Tribuna Sibiului, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-26 / nr. 1143

Cincinalul 1971-I mi Sl vniSUFLETITOR SI DEZVOLTARE MULTIlATERAlA A SOCIE­TĂŢII NOASTRE SOCIALISTE Asemeni întregului nostru popor, oamenii muncii din judeţul Sibiu au primit cu viu interes, cu deosebită satisfacţie şi justificată mîndrie pa­triotică adoptarea, de către recenta sesiune a Marii Adunări Nationale, a planului cincinal de dezvoltare economico-socială a patriei noastre In perioada 1971—1975. Avînd la bază Directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R., pre­vederile noului nostru plan cincinal alcătuiesc un vast și însufletitor pro­gram al poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. In amplul proces de pregătire şi elaborare a planului cin­cinal, Comisia centrală de partid şi de stat, sub directa conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a iniţiat şi desfăşurat largi acţiuni de identificare şi mobilizare a resurse­lor existente, în vederea accelerării mersului nostru înainte. Pe scara în­tregii ţări, pentru fundamentarea pla­nului au fost organizate ample con­sultări de masă cu specialişti şi ca­dre din economie, muncitori, oameni de ştiinţă, activişti de partid şi de stat, institute de cercetări şi proiec­tări, fapt ce relevă încă o dată, în mod grăitor, democratismul orîn­­duirii noastre socialiste, grija con­ducerii de partid şi de stat de a asigura tuturor opţiunilor un carac­ter realist, profund ştiinţific. Elabo­­rat în acest fel şi supus apoi dezba­terilor Marii Adunări Naţionale, pla­nul cincinal constituie cu adevărat o emanaţie a gîndirii întregului po­por. Drept rezultat, în imensa majo­ritate a ramurilor şi sectoarelor pro­ducţiei materiale planul prevede rit­muri mai înalte decît cele jalonate în Directivele Congresului all X-lea al partidului. Caracteristica principală a planului cincinal o constituie faptul că el asi­gură dezvoltarea armonioasă, ascen­dentă a economiei naţionale, moder­nizarea structurii ei, sporirea eficien­ţei activităţii în toate domeniile şi, pe această bază, creşterea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate , ţel su­prem al politicii partidului şi statu­lui nostru. Ceea ce reiese cu pregnanţă în evidenţă din plan este continuarea neabătută a politicii marxist-leniniste a partidului nostru de industrializare socialistă a ţării — element esenţial $i determinant al progresului Româ­niei socialiste. In acest context, pro­ducţia industrială va cunoaşte un ritm mediu anual de 11—12 la sută, fiind în anul 1975 cu peste 71—81 l­a sută mai mare decît in 1970. Pe baza acestei dezvoltări, industria ,va asigura în 1975 peste 66 la sută din venitul naţional, furnizînd de aproape 3,5 ori mai multe mărfuri pentru fon­dul pieţii şi de peste 1,9 ori mai multe produse destinate exportului Aceste prevederi se vor materializa prin folosirea mai raţională a poten­ţialului economic, folosire îmbinată organic cu promovarea laturilor ca­r­­itative ale activităţii, cu dezvoltarea ramurilor industriale moderne , în spiritul exigenţelor impuse de revo­luţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Paralel cu industria, o însemnată dezvoltare va înregistra şi agricul­tura. Prin alocarea unui volum de investiţii de două ori mai mare de­cît în cincinalul precedent se va dez­volta puternic baza tehnico-materială a acestei importante ramuri a econo­miei naţionale, vor fi extinse lucră­rile de irigaţii şi hidroamelioraţii, se va acorda o mare grijă dezvoltării zootehniei. în anii cincinalului pro­ducţia agricolă va spori cu 36—49 la sută faţă de media­ anilor 1966— 1970. Rezultatele obţinute anul acesta în creşterea producţiei vegetale şi animaliere, măsurile stabilite de partid pentru mai buna organizare, condu­cere şi retribuire a muncii din agri­cultură demonstrează că avem toate posibilităţile să îndeplinim prevede­rile din cincinal. Alte cifre concludente din plan se referă la creşterea venitului naţional, care va atinge un ritm mediu anual de 11—12 la sută (faţă de 7,7,—8,5 la sută cit prevăzuseră iniţial Direc­tivele). Sporirea venitului naţional şi stabilirea unei rate a acumulării de 30—32 la sută va permite alocarea din fondurile centralizate ale statu­lui a uriaşei sume de 470 miliarde lei pentru investiţii, din care cea mai mare parte va fi destinată dez­voltării producţiei materiale. Alături de prevederile privind spo­rirea puternică a eficientei econo­(Continuare in pas a III a" I Is II IV Is s Is I s r smw * *mr***r/i II IS II I Is IS Is Is5 ttJHîini măiestre“,­­Sibiu, 1971 Un elogiu muncii și priceperii • MARIA MUTU (Tălmaciu) și FLORICA NICOLAE (București) — cele mai bune din 30 000 • „Mîini măiestre" — un concurs care ciștigă simpatia tinerilor • Sibiul, gazdă primitoare a celor mai bune filatoare şi ţesătoare din ţară Olimpiadele diverselor meserii intră masiv intre preocupările u­­nui popor decis să cinstească in orice împrejurare munca harnică, creatoare. Strungarii, frezorii, lă­cătuşii, filatoarele, mecanicii de locomotivă, tractoriştii, ţesătoarele, atîtea alte îndeletniciri îşi notifică an de an prezenţa entuziastă în întreceri menite a deştepta şi a­­prinde pasiuni şi dorinţe tonice, de­ a arăta priceperi şi deprinderi de înaltă valoare lucrativă. Peste 30 000 de tinere ţesătoare şi filatoare din întreprinderile tex­tile din ţară au participat la fa­zele de masă ale concursului „Mîini măiestre“. Cîteva exemple de eficienţă: Bucureştiul angrenează în între­cere 4 000 de tinere. Rezultatele se văd: între 0,5 şi 2,5 la sută spor de producţie. In judeţul Argeş — 3 000 tineri, în judeţul Sibiu 3 000 şi... 0,5­1 la sută spor de pro­ducţie. In perioada întrecerii ab­senţele nemotivate scad de la 164 la 21. Cu aceste date pe cartea de vi­zită s-au prezentat simbătă după amiază 14 tinere la finală. Patru­sprezece, reuşite după o severă probă scrisă. Cam atît s-ar cere notat într-o avancronică a concursului „Mîini măiestre“, fază finală, Sibiu, 1971, desfăşurat in Sala armatei. Succesul competiţiei — căci este o veritabilă competiţie acest ma­raton al muncii, hărniciei şi pri­ceperii, al dorinţei de a pătrunde tainele meseriei îndrăgite — se cere considerat prin prisma mare­lui număr de participanţi, prin a­­ceea a atenţiei acordate de C.C. al U.T.C. şi Uniunea sindicatelor pe ramură, prin prezenţa unui nu­măr impresionant de tineri şi ti­nere veniţi să-şi susţină colegele pe scenă. Juriul, format din acti­vişti ai C.C. al U.T.C. şi U.G.S.R., specialişti în ramura textilelor no­tează cu satisfacţie răspunsuri fru­moase , dovezi concludente ale cunoştinţelor teoretice şi practice, selecţionează, adună ... Pe scenă, cele 7 reprezentante ale tinerelor care lucrează in fila­turile ţării luptă cu emoţiile. No­tele se înşiruie pe tablă desemnînd pe cele mai pricepute,­­pe cele care îşi cunosc bine meseria, maşinile cu care lucrează, calităţile firelor. Formule, coeficienţi,, condiţii, cali­tăţi, cerinţe, răspunsuri răspicate confirmă buna pregătire, dragostea pentru meseria aleasă. Intrată­ în concursul final cu nota 10 — înre­gistrată la proba scrisă — Maria Mutu, reprezentanta harnicelor muncitoare de la „Firul roşu" Tăl­maciu, confirmă. De trei ori 10 în dreptul numelui ei şi... pre­miul cel mare. Felicitări Maria! Dar, iată lista premiatelor: Filatoare. Premiul I (3 000 lei, cărţi, „Cupa măiestriei“, laureată a Concursului „Miini măiestre“, e­­diţia 1971), Maria Mutu (Tălmaciu); II: Teodora Bişcă (Botoşani); III: Mariana Miron (Fălticeni); men­ţiuni: Margareta Ciobanu (Bucu­reşti), Amalia Tudor (Pucioasa).* Ţesătoare: Premiul I — Florica Nicolae (Bucureşti); Ioana Manea (Bucureşti); Ana Negură (Braşov); menţiune: Eva Tokay (Prejmer); Maria Voicu (Bucureşti). ■ Nu putem încheia aceste însem­nări fără a notifica prezenţa a­­greabilă a cunoscutului Ion Musta­ţă, de la Radioteleviziune, aportul său antrenant, spiritual la buna desfășurare a ultimului act al concursului găzduit în acest an de Sibiu. V. D. «t prund SsGIlSd. ^ ^ *--------5 --- __ ^ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN V/WMWWWWWlWWrtfWWWVWtfWWW­WVWWWtfWWWW,^WWWAWWBWWW Toate forțele la urgentarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă! AWWWWWWWWW* PRODUCTIA GLOBALA INDUSTRIALA ‘ 1970=100 ANUL­­V nr. 1143 Marți 26 octombrie 1971 4 pagini 30 bani HSU Duminică, pe ogoare, s-a in unele unităţi lucrat intens, in altele... Şi această duminică a fost zi de lucru pe ogoare. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale jude­ţene agricole, în această zi la efec­tuarea lucrărilor agricole de sezon au participat cooperatori, peste 3 000 muncitori şi alte categorii de sala­riaţi ai unităţilor economice de stat, aproape 4 000 elevi etc. Aceste forţe au recoltat cartofii de pe 24 hectare, porumbul — de pe 182 hectare, sfe­cla de zahăr — 14 hectare, strugurii — de pe 60 hectare. în această zi au fost transportate din cîmp 526 tone cartofi, 1 367 tone sfeclă de zahăr, 498 tone porumb ştiuleţi, iar mecanizatorii au executat arături pe 547 hectare, au pregătit patul germi­nativ pe 742 hectare, au semănat griul pe 388 hectare ş. a. Dacă în cooperative agricole ca Aţei, Biertan, Boian, Dîrlos, Laslea, Şaroşu pe Tîrnave, Şeica Mare, Hos­­man, Apoldu de Jos, Merghindeal, Roşia ş. a. timpul prielnic lucrului în cîmp a fost folosit din plin şi dumi­nică, există însă unităţi unde nu s-a întreprins nimic pentru mobilizarea cooperatorilor şi a mecanizatorilor la executarea lucrărilor agricole de se­zon. Conform aceleiaşi situaţii, în cooperativele agricole din Alma, Buia, Moşna, Valea Viilor, Ighişul Vechi, Noiştat, Scoreiu, Bruiu, Gusu, Păuca, Racoviţa ş. a. nu s-a lucrat nici la recoltări, nici la însămînţări. Trebuie să subliniem faptul că acest fenomen se înregistrează acolo unde situaţia recoltărilor culturilor tîrzii şi a însămînţărilor nu este mulţumi­toare. Iată, de exemplu, la Alma, recol­tarea porumbului abia a început, deşi aici cultura aceasta ocupă 280 hec­tare şi o mare parte din acest te­ren trebuie pregătit şi însămînţat cu grîu. Aceeaşi situaţie se prezintă şi la Buia, Ighişul Vechi ş. a. unde consi­liile de conducere nu acţionează efi­cient pentru mobilizarea cooperatori­lor la executarea recoltărilor, unde mijloacele de transport nu sînt folo­site eficient şi, ca urmare, însămîn­­ţarea griului se desfăşoară intr-un ritm nesatisfăcător. Timpul prielnic lucrului în cîmp poate şi trebuie să fie folosit cu ma­ximum de eficienţă. în aceste zile în toate unităţile agricole trebuie să se aplice măsuri organizatorice rea­liste, pentru ca ritmul recoltării, transportului producţiei şi însăminţă­­rilor de toamnă să fie intensificat. Este necesar ca organizaţiile de bază, comitetele comunale de partid să sprijine efectiv consiliile de con­ducere în organizarea activităţilor, pentru ca toate forţele de muncă existente în unităţi, toate mijloacele să­ fie folosite cu maximum de ran­dament la recoltarea sfeclei de za­hăr, porumbului, legumelor, struguri­lor, fructelor, la transportul produc­ţiei principale şi secundare din cîmp, la pregătirea patului germinativ şi la însămînţări. Soarta producţiei agricole impune sporirea gradului de responsabilitate a fiecărui cooperator, mecanizator şi inginer faţă de sarcinile complexe de campanie, a căror îndeplinire exemplară este o îndatorire de onoare a fiecăruia. Deschiderea cursurilor Academiei „Ştefan Gheorghiu“ Luni dimineaţa a avut loc deschi­derea cursurilor Academiei „Ştefan Gheorghiu“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi adminis­traţiei de stat. Au participat tovarăşii: Gheorghe Pană, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Miron Constan­­tinescu şi Miu Dobrescu, membri su­pleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cadre cu munci de condu­cere în aparatul central de partid şi de stat, membri ai Consiliului de con­ducere al Academiei, reprezentanţi ai Ministerului învăţămîntului, oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice, studenţi. Tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Consiliului, rector al Aca­demiei, a declarat deschise cursurile. Au luat apoi cuvîntul Ion Cioltea şi Constantin Rogobete, studenţi ai Insti­tutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala cen­trală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a­­ cadrelor de specialitate in problemele de conducere şi organiza­torice şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadrelor, U.T.C. In numele cadrelor didactice a vor­bit prof. univ. Marin Popescu. In încheiere, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Agerpres) Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Păşind intr-un nou an de învăţămint, comuniştii de la Academia „Ştefan Gheorghiu", studenţi şi cadre didactice, întregul nostru colec­tiv ne îndreptăm cu fierbinte recunoştinţă gîndurile spre conducerea partidului, spre dumneavoastră, iubite tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, pentru întreaga dumneavoastră activitate pe care o desfăşuraţi în slujba partidului şi patriei, pentru înalta contribuţie pe care o aduceţi la îmbogăţirea gîndirii teoretice marxist-leniniste, la rezolvarea crea­toare a problemelor practice ce le impune dezvoltarea multilaterală a societăţii socialiste în ţara noastră. Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ampla dumneavoastră expunere, stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, la şedinţa de lucru cu activul din domeniul ideologiei reprezintă o nouă şi strălucită expresie a grijii pe care o manifestaţi pentru destinele naţiunii noastre socialiste, a neobositei activităţi pe care o dedicaţi soluţionării marilor probleme ce stau în faţa partidului şi poporului. Grandiosul program privind îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative, elaborat in lumina istoricelor hotărîri ale Con­gresului al X-lea, care poartă pecetea înaltei responsabilităţi faţă de interesele majore ale poporului şi ale socialismului, reprezintă pentru toţi comuniştii din Academie un îndreptar de mare preţ în ridicarea la un nivel înalt a întregii noastre activităţi. Recenta hotărire a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pune in faţa noastră sarcini de înaltă răs­pundere politică. Ea porneşte de la principiul care guvernează în­treaga activitate din ţara noastră, că forţa politică conducătoare a societăţii româneşti este Partidul Comunist Român şi pentru exerci­tarea acestui rol este necesar să se asigure pregătirea superioară uni­tară a cadrelor de conducere, cadre care să aplice în viaţă cu fermi­tate revoluţionară linia politică a partidului, să contribuie la dezvol­tarea creatoare a teoriei şi practicii construirii societăţii socialiste în România. în lumina acestor sarcini vom asigura ca planurile şi programul de învăţămînt, toate formele de activitate didactică, ştiinţifică şi educativă să corespundă pe deplin obiectivelor puse în faţa Academiei „Ştefan Gheorghiu", cu toate sectoarele sale, de Comitetul Executiv al CG. al P.C.R. La baza întregii noastre activităţi va sta studierea documentelor şi hotărîrilor Partidului Comunist Român, a problemelor făuririi unei Românii moderne şi prospere, a proceselor revoluţionare din lumea contemporană, in spiritul concepţiei materialist dialectice despre lume şi viaţă, în munca noastră vom lega strins procesul de învăţămînt cu activitatea de cercetare ştiinţifică, cu practica. Vom participa activ la studierea formelor şi metodelor concrete de activitate ale organelor şi organizaţiilor de partid, de masă, de stat şi economice, la generali­zarea experienţei înaintate, însufleţiţi de dorinţa şi de hotărârea fermă, revoluţionară de a ri­dica întreaga noastră muncă pe trepte tot mai înalte, de remarcabilul exemplu pe care ni-l daţi în permanenţă, de activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în slujba cauzei socialismului, vă asigurăm, iubite tovarăşe secretar general, că ne vom spori eforturile şi contribuţia la activitatea ştiinţifică, ideologică şi de educare, în spiritul ideologiei marxist-leniniste, a omului noii orînduiri devotat cu trup şi suflet so­cietăţii noastre socialiste. Ne exprimăm hotărîrea să aducem o contribuţie sporită la propa­garea ideologiei marxist-leniniste, în combaterea cu intransigenţă revo­luţionară a mentalităţilor înapoiate, a influenţelor ideologiei burgheze sub orice formă s-ar manifesta ele. Studenţii, cursanţii, cadrele didactice, tot comuniştii din Academie ne considerăm angajaţi total in munca de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, de promovare a liniei politice înţelepte intern­e şi externe a partidului şi statului nostru, de dezvoltare a rela­ţiilor de strînsă prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, de asigurare a unităţii mişcării comuniste internaţionale, de întărire a forţelor largului front antiimperialist. Vom milita neabătut prin toate formele muncii noastre pentru înfăp­tuirea politicii realiste, clarvăzătoare a partidului, care corespunde in gradul cel mai­­înalt intereselor clasei noastre muncitoare ale între­gului popor,, ridicării patriei noastre pe noi culmi ale progresului civilizaţiei. La Moşna şi Pelişor — grave defecţiuni în organi­zarea şi desf­ăşur­a­rea muncii Conform ultimei situaţii operative a Direcţiei generale judeţene a agri­culturii, cooperativa agricolă din Moşna se situează printre unităţile mult rămase în urmă la semănatul griului: din cele 86 C.A.P. doar 11 sunt în urma Moşnei. Este limpede că lo­cul al 75-lea, deţinut acum de Moşna la însămînţarea griului, nu onorează cartea de vizită a harnicilor coopera­tori de aici, care an de an s-au situat printre fruntaşi. „Şi nu se întrevede nici o perspec­tivă de îmbunătăţire a situaţiei în care ne aflăm acum, afirmă inginerul şef al unităţii, Virgil Şurtea. De mîine nu mai am front de lucru pentru trac­toare, deşi din cele 340 ha planificate pentru grîu sunt semănate doar 150 ha. Azi lucrez cu două semănători, dar de mîine­­. Dorind să aflăm ce înseamnă în fond acest „de mîine“, intrăm în amănun­tele organizării muncii la Moşna, care este departe de ceea ce ar trebui să fie. Cele 190 ha grîu trecute — deocam­dată — la nerealizări urmează după sfeclă de zahăr (90 ha), porumb pen­tru boabe (80 ha) şi alte prăşitoare (20 ha). Care este situaţia eliberării acestor terenuri? Sfecla de zahăr este recoltată doar pe 60 ha, dar marea majoritate a producţiei se află încă în cîmp. Şi în timp ce pe teren se află depozitate peste 700 tone de sfeclă de zahăr — după declaraţiile inginerului Virgil Şurtea — mijloacele­ ­Continuare în pas e 0­1 a" GH. GRADINARU O acţiune de interes larg, cu vechi tradiţii: IISâptomîna economiei“ Faptul că „Săptămina economiei“ se desfăşoară toamna, intre 25 şi 31 octombrie, şi că ea a devenit o tradiţie de statornică frumuseţe e­­tică şi socială, de larg ecou în mij­locul celor mai largi mase popu­lare, constituie, în afara unei sem­nificaţii sărbătoreşti, un prilej de bilanţ gospodăresc, de laudă a hăr­niciei şi a chibzuinţei, a vredniciei şi spiritului de economie. Este un bun prilej pentru populaţie de a cunoaşte mai bine importanţa ac­ţiunii de economisire, a avantaje­lor pe care le acordă Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni, instituţie cu vechi tradiţii, înfiinţată cu peste 100 de ani în urmă, prin­­tr-un decret semnat de Alexandru Ioan Cuza. Acţiunea de economisire, pe lin­gă importanţa pe care o are pen­tru interesele fiecărui om, pentru fiecare familie, contribuie la dez­voltări de interes social larg, la dezvoltarea întregii noastre econo­mii naţionale. Succesele înregistrate în ţara noastră în toate domeniile de ac­tivitate, creşterea necontenită a nivelului de trai al populaţiei, dez­voltarea în rîndurile acesteia a simţului de bună gospodărire şi chibzuinţă, au făcut ca de la an la an roadele acţiunii de econo­misire să sporească tot mai mult. Astfel, în judeţul Sibiu, soldul general al economiilor băneşti ale populaţiei depuse la C.E.C. la 30 septembrie ax. a crescut cu 15,3 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, revenind un libret de economii la 2,1 locuitori. Pentru satisfacerea in condiţii cit mai bune a cerinţelor populaţiei, reţeaua de unităţi C.E.C. s-a dez­voltat continuu. Numai în judeţul nostru există în prezent un număr de 38 unităţi CE.C. proprii şi 129 unităţi mandatare care au dreptul să emită librete C.E.C. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea nu­mărului de unităţi C.E.C. proprii în mediul sătesc. Astfel, în acest an în judeţul Sibiu au fost în­fiinţate 7 noi agenţii C.E.C. Depunătorii beneficiază în pri­mul rînd de avantajele generale ale economisirii la C.E.C., garan­tarea de către stat a oricăror sume depuse, păstrarea secretului privind numele depunătorilor şi operaţiu­nilor efectuate, scutirea de impo­zite şi taxe a depunerilor, câştigu­rilor şi dobînzilor, dreptul ca de­punerile să poată fi lăsate moş­tenire. Pe lingă aceste avantaje gene­rale care explică gradul înalt de pătrundere a libretelor de econo­mii în rândul populaţiei, Casa de Economii şi Consemnaţiuni pune la dispoziţia depunătorilor o gamă variată de instrumente de econo­misire. O însemnată facilitate , creează pentru cei care doresc să aibă asi­gurată o cale comodă de achitare in termen a unor plăţi periodice, către unităţi prestatoare de ser­vicii şi să beneficieze şi de do­­bîndă de 2 la sută pe an — con­tul curent personal în care se pot face depuneri în numerar şi prin virament. Titularilor de conturi curente personale Casa de Econo­mii şi Consemnaţiuni le pune la dispoziţie carnete de cecuri vala­bile 6 luni, cu ajutorul cărora a­­ceştia pot efectua, fără a utiliza bani în numerar, diferite plăţi pentru procurarea de mărfuri, pen­tru prestări de servicii şi pen­(Continuare în pag. a IlI-a) DUMITRU BAZAREA directorul Direcţiei judeţene C.E.C. Sibiu IN PAGINA A III-A LEGEA privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor­­ pentru producţia agricolă Ziua Forțelor Armate ale R. S. România Solemnitatea depunerii de coroane de flori Cu ocazia sărbătoririi Zilei Forţe­lor Armate ale Republicii Socialiste România, ieri, la Cimitirul eroilor români, a avut loc solemnitatea de­punerii unor coroane de flori. Au participat membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, mem­bri ai biroului Comitetului municipal de partid, reprezentanţi ai consiliilor populare judeţean şi municipal, ofi­ţeri superiori din garnizoana militară Sibiu, oameni ai muncii din între­prinderi şi instituţii, pionieri şi şco­lari. In acordurile fanfarei au fost de­puse coroane de flori din partea Co­mitetului judeţean de partid, a Co­mitetului municipal de partid, din partea consiliilor populare judeţean şi municipal a comitetelor judeţean şi municipal ale U.T.C, a unor în­treprinderi şi instituţii din Sibiu. In amintirea eroilor căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Tot ieri, au fost depuse coroane de flori şi la Cimitirul eroilor sovie­tici care alături de ostaşii români au căzut în lupta pentru eliberarea României de sub jugul fascist. Ai fost de faţă membri ai birourilor co­mitetelor judeţean şi municipal de partid, ofiţeri superiori, reprezentanţi ai consiliilor populare judeţean şi municipal, delegaţi ai oamenilor mun­cii din diferite întreprinderi şi insti­tuţii din Sibiu, tineri şi tinere, pio­nieri şi şcolari.

Next