Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-19 / nr. 1112

£ £ Microsăptămînal­ ­ pentru că-i batea cu nuiaua la­­ palmă şi mai ales pentru că-i „plă- i cea să bată“. £ întocmai ca vinul care se tulbură ■ de bucurie, în pivniţă, primăvara, ■ cind afară înfloreşte viţa, aşa şi i­maturii, cînd se redeschid şcolile, • îşi retrăiesc puţin din propria lor ■ copilărie sau adolescenţă. Şi, In­­ centrul acestei retrăiri apare, de­­ obicei, profilul vreunui dascăl ca­­£ re ţi-a spus că In ştiinţă toate în­­£ cep cu alta, dar că-i foarte greu , s-ajungi la omega, că viaţa e scur­­£ tă şi numai arta e lungă, că-i fru­­­moasă povestea vorbei, dar mai­­ frumoasă a faptei şi atîtea alte în- 5 văţături care stau înfipte adine în ar­­£ mura ta de om instruit. Iată cum e rămii, peste ani, omul alcătuit de profesorii tăi şi-l porţi în singe pe domnul Trandafir sau, ghinion, chiar pe domnul Vjlcea. Şi răbuf­nesc în amintirea ta tocmai la pri­lejuri solemne. E un truism afir­maţia că învăţătorul sau profeso­rul nu trebuie să fie numai un litterator sau un gramaticus, cum le spuneau romanii, ci un educa­tor, adică un magistru care să evi­te pe toată claviatura intelectuală şi sufletească a elevului său. Ar­­himede a învăţat discipolii, la Si­­racuza, nu numai să tragă cercuri, dar să se şi jertfească pentru ele. Pe strada proaspăt inundată de şcolari trec spre catedrele lor şi profesorii. Le privesc atent figuri­le luminoase şi răbufnesc In mi­ne, uitate şi anacronice invocaţii. Să trăiţi, domnule Trandafiri In lături, domnule Vucea!­­ AUREL CALINESCU Anul IV, nn 1112 99 POARTA" SE CHEAMĂ UŞURINŢĂ, PORTIŢELE“ - NEGLIJENŢĂ! 99" (De ce nu se respectă în toate locurile dispoziţ­­iile legale privind angajarea gestionarilor?) Lectura rîndurilor care urmează poate crea impresia că aspectele în­făţişate nu prezintă gravitatea pe ca­re o presupune prezumţia izvorîtă din titlu. Mai ales că, după cum se va vedea, nu se va vorbi nicăieri de zeci ori sute de mii de lei. Dacă aşa stau lucrurile... Dar, ori de câte ori, a fost cazul, presa scrisă, presa vorbită s-au ocu­pat pe larg de „cazuri“ în centrul că­rora se situau unul, sau doi, sau mai mulţi indivizi puşi pe căpătuială, cer­taţi cu ceea ce denumin normele noas­tre de convieţuire socială, normele echităţii, ale eticii şi moralei socia­liste. Este sigur că de fiecare dată ne-am pus întrebarea: cum a fost po­sibil? Cum este posibil ca, sub ochii unor conduceri, ai unor conducători puşi tocmai să aibă grijă de bunurile statului, să se preocupe de statornici­rea unui climat de cinste şi drepta­te, să supravegheze ca în gestionarea valorilor poporului să nu încapă... poftele unora care pretind mai mult decât li se cuvine, să apară „cazuri“ şi situaţii de o gravitate socială atit de accentuată cum au fost atîtea şi in judeţul Sibiu? Ar mai fi de notat un element de esenţă: curba (grafică) a fenomenelor infracţionale demonstrea­ză o situaţie care trebuie să ne cre­eze fiecăruia obişnuinţa sentimentu­lui că suntem­ frustraţi şi că este ne­cesar să intervenim pentru a curma ceea ce constituie practica ciuperii, a „aranjamentului“ pe seama efortu­lui nostru, a furtului deşănţat din a­­vuţia creată spre beneficiul nostru al tuturor şi nu pentru ca unii sau al­ţii să-şi permită mai mult decit le dă dreptul munca şi plata muncii lor. Şi, în acest context, ar mai trebui rele­vată o idee: parcă, in situaţiile care nu ne indică amploarea zecilor de mii de lei, mulţi oameni ridică din umeri: „Cîteva sute de lei, pentru atîta lu­cru?“. Nu vi se pare că mentalitatea aceasta — dacă există — este tot a­­tit de păgubitoare — dacă nu mai mult­­ decit paguba însăși? Să încercăm împreună un _răspuns la întrebarea­ cum posibil? Cum a fost posibil la Wtedifife, s-a întîmplat la I.C.I.L. Sîbiana, cum și de ce s-a petrecut fenomenul, mai recent... descoperit, la I.C.S. Metalo-chlnice Sibiu? Evident, un răspuns categoric nu vom risca, dar ne este posibil să afirmăm răspicat că una din portiţele — dacă nu cum­va poarta cea mare — a fost deschisă cu cheia pe care trebuie s-o denumim neglijenţa unor conducători, modul defectuos cum îşi înţeleg menirea, datoria, obligaţiile funcţiei (în prime­le două cazuri numite mai sus, aspec­tul acesta nu comportă umbra vreu­nui dubiu). Atunci? Să punem în discuţie şi alte aspec­te. Acele aspecte care la o primă e­­valuare pot fi considerate (de către unii) minore. Un sondaj făcut de un colectiv al procuraturii spre a veri­fica respectarea Legii 22/1969, privind angajarea gestionarilor, ne poate o­­feri puncte de sprijin pentru între­bările şi răspunsurile din aceste rin­­duri. La Alămor este trecut în func­ţie de gestionar D. M. fără îndeplini­rea formelor cerute de lege şi de in­strucţiunile CENTROCOOP (avizul comitetului sindicatului, relaţii cu privire la antecedente, constituirea de garanţii suplimentare, contract con­form art. 10); la Slimnic, idem, în cazul lui M. C., nu altfel, la Porum­­bacu de Jos. Şi, enumerarea ar putea continua. Răspunsul nu poate să nu evidenţieze realitatea că, în toate ca­zurile de asemenea factură, vinovaţi trebuie socotiţi şi preşedinţii coope­rativelor, contabilii şefi, care (de ce?) nu-şi fac pe deplin datoria. Ar mai fi de întrebat, apoi, de ce U.J.C.C. trebuie să primească o adre­să din partea procuraturii pentru a lua măsuri, pentru a aplica sancţiuni celor vinovaţi? Sau, să disecăm împrejurarea în care I.J. a ajuns să fie judecat î la faţa tovarăşilor săi de muncă (X.G.O. Cisnădie), şi condamnat la doi ani şi jumătate închisoare. Tinichigiu de meserie, inculpatul s-a angajat în Cisnădie, după un lung pelerinaj prin diverse locuri de muncă. Fără a se manifesta vreun interes pentru tre­­i rotiri «iu, ausetfan­d hîSÎ*Ă Și între­prinzător“ a fost pus să conducă o echipă, calitate care-i permitea să primească și să dirijeze spre puncte­le de lucru materiale primite de la magazia unităţii. Urmarea a fost sus­tragerea repetată a unor jgheaburi, burlane, a unor cantităţi de tablă, pe care apoi le-a utilizat spre a realiza ciştiguri suplimentare. Ce ştia şi ce nu ştia conducerea întreprinderii şi serviciul personal despre noul an­gajat? Ştiau că e un bun meseriaş, dar nu ştiau că popasul cisnădian ur­ma altor popasuri între care şase (no­taţi: şase) condamnări pentru furt în paguba avutului obştesc. Iată că, şi in cazul acesta, neglijenţa, neinteresul unor responsabili pentru propriile o­­bligaţii pot deschide „portiţe“ pe ca­re se strecoară spre bunul obştii ne­cinstea, incorectitudinea, pofta de „afaceri“ Ca să nu mai vorbim de scuza invocată, „omul nostru“ nu era numit gestionar. Nu. Nu era numit, dar era de facto. La capătul acestor încercări de dia­­gramare a unor fapte de incorectă speţă — nu era în intenţia noastră să ne ocupăm doar de cele foarte „proaspete“ — se impune să regindim unele obişnuinţe şi mentalităţi. Ideile de tipul „cîteva sute, colea“ şi „de unde să ştim noi că...“ trebuie lepă­date în favoarea unui climat şi a u­­nei preocupări colective pentru avu­tul care stă la baza creşterii nivelu­lui nostru de viaţă. Dar, pentru preo­cuparea de acest fel tonul trebuie să-l dea cei puşi să supravegheze, să con­troleze, să aplice legile statului at­aşa manieră incit orice uşă să fie bine închisă şi orice „portiţă“ bine a­­sigurată. Sau, poate crede cineva că, în toa­te cazurile în care unul sau altul din­tre elementele necinstite, incorecte, sau înrăite întru infracţiune bagă mina în buzunarul în care se află ro­dul muncii mele, a tale, a noastre a tuturor, poate fi vinovat exclusiv făp­taşul? IOAN PASCU procuror VICTOR DOMEA • ŞTIRI • INFORMAŢII • C­ONSEMNARI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • . Să trăiţi,­­ domnule­­ Trandafir! S-au redeschis şcolile. Un fel de­­ şantier cu specific aparte. Un şan-­­­tier uriaş cu peste patru milioane şi jumătate de lucrători in care locul inginerului e luat de profe­sor. Nu fac un calambur dacă spun că profesorul practică o profesiu­ne profesorală. Creşte adică inte­gral un om, în sufletul altui om, fiindcă această prezenţă nu-ţi poa­te fi indiferentă. Eşti acolo un fel de stalactită în care virtutea sau slăbiciunea ta s-au strecurat zi de zi, picătură cu picătură, şi s-au cristalizat în sufletul pur al şcola­rului. Evident nu-i totuna dacă rămii in amintirea unui elev sub efigia „domnului Vucea“, belfe­rul cu metoda „cinci dintr-o dată şi oprit“ al lui Delavrancea, sau sub icoana luminoasă şi blajină a „Domnului Trandafir“, descrisă cu pioşenie moldovenească de Sado­­veanu. Horaţiu însuşi nu-şi uită dascălul, pe Orbilius, dar nu pen­tru că l-a învăţat gramatica, ci I Deşi Combinatul de exploatare şi Industrializare a lemnului din Sibiu se situează — din punct de vedere al cuantumului cheltuielilor neecono­micoase înregistrate pe primul se­mestru al acestui an — printre în­treprinderile de mijloc din judeţ, o analiză mai atentă a volumului şi structurii acestor cheltuieli, pe ul­timele două luni, relevă imensele re­zerve de care dispune, pentru am­plificarea, în continuare, a rezultate­lor pozitive. Este suficient să ară­tăm că, deşi la indicatorul cheltu­ieli la 1000 de lei producţie marfă, realizat pe cele opt luni, s-a obţinut o economie de 5 lei, ponderea chel­tuielilor neproductive în total chel­tuieli materiale continuă să se men­ţină ridicată, la unele elemente in­­registrîndu-se chiar creşteri. în acest sens putem menţiona cele peste 123 mii lei cit reprezintă cheltuielile e­­fectuate cu recondiţionarea unor pro­duse, sau cei 40 000 lei — reprezen­tând valoarea pierderilor datorate în­treruperilor din procesul de produc­ţie şi multe altele. Desigur că cifrele consemnează o stare de fapt. In spatele lor, insă, se ascund atîtea şi atîtea cauze a că­ror explicaţie nu poate fi pusă doar pe seama influenţei unor factori o­­biectivi. Deficienţele de ordin tehnic şi organizatoric, lipsa de exigenţă, de îndrumare şi control în procesul de producţie, neatenţia în manipularea produselor etc. — sînt doar cîteva aspecte care generează neajunsuri, di­­minuind rezultatele ce s-ar putea ob­ţine. De pildă, o bună parte din chel­tuielile efectuate cu recondiţionarea se datoresc necesităţii unui finisaj suplimentar sau refacerii unor pro­duse la care beneficiarul are obiec­ţii. E vorba deci de luarea încă o dată „la mină“ a unor produse care, dacă de la început se executau cu mai multă atenţie, nu necesitau a­­semenea operaţiuni care costă nu nu­mai bani, ci şi mult timp, ca să nu mai amintim de alte implicaţii. Un exemplu interesant în acest sens ni-l oferă „cazul“ produsului „comode 8040“ care, după ce s-au executat în­grijit, prin depozitare, s-au deterio­rat. Spaţiul de depozitare fiind in­suficient, „cineva“ s-a gîndit că pot fi supraetajate — ajungîndu-se pînă la S—6 nivele. Puse una peste alta, la un moment dat, datorită greutăţii, construcţia lor a cedat, o parte din reperele componente rupîndu-se, în asemenea situaţie, pe bună drepta­te beneficiarul a cerut refacerea produselor. Un alt caz, care — după părerea inginerei Maria Pintilie, şefa servi­ciului producţie — se va solda, pe total, cu economii la preţ de cost, însă, doar pe unele fabrici (cea de la Tălmaciu înregistrează pierderi, iar cea sibiană îşi va spori cuantumul e­­conomiilor), se referă la modul de asigurare cu materia primă. „Sorti­mentul planificat, pe total combinat, îl vom realiza — ne spune şefa de serviciu — dar nu şi pe fabrici. Şi aceasta din cauză că la Tălmaciu n-avem o macara care să ne permită descărcarea cherestelei­ din vagoane. In schimb, la Sibiu existînd acest u­­tilaj, furnizorul ne supralivrează mar­fa aici, ceea ce ne obligă să şi con­fecţionăm produsul*. în asemenea situaţie, este lesne de înţeles ce neajunsuri se nasc. Ade­sea, locaţiile pe care le plăteşte com­binatul se datoresc imposibilităţii des­cărcării materiei prime în timp util, ca urmare a faptului că nu este în­zestrat ca lumea compartimentul res­pectiv , începînd cu utilajele şi ter­­minând cu forţa de muncă. La serviciul mecanic şef am avut prilejul să constatăm că deşi specia­liştii combinatului sunt conştienţi că întreruperile din procesul de produc­ţie afectează negativ activitatea co­lectivului, ele reprezentînd pierderi efective in gestiunea economică a u­­nităţii, nu se face totul pentru înlă­turarea lor. Aşa se explică numărul de pre-stagnare a utilajului — pînă la 23 pe lună — datorate defecţiuni­lor tehnice. Totodată, am remarcat că, datorită lipsei de forţă de mun­că, numai la fabrica din Tălmaciu maşinile au staţionat, în cursul lunii iulie, 89 de ore. Oare nu şi-a pus nimeni întrebarea că pentru aceste utilaje inactive sau numai parţial fo­losite se plătesc amortismente, care în ultimă instanţă nu sunt altceva de­cât cheltuieli neeconomicoase? Cu siguranţă, se vor lua măsuri. Se impune însă mai multă preocupare din partea comitetului de partid, a consiliului de administraţie al com­binatului, a tuturor specialiştilor din unităţile componente pentru lichida­rea cheltuielilor neproductive şi, deci, punerea in valoare a tuturor rezer­velor existente. In special e necesar a se organiza şi întări controlul pre­ventiv, căci asemenea cheltuieli în­carcă nejustificat cheltuielile de pro­ducţie ale combinatului respectiv, di­­minuînd substanţial cuantumul econo­miilor ce s-ar putea obţine. V. DUMBRAVEANU - o piedică in calea unei eficiente economice ridicate Este ştiut faptul că, prin natura lor, cheltuielile neproductive repre­zintă pierderi efective pentru economia naţională. Prezenţa acestora nu reflectă altceva decit deficienţele care mai dăinuie in diferite uni­tăţi economice, dar mai ales, rezervele potenţiale ce nu au fost încă valorificate. Existenţa unor astfel de cheltuieli, in condiţiile unei le­gislaţii economice deosebite, cind rentabilitatea capătă o importanţă covirşitoare, iar creşterea ei este nemijlocit legată de reducerea şi eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, ni se pare de-a dreptul ne­justificată. Intr-un asemenea context, explicaţia ar putea fi neschimbarea men­talităţii unor cadre de conducere, care, pretextînd că trec pe primul plan numai activitatea productivă, ignoră, într-o măsură însemnată, aspectele şi consecinţele financiare. Iar practica a demonstrat că fe­nomenul trece cu atit mai neobservat cu cit, pe ansamblu, întreprin­derea înregistrează și economii pe lingă realizarea indicatorilor de plan. 3M Piața Sării din Sibiu Tribuna Sibiului azi... 19 SEPTEMBRIE • Se împlinesc 89 de ani de la naş­terea scriitorului Ion Agârbiceanu (m. 1962). • 1961 — A murit actriţa Lucia Sturdza-Bulandra (n. 1873). • 1970 — A murit Nicolae Gold­berger, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti (n. 1904), azi... AGNITA: 8 MAI: Anotimpuri (orele 50,00; 16,00; 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE; Tăcerea bărbaţilor (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR; Kekec col isteţ (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Mexic '70 (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Haiducii lui Şaptecai (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Zestrea domniţei Ralu (Orele 18,30 şi 20,30). TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vremea se menţine rece cu ce­rul mai mult noros. Vor cădea ploi intermitente. La munte, posibil, la­­poviţă, iar peste 2 000 m altitudine, ninsoare. Vîntul va sufla slab din sec­torul nord-vestic. Minimele vor fi cu­prinse între 4 şi 7 grade, iar maxi­mele vor oscila între 8 și 12 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Articolul 420, se­riile I și II (orele 9,00; 12,30; 16,30; 20,00): ARTA: Floarea soarelui (orele 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45). TINERETULUI: Treci pragul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). INDEPENDENTA: Mihai Viteazul, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00). 7 NOIEMBRIE: în ghearele invizibile ale dr. Mabusse (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Sunetul muzicii seriile I şi II (orele 10,00; 16,00; 19,00). TINERETULUI: Un italian în America (orele 10,00; 16,30; 18,00; 20,30). UNI­REA: O slujbă importantă (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Un surâs în plină vară (orele: 1l,00; 16,00; 18,00; 19,00). ——— TELEVIZIUNE 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9,00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viaţa satului. 11.15 „Cibinium ’71". 12.00 De strajă patriei. 12.30 In reluare la cererea telespec­tatorilor. Selecţiuni din concer­tul „Floarea din grădină“ — sus­ţinut la uzinele „Republica“. 32.00 Emisiune în limba maghiară. POSTMERIDIAN 14.30 Sport. Fotbal: R.D.G. — MEXIC, (înregistrare de la Leipzig). 16.00 Magazin. 17.30 Film serial: Planeta giganţilor. 18.00 Atletism: Campionatele interna­ţionale ale României. 19.00 Vetre folclorice. „Vrancea". 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.(X) Reportajul săptăminii 20.25 Film artistica „Omul care nu poate fi acuzat“. 21,50 Program de divertisment cu su­rorile Kessler. 22,35 Telejurnalul de noapte. — Spor*. Spectacole ale Op­erei Române din Cluj După un bun obicei, păstrat cu multă atenţie, Opera Română din Cluj se află periodic in Sibiu cu cele mai bune spectacole ale sale. Astăzi, în sala Teatrului de stat, de la ora 15, prestigiosul co­lectiv clujean prezintă opera în 4 acte Traviata, în regia lui Vio­rel Gomboşiu, conducerea muzi­cală a lui Al. Taban şi coregrafia lui Roman Morawsk­i. Tot astăzi şi tot la Teatrul de stat, de la ora 20, colectivul clujean prezin­tă drama muzicală în 3 acte Tos­­ca, în regia lui Viorel Gomboşiu, conducerea muzicală a lui Al. Ta­ban şi scenografia lui George Co­­drea. Noutăţi în librării TUDOR ARGHEZII „POEZII", an­tologie şi postfaţă de Nicolae Mano­­lescu, bibliografie de Ion Nistor. Edi­tura Minerva, seria „Arcade“, 303 pa­gini, lei 9,25. ION CREANGĂ: „AMINTIRI DIN COPILĂRIE", postfaţă de Mircea To­­muş. Editura Minerva, seria „Arca­de“, 159 pagini, lei 3,50. BARBU DELAVRANCEA! „APUS DE SOARE“ — Teatru. Ediţie îngri­jită de Emilia Şt. Milicescu. Prefaţă şi tabel cronologic de Teodor Vârgo­­lici. Editura Minerva, colecţia „Bi­blioteca pentru toţi“, 486 pagini, lei 5. XXXI „NICOLAE IORGA", omul şi opera. Volumul a fost pregătit pen­tru tipar de dr. N. Grigoraş şi Gh. Buzatu, cercetători ştiinţifici la Insti­tutul de istorie şi arheologie „A.D. Xenopol“ din Iaşi. Editura Junimea, 220 pagini, lei 8,50. NINA CASSIANÎ -ATÎT DE GRO­­ZAVA ŞI ADIO" — Confidenţe ficti­ve. Editura Cartea Românească, 107 pagini, lei 4,00. ANDRÉ LHOTEA „SA VORBIM DESPRE PICTURA", cuvînt înainte și traducere de Dumitru Dancu, Edi­tura Meridiane, „Biblioteca de artă", 182 pagini, 20 ilustrații, lei 6,00. Panoramic competiţional FOTBAL — Sibiu: stadion Metalul, ora 11, C.S.M. Sibiu — Minerul Ani­na (divizia B) şi ora 13, Independen­ţa Sibiu — A.S.A. Sibiu (divizia O; Mediaş,­­stadion Sparta, ora 11, Gaz metan Mediaş — Corvinul Hunedoara (divizia B); Copşa Mică, ora I1, Me­talul C. Mică — Vitrometan Mediaş (divizia C).­­ HANDBAL — Sibiu: teren Lucea­fărul, ora 11,15, A.S.A. Sibiu — Ştiin­ţa Lovrin (m) — divizia B; Mediaş: teren Voinţa, ora 11, Sparta Mediaş — Constructorul Hunedoara (f) — di­vizia B; Agnita: teren Voinţa, ora 10, Şcoala sportivă Agnita — Voinţa Sibiu (m) — campionat judeţean de seniori şi ora 11, Voinţa Agnita — Liceul nr. 3 Braşov (m) — divizia şcolară şi de juniori. BASCHET — Mediaş: teren Voinţa, ora 11, Ştiinţa Mediaş — Olimpia Si­biu (m) — divizia R­­OINĂ — Sibiu: teren Voinţa, înce­pînd cu ora 9, întreceri in faza de zonă a campionatului republican, edi­ția 1971. Pagina 3 Uzina „Balanţa“ Sibiu angajează de urgenţă: MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru calificare în meseria de VOPSITOR INDUSTRIAL prin CURSURI DE CALIFICARE DE 6 LUNI. Condiţii: — absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani — să aibe stagiul militar satisfăcut, pînă la vîrsta de 35 ani. Cei interesaţi se vor prezenta la biroul personal al uzinei, între orele 10,30—13. Asociaţia crescătorilor de păsări şi animale mici COLECTEAZĂ iepuri de casă peste 2 kg­ bucata la preţul de 12,50 Iei/kg, cu plata pe loc. Colectarea se va face în str. Drumul Ocnei (D.R.A.C.A.) în zi­lele de 20 septembrie 1971, între orele 8—18 şi 21 septembrie, orele 8—12. In­treprinderea „Electromontaj“ Sibiu angajează: — ȘEF SERVICIU MECANIC ŞEF — TEHNICIAN MECANIC ŞEF — PENTRU ŞANTIERUL SIBIU — LĂCĂTUŞ MONTATOR AGREGATE ENER­GETICE ŞI TRANSPORT (MECANICI AUTO)’­­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968, î Şcoala profesională de mecanici agricoli Dumbrăveni, judeţul Sibiu ŢINE CONCURS DE ADMITERE ÎN ANUL I pentru meseria de MECANIC AGRICOL în perioada 20—30 septembrie. Durata de şcolarizare este de 2 ani. Pe timpul şco­larizării elevii primesc bursă de stat, înscrieri se fac pînă la data de 20 septembrie. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretaria­tul şcolii, telefon 11. Fabrica de cuțite Ocna Sibiului ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — inginer sau economist la serviciul plan — economist la serviciul plan — 2 ingineri tehnologi principali la serviciul tehnic — inginer mecanic — serviciul mecanic șef — economist pentru export — serviciul desfacere — jurisconsult principal — mecanic auto, categoria 2—5 — tehnician B.D.S.­A.L.A. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la serviciul personal, telefon 1­47­34. Uzina metalurgică de metale neferoase Copşa Mică angajează urgent: — ŞEF SERVICIU INVESTIŢII. Condiţii de angajare: inginer în specialitate sau spe­cialităţi înrudite cu un stagiu în specialitate de 9 ani. Informaţii suplimentare la sediul unităţii din Copşa Mică, serviciul normare-salarizare sau telefon 32, interior 1­14. MICA PUBLICITATE Vînd libere două corpuri case, a 3 camere, gaz, curte, grădină mare, to­tal sau parţial, comuna Şeica Mare 152, judeţul Sibiu. Adresaţi C. Maxin­­ţean, Bucureşti, str. Arhiereul Calist 6, sectorul 3, telefon 21 28 70. Casă de vînzare, comuna Şeica Ma­re, str. Sibiului nr. 334. Pierdut autorizaţie temporară nr. C 399842 pentru microbuz XTV — 4M nr. circulaţie 31 Sb 768, eliberată de I.T.A. Braşov. O declar nulă. Caut femeie îngrijire copii. Sibiu, Hipodrom, bloc 19, apartament 35, scara 15, etaj III. Angajez persoană pentru îngrijirea unui copil 7 ani. Informaţii Sibiu, te­lefon 2­13­33, între orele 19—20. Caut însoţitoare pentru invalid, o­­fer eventual locuinţă. Informaţii, str. Margaretelor nr. 4. Pierdut certificat de 7 clase, seria I90682/377, eliberat de Liceul „Gheor­­ghe Lazăr" Avrig, la 19 VIII 1961, pe numele Severin Vasile, îl declar nul. Ofer în oraşul Gheorghe Gheorghiu. Dej, apartament, 2 camere, bloc, do­resc Sibiu asemănător sau cameră şi bucătărie. Informaţii Sibiu, str. Ne­­culuţă 12, Bratu. Familia Teofănescu mulţumeşte tu­turor celor care au participat la co­pleşitoarea durere pricinuită de pier­derea scumpei şi dragii lor OLIMPIA TEOFĂNESCU, devotată soţie, desă­vârşită mamă, profesoară, prietenă şi colegă. Aducem mulţumiri pe această cale tuturor celor ce au condus pe ultimul drum pe cei ce au fost IOAN şi ELENA ALBU. Familiile îndurerate

Next