Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-19 / nr. 1112
£ £ Microsăptămînal pentru că-i batea cu nuiaua la palmă şi mai ales pentru că-i „plă- i cea să bată“. £ întocmai ca vinul care se tulbură ■ de bucurie, în pivniţă, primăvara, ■ cind afară înfloreşte viţa, aşa şi imaturii, cînd se redeschid şcolile, • îşi retrăiesc puţin din propria lor ■ copilărie sau adolescenţă. Şi, In centrul acestei retrăiri apare, de obicei, profilul vreunui dascăl ca£ re ţi-a spus că In ştiinţă toate în£ cep cu alta, dar că-i foarte greu , s-ajungi la omega, că viaţa e scur£ tă şi numai arta e lungă, că-i frumoasă povestea vorbei, dar mai frumoasă a faptei şi atîtea alte în- 5 văţături care stau înfipte adine în ar£ mura ta de om instruit. Iată cum e rămii, peste ani, omul alcătuit de profesorii tăi şi-l porţi în singe pe domnul Trandafir sau, ghinion, chiar pe domnul Vjlcea. Şi răbufnesc în amintirea ta tocmai la prilejuri solemne. E un truism afirmaţia că învăţătorul sau profesorul nu trebuie să fie numai un litterator sau un gramaticus, cum le spuneau romanii, ci un educator, adică un magistru care să evite pe toată claviatura intelectuală şi sufletească a elevului său. Arhimede a învăţat discipolii, la Siracuza, nu numai să tragă cercuri, dar să se şi jertfească pentru ele. Pe strada proaspăt inundată de şcolari trec spre catedrele lor şi profesorii. Le privesc atent figurile luminoase şi răbufnesc In mine, uitate şi anacronice invocaţii. Să trăiţi, domnule Trandafiri In lături, domnule Vucea! AUREL CALINESCU Anul IV, nn 1112 99 POARTA" SE CHEAMĂ UŞURINŢĂ, PORTIŢELE“ - NEGLIJENŢĂ! 99" (De ce nu se respectă în toate locurile dispoziţiile legale privind angajarea gestionarilor?) Lectura rîndurilor care urmează poate crea impresia că aspectele înfăţişate nu prezintă gravitatea pe care o presupune prezumţia izvorîtă din titlu. Mai ales că, după cum se va vedea, nu se va vorbi nicăieri de zeci ori sute de mii de lei. Dacă aşa stau lucrurile... Dar, ori de câte ori, a fost cazul, presa scrisă, presa vorbită s-au ocupat pe larg de „cazuri“ în centrul cărora se situau unul, sau doi, sau mai mulţi indivizi puşi pe căpătuială, certaţi cu ceea ce denumin normele noastre de convieţuire socială, normele echităţii, ale eticii şi moralei socialiste. Este sigur că de fiecare dată ne-am pus întrebarea: cum a fost posibil? Cum este posibil ca, sub ochii unor conduceri, ai unor conducători puşi tocmai să aibă grijă de bunurile statului, să se preocupe de statornicirea unui climat de cinste şi dreptate, să supravegheze ca în gestionarea valorilor poporului să nu încapă... poftele unora care pretind mai mult decât li se cuvine, să apară „cazuri“ şi situaţii de o gravitate socială atit de accentuată cum au fost atîtea şi in judeţul Sibiu? Ar mai fi de notat un element de esenţă: curba (grafică) a fenomenelor infracţionale demonstrează o situaţie care trebuie să ne creeze fiecăruia obişnuinţa sentimentului că suntem frustraţi şi că este necesar să intervenim pentru a curma ceea ce constituie practica ciuperii, a „aranjamentului“ pe seama efortului nostru, a furtului deşănţat din avuţia creată spre beneficiul nostru al tuturor şi nu pentru ca unii sau alţii să-şi permită mai mult decit le dă dreptul munca şi plata muncii lor. Şi, în acest context, ar mai trebui relevată o idee: parcă, in situaţiile care nu ne indică amploarea zecilor de mii de lei, mulţi oameni ridică din umeri: „Cîteva sute de lei, pentru atîta lucru?“. Nu vi se pare că mentalitatea aceasta — dacă există — este tot atit de păgubitoare — dacă nu mai mult decit paguba însăși? Să încercăm împreună un _răspuns la întrebarea cum posibil? Cum a fost posibil la Wtedifife, s-a întîmplat la I.C.I.L. Sîbiana, cum și de ce s-a petrecut fenomenul, mai recent... descoperit, la I.C.S. Metalo-chlnice Sibiu? Evident, un răspuns categoric nu vom risca, dar ne este posibil să afirmăm răspicat că una din portiţele — dacă nu cumva poarta cea mare — a fost deschisă cu cheia pe care trebuie s-o denumim neglijenţa unor conducători, modul defectuos cum îşi înţeleg menirea, datoria, obligaţiile funcţiei (în primele două cazuri numite mai sus, aspectul acesta nu comportă umbra vreunui dubiu). Atunci? Să punem în discuţie şi alte aspecte. Acele aspecte care la o primă evaluare pot fi considerate (de către unii) minore. Un sondaj făcut de un colectiv al procuraturii spre a verifica respectarea Legii 22/1969, privind angajarea gestionarilor, ne poate oferi puncte de sprijin pentru întrebările şi răspunsurile din aceste rinduri. La Alămor este trecut în funcţie de gestionar D. M. fără îndeplinirea formelor cerute de lege şi de instrucţiunile CENTROCOOP (avizul comitetului sindicatului, relaţii cu privire la antecedente, constituirea de garanţii suplimentare, contract conform art. 10); la Slimnic, idem, în cazul lui M. C., nu altfel, la Porumbacu de Jos. Şi, enumerarea ar putea continua. Răspunsul nu poate să nu evidenţieze realitatea că, în toate cazurile de asemenea factură, vinovaţi trebuie socotiţi şi preşedinţii cooperativelor, contabilii şefi, care (de ce?) nu-şi fac pe deplin datoria. Ar mai fi de întrebat, apoi, de ce U.J.C.C. trebuie să primească o adresă din partea procuraturii pentru a lua măsuri, pentru a aplica sancţiuni celor vinovaţi? Sau, să disecăm împrejurarea în care I.J. a ajuns să fie judecat î la faţa tovarăşilor săi de muncă (X.G.O. Cisnădie), şi condamnat la doi ani şi jumătate închisoare. Tinichigiu de meserie, inculpatul s-a angajat în Cisnădie, după un lung pelerinaj prin diverse locuri de muncă. Fără a se manifesta vreun interes pentru trei rotiri «iu, ausetfand hîSÎ*Ă Și întreprinzător“ a fost pus să conducă o echipă, calitate care-i permitea să primească și să dirijeze spre punctele de lucru materiale primite de la magazia unităţii. Urmarea a fost sustragerea repetată a unor jgheaburi, burlane, a unor cantităţi de tablă, pe care apoi le-a utilizat spre a realiza ciştiguri suplimentare. Ce ştia şi ce nu ştia conducerea întreprinderii şi serviciul personal despre noul angajat? Ştiau că e un bun meseriaş, dar nu ştiau că popasul cisnădian urma altor popasuri între care şase (notaţi: şase) condamnări pentru furt în paguba avutului obştesc. Iată că, şi in cazul acesta, neglijenţa, neinteresul unor responsabili pentru propriile obligaţii pot deschide „portiţe“ pe care se strecoară spre bunul obştii necinstea, incorectitudinea, pofta de „afaceri“ Ca să nu mai vorbim de scuza invocată, „omul nostru“ nu era numit gestionar. Nu. Nu era numit, dar era de facto. La capătul acestor încercări de diagramare a unor fapte de incorectă speţă — nu era în intenţia noastră să ne ocupăm doar de cele foarte „proaspete“ — se impune să regindim unele obişnuinţe şi mentalităţi. Ideile de tipul „cîteva sute, colea“ şi „de unde să ştim noi că...“ trebuie lepădate în favoarea unui climat şi a unei preocupări colective pentru avutul care stă la baza creşterii nivelului nostru de viaţă. Dar, pentru preocuparea de acest fel tonul trebuie să-l dea cei puşi să supravegheze, să controleze, să aplice legile statului ataşa manieră incit orice uşă să fie bine închisă şi orice „portiţă“ bine asigurată. Sau, poate crede cineva că, în toate cazurile în care unul sau altul dintre elementele necinstite, incorecte, sau înrăite întru infracţiune bagă mina în buzunarul în care se află rodul muncii mele, a tale, a noastre a tuturor, poate fi vinovat exclusiv făptaşul? IOAN PASCU procuror VICTOR DOMEA • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNARI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • . Să trăiţi, domnule Trandafir! S-au redeschis şcolile. Un fel de şantier cu specific aparte. Un şan-tier uriaş cu peste patru milioane şi jumătate de lucrători in care locul inginerului e luat de profesor. Nu fac un calambur dacă spun că profesorul practică o profesiune profesorală. Creşte adică integral un om, în sufletul altui om, fiindcă această prezenţă nu-ţi poate fi indiferentă. Eşti acolo un fel de stalactită în care virtutea sau slăbiciunea ta s-au strecurat zi de zi, picătură cu picătură, şi s-au cristalizat în sufletul pur al şcolarului. Evident nu-i totuna dacă rămii in amintirea unui elev sub efigia „domnului Vucea“, belferul cu metoda „cinci dintr-o dată şi oprit“ al lui Delavrancea, sau sub icoana luminoasă şi blajină a „Domnului Trandafir“, descrisă cu pioşenie moldovenească de Sadoveanu. Horaţiu însuşi nu-şi uită dascălul, pe Orbilius, dar nu pentru că l-a învăţat gramatica, ci I Deşi Combinatul de exploatare şi Industrializare a lemnului din Sibiu se situează — din punct de vedere al cuantumului cheltuielilor neeconomicoase înregistrate pe primul semestru al acestui an — printre întreprinderile de mijloc din judeţ, o analiză mai atentă a volumului şi structurii acestor cheltuieli, pe ultimele două luni, relevă imensele rezerve de care dispune, pentru amplificarea, în continuare, a rezultatelor pozitive. Este suficient să arătăm că, deşi la indicatorul cheltuieli la 1000 de lei producţie marfă, realizat pe cele opt luni, s-a obţinut o economie de 5 lei, ponderea cheltuielilor neproductive în total cheltuieli materiale continuă să se menţină ridicată, la unele elemente inregistrîndu-se chiar creşteri. în acest sens putem menţiona cele peste 123 mii lei cit reprezintă cheltuielile efectuate cu recondiţionarea unor produse, sau cei 40 000 lei — reprezentând valoarea pierderilor datorate întreruperilor din procesul de producţie şi multe altele. Desigur că cifrele consemnează o stare de fapt. In spatele lor, insă, se ascund atîtea şi atîtea cauze a căror explicaţie nu poate fi pusă doar pe seama influenţei unor factori obiectivi. Deficienţele de ordin tehnic şi organizatoric, lipsa de exigenţă, de îndrumare şi control în procesul de producţie, neatenţia în manipularea produselor etc. — sînt doar cîteva aspecte care generează neajunsuri, diminuind rezultatele ce s-ar putea obţine. De pildă, o bună parte din cheltuielile efectuate cu recondiţionarea se datoresc necesităţii unui finisaj suplimentar sau refacerii unor produse la care beneficiarul are obiecţii. E vorba deci de luarea încă o dată „la mină“ a unor produse care, dacă de la început se executau cu mai multă atenţie, nu necesitau asemenea operaţiuni care costă nu numai bani, ci şi mult timp, ca să nu mai amintim de alte implicaţii. Un exemplu interesant în acest sens ni-l oferă „cazul“ produsului „comode 8040“ care, după ce s-au executat îngrijit, prin depozitare, s-au deteriorat. Spaţiul de depozitare fiind insuficient, „cineva“ s-a gîndit că pot fi supraetajate — ajungîndu-se pînă la S—6 nivele. Puse una peste alta, la un moment dat, datorită greutăţii, construcţia lor a cedat, o parte din reperele componente rupîndu-se, în asemenea situaţie, pe bună dreptate beneficiarul a cerut refacerea produselor. Un alt caz, care — după părerea inginerei Maria Pintilie, şefa serviciului producţie — se va solda, pe total, cu economii la preţ de cost, însă, doar pe unele fabrici (cea de la Tălmaciu înregistrează pierderi, iar cea sibiană îşi va spori cuantumul economiilor), se referă la modul de asigurare cu materia primă. „Sortimentul planificat, pe total combinat, îl vom realiza — ne spune şefa de serviciu — dar nu şi pe fabrici. Şi aceasta din cauză că la Tălmaciu n-avem o macara care să ne permită descărcarea cherestelei din vagoane. In schimb, la Sibiu existînd acest utilaj, furnizorul ne supralivrează marfa aici, ceea ce ne obligă să şi confecţionăm produsul*. în asemenea situaţie, este lesne de înţeles ce neajunsuri se nasc. Adesea, locaţiile pe care le plăteşte combinatul se datoresc imposibilităţii descărcării materiei prime în timp util, ca urmare a faptului că nu este înzestrat ca lumea compartimentul respectiv , începînd cu utilajele şi terminând cu forţa de muncă. La serviciul mecanic şef am avut prilejul să constatăm că deşi specialiştii combinatului sunt conştienţi că întreruperile din procesul de producţie afectează negativ activitatea colectivului, ele reprezentînd pierderi efective in gestiunea economică a unităţii, nu se face totul pentru înlăturarea lor. Aşa se explică numărul de pre-stagnare a utilajului — pînă la 23 pe lună — datorate defecţiunilor tehnice. Totodată, am remarcat că, datorită lipsei de forţă de muncă, numai la fabrica din Tălmaciu maşinile au staţionat, în cursul lunii iulie, 89 de ore. Oare nu şi-a pus nimeni întrebarea că pentru aceste utilaje inactive sau numai parţial folosite se plătesc amortismente, care în ultimă instanţă nu sunt altceva decât cheltuieli neeconomicoase? Cu siguranţă, se vor lua măsuri. Se impune însă mai multă preocupare din partea comitetului de partid, a consiliului de administraţie al combinatului, a tuturor specialiştilor din unităţile componente pentru lichidarea cheltuielilor neproductive şi, deci, punerea in valoare a tuturor rezervelor existente. In special e necesar a se organiza şi întări controlul preventiv, căci asemenea cheltuieli încarcă nejustificat cheltuielile de producţie ale combinatului respectiv, diminuînd substanţial cuantumul economiilor ce s-ar putea obţine. V. DUMBRAVEANU - o piedică in calea unei eficiente economice ridicate Este ştiut faptul că, prin natura lor, cheltuielile neproductive reprezintă pierderi efective pentru economia naţională. Prezenţa acestora nu reflectă altceva decit deficienţele care mai dăinuie in diferite unităţi economice, dar mai ales, rezervele potenţiale ce nu au fost încă valorificate. Existenţa unor astfel de cheltuieli, in condiţiile unei legislaţii economice deosebite, cind rentabilitatea capătă o importanţă covirşitoare, iar creşterea ei este nemijlocit legată de reducerea şi eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, ni se pare de-a dreptul nejustificată. Intr-un asemenea context, explicaţia ar putea fi neschimbarea mentalităţii unor cadre de conducere, care, pretextînd că trec pe primul plan numai activitatea productivă, ignoră, într-o măsură însemnată, aspectele şi consecinţele financiare. Iar practica a demonstrat că fenomenul trece cu atit mai neobservat cu cit, pe ansamblu, întreprinderea înregistrează și economii pe lingă realizarea indicatorilor de plan. 3M Piața Sării din Sibiu Tribuna Sibiului azi... 19 SEPTEMBRIE • Se împlinesc 89 de ani de la naşterea scriitorului Ion Agârbiceanu (m. 1962). • 1961 — A murit actriţa Lucia Sturdza-Bulandra (n. 1873). • 1970 — A murit Nicolae Goldberger, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti (n. 1904), azi... AGNITA: 8 MAI: Anotimpuri (orele 50,00; 16,00; 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE; Tăcerea bărbaţilor (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR; Kekec col isteţ (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Mexic '70 (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Haiducii lui Şaptecai (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Zestrea domniţei Ralu (Orele 18,30 şi 20,30). TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vremea se menţine rece cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi intermitente. La munte, posibil, lapoviţă, iar peste 2 000 m altitudine, ninsoare. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 7 grade, iar maximele vor oscila între 8 și 12 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Articolul 420, seriile I și II (orele 9,00; 12,30; 16,30; 20,00): ARTA: Floarea soarelui (orele 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45). TINERETULUI: Treci pragul (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). INDEPENDENTA: Mihai Viteazul, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00). 7 NOIEMBRIE: în ghearele invizibile ale dr. Mabusse (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Sunetul muzicii seriile I şi II (orele 10,00; 16,00; 19,00). TINERETULUI: Un italian în America (orele 10,00; 16,30; 18,00; 20,30). UNIREA: O slujbă importantă (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Un surâs în plină vară (orele: 1l,00; 16,00; 18,00; 19,00). ——— TELEVIZIUNE 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9,00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viaţa satului. 11.15 „Cibinium ’71". 12.00 De strajă patriei. 12.30 In reluare la cererea telespectatorilor. Selecţiuni din concertul „Floarea din grădină“ — susţinut la uzinele „Republica“. 32.00 Emisiune în limba maghiară. POSTMERIDIAN 14.30 Sport. Fotbal: R.D.G. — MEXIC, (înregistrare de la Leipzig). 16.00 Magazin. 17.30 Film serial: Planeta giganţilor. 18.00 Atletism: Campionatele internaţionale ale României. 19.00 Vetre folclorice. „Vrancea". 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.(X) Reportajul săptăminii 20.25 Film artistica „Omul care nu poate fi acuzat“. 21,50 Program de divertisment cu surorile Kessler. 22,35 Telejurnalul de noapte. — Spor*. Spectacole ale Operei Române din Cluj După un bun obicei, păstrat cu multă atenţie, Opera Română din Cluj se află periodic in Sibiu cu cele mai bune spectacole ale sale. Astăzi, în sala Teatrului de stat, de la ora 15, prestigiosul colectiv clujean prezintă opera în 4 acte Traviata, în regia lui Viorel Gomboşiu, conducerea muzicală a lui Al. Taban şi coregrafia lui Roman Morawski. Tot astăzi şi tot la Teatrul de stat, de la ora 20, colectivul clujean prezintă drama muzicală în 3 acte Tosca, în regia lui Viorel Gomboşiu, conducerea muzicală a lui Al. Taban şi scenografia lui George Codrea. Noutăţi în librării TUDOR ARGHEZII „POEZII", antologie şi postfaţă de Nicolae Manolescu, bibliografie de Ion Nistor. Editura Minerva, seria „Arcade“, 303 pagini, lei 9,25. ION CREANGĂ: „AMINTIRI DIN COPILĂRIE", postfaţă de Mircea Tomuş. Editura Minerva, seria „Arcade“, 159 pagini, lei 3,50. BARBU DELAVRANCEA! „APUS DE SOARE“ — Teatru. Ediţie îngrijită de Emilia Şt. Milicescu. Prefaţă şi tabel cronologic de Teodor Vârgolici. Editura Minerva, colecţia „Biblioteca pentru toţi“, 486 pagini, lei 5. XXXI „NICOLAE IORGA", omul şi opera. Volumul a fost pregătit pentru tipar de dr. N. Grigoraş şi Gh. Buzatu, cercetători ştiinţifici la Institutul de istorie şi arheologie „A.D. Xenopol“ din Iaşi. Editura Junimea, 220 pagini, lei 8,50. NINA CASSIANÎ -ATÎT DE GROZAVA ŞI ADIO" — Confidenţe fictive. Editura Cartea Românească, 107 pagini, lei 4,00. ANDRÉ LHOTEA „SA VORBIM DESPRE PICTURA", cuvînt înainte și traducere de Dumitru Dancu, Editura Meridiane, „Biblioteca de artă", 182 pagini, 20 ilustrații, lei 6,00. Panoramic competiţional FOTBAL — Sibiu: stadion Metalul, ora 11, C.S.M. Sibiu — Minerul Anina (divizia B) şi ora 13, Independenţa Sibiu — A.S.A. Sibiu (divizia O; Mediaş,stadion Sparta, ora 11, Gaz metan Mediaş — Corvinul Hunedoara (divizia B); Copşa Mică, ora I1, Metalul C. Mică — Vitrometan Mediaş (divizia C). HANDBAL — Sibiu: teren Luceafărul, ora 11,15, A.S.A. Sibiu — Ştiinţa Lovrin (m) — divizia B; Mediaş: teren Voinţa, ora 11, Sparta Mediaş — Constructorul Hunedoara (f) — divizia B; Agnita: teren Voinţa, ora 10, Şcoala sportivă Agnita — Voinţa Sibiu (m) — campionat judeţean de seniori şi ora 11, Voinţa Agnita — Liceul nr. 3 Braşov (m) — divizia şcolară şi de juniori. BASCHET — Mediaş: teren Voinţa, ora 11, Ştiinţa Mediaş — Olimpia Sibiu (m) — divizia ROINĂ — Sibiu: teren Voinţa, începînd cu ora 9, întreceri in faza de zonă a campionatului republican, ediția 1971. Pagina 3 Uzina „Balanţa“ Sibiu angajează de urgenţă: MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru calificare în meseria de VOPSITOR INDUSTRIAL prin CURSURI DE CALIFICARE DE 6 LUNI. Condiţii: — absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani — să aibe stagiul militar satisfăcut, pînă la vîrsta de 35 ani. Cei interesaţi se vor prezenta la biroul personal al uzinei, între orele 10,30—13. Asociaţia crescătorilor de păsări şi animale mici COLECTEAZĂ iepuri de casă peste 2 kg bucata la preţul de 12,50 Iei/kg, cu plata pe loc. Colectarea se va face în str. Drumul Ocnei (D.R.A.C.A.) în zilele de 20 septembrie 1971, între orele 8—18 şi 21 septembrie, orele 8—12. Intreprinderea „Electromontaj“ Sibiu angajează: — ȘEF SERVICIU MECANIC ŞEF — TEHNICIAN MECANIC ŞEF — PENTRU ŞANTIERUL SIBIU — LĂCĂTUŞ MONTATOR AGREGATE ENERGETICE ŞI TRANSPORT (MECANICI AUTO)’ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968, î Şcoala profesională de mecanici agricoli Dumbrăveni, judeţul Sibiu ŢINE CONCURS DE ADMITERE ÎN ANUL I pentru meseria de MECANIC AGRICOL în perioada 20—30 septembrie. Durata de şcolarizare este de 2 ani. Pe timpul şcolarizării elevii primesc bursă de stat, înscrieri se fac pînă la data de 20 septembrie. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul şcolii, telefon 11. Fabrica de cuțite Ocna Sibiului ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — inginer sau economist la serviciul plan — economist la serviciul plan — 2 ingineri tehnologi principali la serviciul tehnic — inginer mecanic — serviciul mecanic șef — economist pentru export — serviciul desfacere — jurisconsult principal — mecanic auto, categoria 2—5 — tehnician B.D.S.A.L.A. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la serviciul personal, telefon 14734. Uzina metalurgică de metale neferoase Copşa Mică angajează urgent: — ŞEF SERVICIU INVESTIŢII. Condiţii de angajare: inginer în specialitate sau specialităţi înrudite cu un stagiu în specialitate de 9 ani. Informaţii suplimentare la sediul unităţii din Copşa Mică, serviciul normare-salarizare sau telefon 32, interior 114. MICA PUBLICITATE Vînd libere două corpuri case, a 3 camere, gaz, curte, grădină mare, total sau parţial, comuna Şeica Mare 152, judeţul Sibiu. Adresaţi C. Maxinţean, Bucureşti, str. Arhiereul Calist 6, sectorul 3, telefon 21 28 70. Casă de vînzare, comuna Şeica Mare, str. Sibiului nr. 334. Pierdut autorizaţie temporară nr. C 399842 pentru microbuz XTV — 4M nr. circulaţie 31 Sb 768, eliberată de I.T.A. Braşov. O declar nulă. Caut femeie îngrijire copii. Sibiu, Hipodrom, bloc 19, apartament 35, scara 15, etaj III. Angajez persoană pentru îngrijirea unui copil 7 ani. Informaţii Sibiu, telefon 21333, între orele 19—20. Caut însoţitoare pentru invalid, ofer eventual locuinţă. Informaţii, str. Margaretelor nr. 4. Pierdut certificat de 7 clase, seria I90682/377, eliberat de Liceul „Gheorghe Lazăr" Avrig, la 19 VIII 1961, pe numele Severin Vasile, îl declar nul. Ofer în oraşul Gheorghe Gheorghiu. Dej, apartament, 2 camere, bloc, doresc Sibiu asemănător sau cameră şi bucătărie. Informaţii Sibiu, str. Neculuţă 12, Bratu. Familia Teofănescu mulţumeşte tuturor celor care au participat la copleşitoarea durere pricinuită de pierderea scumpei şi dragii lor OLIMPIA TEOFĂNESCU, devotată soţie, desăvârşită mamă, profesoară, prietenă şi colegă. Aducem mulţumiri pe această cale tuturor celor ce au condus pe ultimul drum pe cei ce au fost IOAN şi ELENA ALBU. Familiile îndurerate