muncii din fabrica „Libertatea" la realizarea sarcinilor puse de partid în faţa lor, la dezvoltarea conştiinţei — obiectiv de seamă al activităţii politice de masă? — Din noianul de probleme ce stau în faţa comitetului de partid, a biroului ne răspunde inginera Eugenia Trifan, secretara comitetului de partid de la „Libertatea“ — aş aduce în discuţie doar una aceea de participare a comuniştilor, a celorlalţi salariaţi la conducerea şi organizarea ansamblului de activităţi — principiu de bază al democraţiei socialiste, afirmat cu deosebită tărie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. In dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători, oamenii muncii din fabrica noastră, în frunte cu comuniştii, au contribuit nemijlocit la organizarea producţiei, la conducerea ei. Propunerile şi sugestiile făcute cu ocazia diferitelor dezbateri pe linie de partid, în grupele sindicale, comitetul de direcţie au fost centralizate la nivelul biroului comitetului de partid, ducerea lor la îndeplinire fiind urmărită sistematic. Intr-una din şedinţele de birou, ţinută recent am analizat tocmai stadiul preocupării conducătorilor procesului de producţie, contribuţia acestora la soluţionarea, în termen, a propunerilor făcute în adunările generale ale salariaţilor, în adunările de partid, în grupele sindicale. — După cîte cunosc, propunerile făcute sînt deosebit de multe. Acest lucru dovedeşte o experienţă valoroasă, competentă, spirit inventiv în soluţionarea problemelor de producţie, în înlăturarea neajunsurilor. Care este stadiul realizării lor? — Analiza a scos în evidenţă faptul că în primul semestru al anului s-au făcut 224 propuneri, din care 185 au fost rezolvate, 12 sunt în curs de rezolvare, 6 respinse, iar restul de 21 sunt nerezolvate. Majoritatea propunerilor vizează îmbunătăţirea producţiei, în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan; altele se referă la condiţiile de muncă, la diferite probleme de ordin, social etc. Deşi din punct de vedere administrativ propunerile au fost practic rezolvate de conducerile sectoarelor, de comitetul de direcţie — prin specialiştii săi — ele au fost urmărite îndeaproape, permanent de către organizaţiile de bază. — Cu toate acestea, după cum spuneţi, propunerile nu au fost rezolvate integral. Care sunt motivele? — Unele au necesitat un timp mai îndelungat pentru studiu; la altele s-a tărăgănat rezolvarea. Din cel de-al doilea caz amintesc zugrăvirea casei scărilor în corpurile F.D. şi I; procurarea pieselor de schimb pentru ţesătorie — casete, piăcere, tije, cap vatală etc; procurarea unui lup de amestec la unitatea a doua; confecţionarea de tărgi inoxidabile pentru apretură, ca şi asigurarea ajutorilor de maiştri necesari pentru filatură — propuneri care au fost lăsate pe planul doi. Tărăgănarea rezolvării unora se mai datoreşte şi faptului că multe dintre propuneri nu au fost comunicate (Continuare în pag. a îl-a) Discuţie consemnată de IOAN NISTOR întreţinerea in perfectă stare de funcţionare a utilajelor — preocupare a comunistului Nicolae Belaşcu, maistru în secţia maşini circulare a fabricii .7 Noiembrie“ Sibiu, la care îl antrenează şi pe tînărul Virgil Bulea, absolvent al şcolii profesionale. 41In campania agricolă de vară Combinele să ia întreaga lor Oamenii muncii din agricultura judeţului nostru depun eforturi susţinute pentru a strînge la timp şi fără pierderi belşugul holdelor de grîu. Atît în fermele întreprinderilor agricole de stat, cît şi în cooperativele agricole se acordă o atenţie sporită organizării judicioase a activităţii, folosirii din plin a combinelor şi a celorlalte utilaje agricole. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, pînă marţi seara, în întreprinderile agricole de stat griul a fost recoltat de pe 73 la sută din suprafaţa planificată. Cele 162 combine, din care 26 de tipul „Gloria“, fiind folosite la întreaga lor capacitate, s-a atins o viteză zilnică la recoltat de peste 500 hectare. In mod practic există toate condiţiile ca în cel mult trei zile în toate întreprinderile agricole de stat să se încheie strînsul griului. Evidenţiem organizarea exemplară a activităţii în fermele întreprinderilor agricole de stat din Mediaş şi Sibiu unde, marţi seara au fost recoltate ultimele suprafeţe cu grîu. într-un ritm susţinut s-a lucrat în ultimele zile şi în cooperativele agricole de producţie. Şi aici se remarcă o bună preocupare din partea consiliilor de conducere, a specialiştilor şi a şefilor secţiilor de mecanizare din marea majoritate a unităţilor pentru, folosirea din plin a forţelor şi mijloacelor existente. Ca urmare, s-a atins o viteză zilnică la recoltat de 1 600 hectare. Acest lucru a făcut ca pînă în seara zilei de 3 august să se strîngă recolta de grîu-secară de pe 59 la sută din suprafaţa cultivată. Reamintim faptul că în cooperativele agricole din Miercurea Sibiului, Şeica Mică, Tîrnava, Bazna, Mediaş, Presaca şi Sibiu s-a încheiat recoltarea griului. într-un stadiu avansat cu această lucrare se află şi cooperativele, agricole din Aciliu, Amnaş, Apoldu de Sus, Aţei, Ighişul Nou, Şoroştin şi altele, unde, în două trei zile, se va putea termina recoltatul. Există însă şi unele cooperative agricole în care, datorită faptului că recoltatul a început mai tîrziu, mai este de strîns recolta de pe mari suprafeţe. La cooperativa agricolă din Alţîna, marţi mai era de recoltat griul de pe 370 hectare, Hosman — 347 hectare, Ighişul Vechi — 300 hectare, Bîrghiş — 287 hectare, Vurpăr — 286 hectare, Armeni — 279 hectare, Bruiu — 248. Organele agricole judeţene au stabilit ca pe măsură ce în unele unităţi recoltatul griului se încheie, să se asigure cu operativitate redistribuirea combinelor în cooperativele rămase în urmă. Se impune ca factorii de răspundere din aceste unităţi să întreprindă acţiuni energice pentru ca toate mijloacele mecanice, respectiv combinele, să funcţioneze la întreaga lor capacitate. , Paralel cu strîngerea recoltei, consiliile de conducere şi specialiştii din cooperativele agricole trebuie să acorde maximum de atenţie organizării transportului cerealelor în bazele de recepţie. Faptul că în toate unităţile au rezultat producţii mari la hectar şi că în rîndul cooperatorilor există o hotărîre unanimă de a-şi achita cu prioritate obligaţiile faţă de stat impune ca şi la bazele de recepţie să se acorde mai multă atenţie organizării preluării produselor pentru a se evita stagnarea mijloacelor de transport. Pînă marţi, din cooperativele agricole au fost predate în bazele de recepţie aproape 10 000 tone grîu în contul muncilor S.M.A., la uium şi contract, reprezentînd 46 la sută din totalul obligaţiilor. Evidenţiem în acest sens preocuparea meritorie a membrilor cooperatori din Cristian de a-şi achita cu cinste îndatoririle faţă de stat. Ei au predat în întregime griul cuvenit pentru lucrările S.M.A. — 110 tone, pentru uium — 48 tone, la contract — 33 tone şi pentru seminţe împrumutate — 10 tone. Acelaşi interes deosebit pentru predarea cu prioritate a obligaţiilor faţă de stat se constată şi la cooperativele agricole din Porumbacu de Jos, Apoldu de Sus, Ruşi, Micăsasa şi multe altele. P. BADEA fie folosite capacitate Mecanizatorii au fost la înălţime In actuala campanie agricolă, tractoriştii din secţia de mecanizare Apoldu de Sus au obţinut rezultate remarcabile. După cum ne informează directorul S.M.A. Miercurea Sibiului, Cornel Popescu, ei au reuşit să strîngă împreună cu membrii cooperatori, întreaga recoltă de grîu de pe cele 266 hectare cultivate. Combinierii Andrei Costică, Gh. Lagăr şi Samoilă Barteş, sprijiniţi şi îndrumaţi în permanenţă de şeful de secţie Ioan Irimie, au strîns fiecare recolta de grîu şi orz de pe circa 100 hectare. Producţia de grîu obţinută în plus, faţă de sarcina planificată se cifrează la 26,8 va,,goane. Totodată, harnicii mecanizatori au executat arături pe o suprafaţă de 150 hectare, din care pe 120 hectare terenul a fost pregătit pentru însămînţările de toamnă. • Mai multă atenţie deservirii muncitorilor de la Mirşa • Blocul tineretului — un cămin model • Un factor poştal numai de formă ? • Depozitul C.L.F. Sibiu trimite numai ce vrea ? • Complicatul nod gordian al transporturilor de alimente în colonia muncitorească Mirşa, trăiesc vreo 200 de tineri necăsătoriţi în blocul tineretului şi aproape 300 de familii. Oamenii aceştia sunt integraţi în procesul de producţie al Uzinei mecanice, întreprindere cu mare pondere în industria judeţului. Normal, aceşti oameni ar trebui să se bucure de aceleaşi condiţii de viaţă ca toţi oamenii patriei noastre. O serie de întreprinderi şi organe răspund de buna aprovizionare a acestui loc, au datoria să se îngrijească continuu de oamenii de acolo, fiindcă numai pitorescul împrejurimilor şi promisiunile ori măruntele îmbunătăţiri nu le vor fi niciodată suficiente. Problema aprovizionării, cu alimente în special, a muncitorilor de la Mirşa, se pune şi se rezolvă în două feluri, după cele două categorii de oameni care convieţuiesc aici: nefamilişti şi familişti. In primul rind, nefamiliştii de la blocul tineretului se bucură de un regim mai bun. Pe lingă că au tot confortul (camere spaţioase, cu puţine paturi, mobilate, cu chiuvetă în fiecare; instalaţii sanitare corespunzătoare, igienice; apă caldă zi şi noapte; lenjeria schimbată la timp...), datorită noului administrator Nicolae Breazu, care se interesează în amănunt de viaţa tinerilor, aceştia pot servi două mese pe zi (prînzul şi cina) la cantina întreprinderii, fiind astfel absolviţi de a se îngriji de aprovizionare. In schimb, ei ridică alte probleme, în ceea ce priveşte deservirea, şi cu toată dreptatea. Din sesizările pe care ni le-au făcut reiese că poşta din colonie funcţionează «mm nu se poate mai defectuos. Salariata care se ocupă (ar trebui să se ocupe!) cu difuzarea corespondenţei şi a presei, nu numai că nu solicită abonamente tinerilor, dar şi după ce ei le fac, nu se deranjează să le aducă la bloc. In ceea ce priveşte corespondenţa, ne mărturisesc tinerii, ea este trimisă din cînd în cînd prin cîte un trecător. Astfel se pierd multe scrisori. După cîte am înţeles, avem de-a face cu o funcţionară începătoare, căreia i s-au trecut cu vederea unele greşeli. Dar este inadmisibil ca măcar o dată pe zi, la o oră fixă, să nu se deplaseze la blocul tineretului, unde tinerii întreabă ziua întreagă portarii dacă a venit poşta. Este obligaţia ei de serviciu, pentru care primeşte un salari în ceea ce-i priveşte pe familişti (şi nu numai pe ei), le trebuie îmbunătăţite condiţiile aprovizionării cu alimente. Deşi în domeniul aprovizionării cu legume şi fructe lucrurile merg mai bine (în rafturi se găseau cartofi, varză, ardei, piersici, ouă ...) şi aici se simt unele lipsuri. „Am cerut în fiecare zi vinete, şi alte fructe în afară de piersici — ne mărturiseşte gestionara Ana Olog, dar Sibiul nu ne trimite. Vinete nu ne-a trimis niciodată. Mere ne-au dat o singură dată. In schimb depozitul ne dă cantităţi mari de roşii şi nu le putem vinde. Astfel o parte dintre roşii ni s-au stricat şi le-am făcut bulion. Acum vom cere aprobarea să vindem bulionul, fiindcă e mult şi n-avem ce face cu el în gospodărie. Ar fi trebuit să dăm roşiile stricate înapoi la depozit, dar atunci depozitul nu ne-ar, mai fi servit cu altă marfă. Să mai spunem că personalul de acolo ne vorbeşte urît? O situaţie asemănătoare se petrece cu vinul. Noi cerem mereu via de masă la litru, fiindcă aşa vor (continuare în pag. a II-a) . G. NISTORI