Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-02 / nr. 1149

I t ; PKOI !• I rar* i­ IN rOAl­­­­UiîiT UNITI-VAI -w. VV S­ibiului ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I . Dezideratul major al activităţii în agricultură:­­ Concentrarea tuturor forţe­lor pentru punerea urgentă la adăpost a producţiei şi încheierea însămînţărilor Căderea zăpezii creează condiţii deosebite pentru acei cooperatori şi mecanizatori care încă nu au înche­iat lucrările agricole de sezon, re­coltarea culturilor tîrzii, depozitarea producţiei, însămînţarea griului de toamnă. Deşi lucrătorii din agricul­tură au fost — în repetate rînduri — atenţionaţi asupra pericolului imi­­nent al căderii zăpezii, în unele uni­tăţi nu au fost luate din vreme mă­suri eficiente pentru impulsionarea ritmului de executare a lucrărilor de campanie. Aşa se explică faptul că folosirea forţelor de lucru a fost — şi este încă — deficitară în coo­perative agricole şi întreprinderi a­­gricole de stat; în unele din aceste unităţi mari suprafeţe de terenuri mai sunt încă ocupate cu sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră, porumb ş.a., iar însămînţarea griului încă nu s-a terminat. In aceste zile este necesară o con­centrare deosebită a tuturor efortu­rilor, pentru ca în cel mai scurt timp In toate unităţile să se încheie recoltarea culturilor tîrzii şi semăna­tul griului. în primul rînd, se impune efectua­rea neîntîrziată a transportului din cîmp a tuturor produselor: cartofi, sfeclă de zahăr şi furajeră, porumb, legume, fructe etc. In acest sens, la nivelul fiecărei formaţii de lucru tre­buie să fie luate măsuri concrete pentru folosirea eficientă a atelaje­lor, iar conducerile unităţilor să asi­gure utilizarea cu maximum de ran­dament a autocamioanelor şi remor­cilor. Fiecare mijloc de transport să fie exploatat cu maximum de eficien­ţă prin formarea unor echipe speciale de deservire a remorcilor şi auto­camioanelor, a căror încărcare-des­­cărcare să fie de maximă operativi­tate. Atenţie deosebită să se acorde transportului din cîmp al cartofilor şi sfeclei de zahăr. Depozitarea produselor să se facă în cele mai bune condiţii. Să nu se introducă în silozurile de cartofi sau sfeclă furajeră material atins de în­gheţ, recomandîndu-se folosirea în furajarea imediată a acestor produ­se care nu se mai pot păstra. Să se acorde o mare atenţie însilozării a­­cestor produse, cunoscîndu-se fap­tul că specialiştii sînt direct răspun­zători de eventualele pagube înregis­trate în acest sector. în al doilea rînd, toate forţele de muncă existente în unităţi să fie mo­bilizate la recoltarea culturilor tîrzii, pentru ca această acţiune să fie în­cheiată în cel mai scurt timp în toa­te unităţile. Atenţie deosebită trebuie să se a­­corde transportului producţiei secun­dare din cîmp. Ne referim la frun­zele şi coletele de sfeclă de zahăr şi furajeră , care constituie un ex­celent furaj, mai ales pentru vacile cu lapte, şi la cocenii de porumb, care trebuie tăiaţi, transportaţi, to­caţi şi însilozaţi integral în amestec cu saramură sau melasă. în al treilea rînd, toate mijloacele mecanice existente în unităţi trebuie (Continuare in pag. a Ill-a) l Transportul produselor agricole din cîmp este o necesitate stringentă. în această acţiune se cer a fi mobilizate toate mijloacele existente, pentru a fi impulsionat ritmul de încărcare şi descărcare a mij­loacelor de transport, de depozitare a produselor. Conducătorii bazei de recepţionare a cerealelor de la Agnita acordă însă prea puţină importanţă îndepli­nirii acestui deziderat major al campaniei agricole de toamnă. Aici stă, nefolosit, un transportor de mare capacitate, intrucit lipseşte cablul necesar, iar şeful bazei, Gheorghe Laţcu, afirmă că I.J.P.V.L.F., (director inginer Dumitru Lăţea) trebuie să asigure acest material, intrucit această unitate este proprie­tarul acestui utilaj. In aceste condiții, descărcatul mijloacelor de transport si depozitarea produselor în pătule se face manual, deci intr-un ritm foarte scăzut Iată, în fotografie, transportorul — piesă de mu­zeu de la baza de recepţionare a cerealelor de la Agnita, iar alături, cooperatorii de la C.A.P. Vărd, descărcînd manual porumbul din remorcă. k­i­ L In întreprinderile Cheltuielile neeconomicoase nu pot fi lichidate prin acţiuni şi măsuri sporadice! După nouă luni de activitate, întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme I.R.U.M. din Sibiu raportează noi şi însemnate suc­cese în Îndeplinirea planului. Ast­­fel, pe această perioadă, principa­lii indicatori de plan au fost rea­lizaţi şi depăşiţi: la producţia marfă vîndută şi încasată în pro­porţie de 102 la sută, producţia globală, sută la sută, beneficiul 100,1 la sută etc. Ca urmare a reducerii cheltuielilor materiale şi băneşti cu aproape 5 lei la 1 000 de Iei producţie marfă fa­bricată, s-au obţinut economii peste plan a căror sumă depăşeşte 350 mii Iei. Cu toate acestea, o analiză mai atentă a volumului şi a structurii cheltuielilor materia­le evidenţiază faptul că unele ele­mente de cheltuieli şi in mod special cheltuielile neeconomicoa­se prezintă încă rezerve care pot fi valorificate. Este tocmai ceea ce ne-am propus să evidenţiem în prezentul articol. Pornind de la considerentul c­ă cheltuielile neeconomicoase reflectă existenţa unor deficienţe în gospodă­rirea mijloacelor materiale şi bă­neşti, ele reprezentînd, prin însăşi natura lor, pierderi efective pentru economia naţională, nu ne putem declara întrutotul mulţumiţi cu rea­lizările înregistrate de întreprinde­rea sibiană. Este adevărat că, com­parativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cuantumul acestor cheltuieli a scăzut de la 119 mii Iei, la 98 mii Iei, în condiţiile în care volumul producţiei a crescut cu 25 milioane Iei. Tot aşa de adevărat este şi fap­tul că o asemenea cifră care repre­zintă cheltuielile neeconomicoase, raportată la volumul producţiei, de ordinul zecilor de milioane, pare in­fimă. Insistăm totuşi asupra ei pen­tru că, aşa după cum a rezultat din discuţiile purtate cu specialişti ai în­treprinderii, există reale posibilităţi de reducere, ceea ce facilitează, în ultimă instanţă, creşterea eficienţei economice a activităţii pe care o des­făşoară colectivul de aici. Nu putem ignora făptui că dacă în '71 rentabi­litatea fabricii a crescut cu două procente faţă de anul trecut, în ma­re parte acest lucru se datoreşte şi diminuării cuantumului acestor chel­tuieli. Analizînd elementele componente: rebuturi, locaţii, amenzi, penalizări, dobînzi pentru credite nerestituite în termen, casări de materiale şi utila­je, amortizări pentru utilaje inactive, observăm că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut valorile pe care a­­cestea le înregistrează urmează o curbă sinusoidală. Bunăoară, dacă sumele afectate dobînzilor penaliza­toare, locaţiilor şi altor penalizări cunosc o reducere destul de impor­tantă, la poziţiile rebuturi şi casări şi declasări de materiale se observă creşteri substanţiale. Ce înseamnă a­­cest lucru? în primul rînd ele au anihilat eforturile pe care unele compartimente ale fabricii le-au fă­cut în dorinţa de a-şi îmbunătăţi ac­tivitatea. Apoi, se poate vorbi de unele deficienţe ce au apărut între timp în cadrul secţiilor respective, deficienţe care, aparent minore, au dezorientat balanţa eficienţei activi­tăţii pe care o prestează. Solicitînd explicaţiile de rigoare, iată ce ne-au spus unii factori cu munci de răspun­dere în întreprindere: Ion Roman, contabil şef: Desigur situaţia în care ne aflăm nu ne mul­ţumeşte. Rezultatele puteau fi mult mai bune dacă de la început apli­cam metoda pe care în ultima vre­me am adoptat-o la încărcatul şi des­cărcatul vagoanelor, sau dacă am fi reuşit să desfăşurăm o activitate productivă ritmică, ceea ce ne-ar fi permis să şi efectuăm vînzările în termen. în felul acesta se crea şi posibilitatea vărsării la buget a cotei de beneficiu și a amortizări­­lor planificate, evitîndu-se plata u­­nor penalizări. Gheorghe Ispas, maistru, secreta­rul comitetului de partid al între­prinderii: Intr-adevăr ar fi mai bine dacă sumele ce reprezintă aceste cheltuieli ar intra la buget sau în beneficiile noastre. Ne dăm seama că am făcut prea puţin pentru a le reduce şi mai mult. Totuşi aş dori să arăt că într-o şedinţa de partid, analizînd calitatea necorespunzătoa­re a unor produse, ne-am oprit mai îndelung asupra cauzelor care gene­­rează rebuturi. Discuţiile au fost ex­tinse apoi şi în cadrul organizaţiei de tineret. Cert este că prin popu­larizarea la gazeta de perete, staţia de radioamplificare, prin discuţiile pe care le-am purtat de la om la om cu cei care se făceau vinovaţi de o asemenea situaţie, am reuşit — şi cu siguranţă că acest lucru se va resimţi în scripte — să îmbunătăţim situaţia. Ion Trifan, preşedintele comitetu­lui sindicatului şi maistru la secţia piese de schimb. Completîndu-l pe tovarăşul Gh. Ispas, aş spune că re­zultatele nu s-au lăsat aşteptate. Ti­neri ca Gh. Ciurbe şi Vasile Lupea­­nu, ambii frezori, dacă la început dădeau multe rebuturi, acum fac nu­mai lucru de calitate. De altfel, re­cent am trecut la o nouă repartizare a muncitorilor tineri (cei care au absolvit de curînd cursurile de caii­­fiec­e), punîndu-i în echipe cu mun­citori mai vîrstnici, cu experienţă ?La bine pregătit! profesional, car® , răspund atît de lucrat respectiv cit şi de comportarea lor. Aşadar, în concluzie, se poate spu­ne că există posibilitatea înregistră­rii unor rezultate mai favorabile la sfîrşitul anului. Totuşi,­­atragem a­­tenţia în mod special asupra urmă­toarelor: concentrarea tuturor efor­turilor întreprinderii asupra noii sec­ţii de scule placate care, fiind la în­ceput de drum, oamenii încă n-au suficientă experienţă în executarea lor. Aici accentul, îndeosebi, trebuie pus pe ridicarea calificării muncitori­lor, secţia fiind „fruntaşă“ în dome­niul... rebuturilor. Apoi, se impune găsirea unor mijloace mai eficace din partea forului tutelar de a re­distribui utilajele date disponibile de întreprindere. Altminteri, cota amor­tizărilor aferente lor vor încărca ne­justificat prețul de cost. Totodată, trebuie reglementată situaţia stocu­rilor supranormative la materialele din import care au încetinit viteza de rotaţie a mijloacelor circulante ale întreprinderii cu 4 zile. Dacă la toate acestea, comitetul de partid, toţi comuniştii din fabrică ar acţiona mai amărît pe linia muncii de lă­murire atunci cu siguranţă cuan­tumul cheltuielilor neecono­micoase se va face tot mai puţin simţit în balanţa eficienţei . V. BARBU » PRODUCTIVITATEA MUNCII PE SALARIAT , în industrie­­x Promovarea neabătută a tehnicii noi, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, îmbună­tăţirea organizării, ridicarea nive­lului de calificare a oamenilor muncii sunt factori primordiali ai atingerii unui înalt ritm de creş­tere a productivităţii muncii, fac­tori asupra cărora unitățile eco­nomice au datoria să acționeze continuu. ANUL IV nr. 1149 Marti 2 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani 1 5 timiiiiiiiînniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînnnv . »1 li DIN SUMAR­ ­ • DIN ACTUALITA­TEA COTIDIANĂ fiM I • Rubrica de informaţii AZI... AZI... I • Sport I • Publicitate pag. a 2-a• Viaţa de partid — A­ jj dunarea organizaţiei de­­ partid — şcoală a edu-­­ caţiei comuniste Tribuna experienţei­­ înaintate — în perime-­­ trul producţiei, activi-­­ tatea de invenţii, ino- jjj vaţii şi raţionalizări a- \ duce un suflu nou ■■ pag. a 3-a • ! • VIAŢA­­ INTERNAŢIONALĂ 1 pag. a 4-a : EXPUNERE In cadrul programului co­municărilor şi expunerilor susţinute de către Centrul de studii din Sibiu al Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S. România la sala „Ilie Pintilie“ a Casei municipale de cultură din Sibiu, în ziua de 5 noiembrie, la ora 18:30, Vasile Ciobanu, cercetător, va vorbi despre „Însemnătatea istorică a Ma­rii Revoluţii Socialiste din Octombrie". Consemnări Alte daruri pentru copiii Sibiului Dacă aş susţine că Sibiul ulti­milor doi-trei ani „zburdă“ spre o personalitate distinctă, spre o altă personalitate decit cea conferită cîndva (şi încă) de situaţia sa (arhi­tectonică mai ales,) de vechi burg me­dieval mi s-ar putea reproşa ori truis­mul ori fragilitatea supoziţiei... Contraargumente pentru o even­tuală a doua variantă ne-ar fi lesne de găsit. Am aduna, simplu, pur şi simplu, cvartalurile noi, obiectivele social-culturale noi (inclusiv pe cele în stadii mai mult ori mai puţin a­­vansate), îmbunătăţirile gospodăreşti, am avea în vedere inclusiv proiec­tele şi v-am ruga să decideţi. Dar, în fapt, avem, acum, în vede­re alt aspect al aceleiaşi probleme, între obiectivele noi, un loc de frun­te îl ocupă cele destinate micilor si­­bieni, în Hipodrom doar, sunt două şcoli generale noi, a căror înfăţişare — fie-ne permisă asociaţia — sunt două bijuterii. în Hipodrom există de peste un an o creşă cu 100 de locuri, despre a cărei înfăţişare nu se poate spune decit că-i o reuşită deplină. In Terezian, aşijderi. Şcoală nouă, creşă nouă, de aceeaşi factură. Adică certe reuşite arhitectonice şi funcţionale. Ieri, în acelaşi Hipodrom, copiii au trecut prima dată pragul unui nou edificiu destinat să le găzduiască zbenguiala copilărească dar şi sîrgu­­inţa pe aripile cunoaşterii nemaiauzi­telor secrete ale lumii. Un cămin de zi, cu 120 de locuri, o clădire „al­cătuită" parcă pe seama fanteziei de­bordante a celor mici. Lumină multă, spaţii bine orînduite, camere de joa­că, bucătărie, dormitoare... Mă rog, tot confortul. 7 educatoare le vor asi­gura puştanilor şi fetiţelor un pro­gram atractiv, în timpul cit părinţii sunt la serviciu. Pe strada Dealului, în localul fostei Şcoli ajutătoare — un nou loc pen­tru sibienii care au virsta intre... 3 luni şi 3 ani. O creşă încăpătoare în locul altor două, neîncăpătoare, o creşă dispunînd de condiţii optime pentru a fi o creşă model. Şi aceasta, abia amenajată. Iată, aşadar, două cadouri recente, două daruri care se adaugă altora — din Sibiu, din Mediaş, din Cisnădie, din Agnita, din alte locuri — făcute celor mai mici concetăţeni ai noştri. Să le spunem să le folosească bine, să se simtă bine acolo, să le urăm „simţiţi-vă ca acasă!“ şi să le mai spunem să nu uite o clipă cui dato­rează toate aceste condiţii de viaţă, de învăţătură, de joacă. (V. D.) Succese ale construc­torilor sibieni Colectivul de muncă al Şan­tierului de construcţii indus­triale din Sibiu a anunţat încă din prima zi a lui noiembrie îndeplinirea planului pe 11 luni. în perioada care a trecut de la începutul anului, constructorii de la această unitate au predat în avans faţă de prevederi un număr de 5 capacităţi de pro­ducţie, puse în funcţiune, fie­care, cu mai bine de trei luni înaintea termenelor stabilite, urmînd ca pînă la sfîrşitul anu­lui să predea beneficiarilor, de asemenea în avans faţă de plan, alte 5 obiective. Potrivit date­­lor furnizate de inginerul Va­sile Vlad, șeful șantierului, co­lectivul de muncă pe care îl conduce va încheia primul an al acestui cincinal cu o depăşire de 15 milioane lei a planului valoric, ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai mult decit preve­deau angajamentele asumate în întrecerea socialistă. La baza a­cestor succese stă, în primul rînd, creşterea productivităţii muncii, indicator realizat pînă în prezent în proporţie de 120 la sută. Rezultate remarcabile au ob­­ţinut în această perioadă şi ce­lelalte unităţi de construcţii din judeţul nostru. Astfel, colecti­­vul Şantierului de construcţii din Copşa Mică a reuşit, prin extinderea mecanizării unor peraţiuni, folosirea în mai mare măsură a prefabricatelor grele, aplicarea unor măsuri vizind mai buna organizare a muncii, să încheie, pe cele II luni ale anului, un bilanţ cu un activ de aproape 1 milion lei produc­ţie globală peste plan. La rîndul ei, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj a realizat, în perioada care a trecut de la începutul anului pînă în prezent, lucrări în va­loare de cea 5 milioane lei peste plan. Sporurile de producţie se vor materializa pînă la sfîrşitul anului în 300 de apartamente şi un volum suplimentar de lu­crări la o serie de obiective edi­litare. Stadiul lucrărilor executate pînă în prezent de constructori creează premisele ca cele trei unităţi specializate din judeţ să realizeze pînă la 31 decem­brie lucrări în valoare de a­­proape 25 milioane lei peste plan, reprezentând mai mult de­cit dublul angajamentelor anua­le. V. F. 2 I li V *N v ■ Antropologul Peruvian Cesar I Vivanco a descoperit în jungla S din sud-estul ţării un trib de in- I­dieni necunoscut pînă acum, care N trăieşte încă în epoca de piatră. I Tribul, care aparţine indienilor J „Caupucuris“, este compus din 1 700 de persoane trăind in grupuri I de cite 10—20 familii, în mici co- 4 fibe din lemn. „Caupucuris“ au I pielea brună şi pomeţii proemi-­­ nenţi şi se hrănesc cu manioc cul­tivat cu ajutorul uneltelor rudi­mentare din piatră. In rest, ali­mentaţia lor se mai compune din carne de maimuţă sau păsări şi banane. în portul Offenbach s-a de-I etanșat un incendiu la bordul S­tancului petrolier „Meintank-5“,­ încărcat cu peste 400 000 litri de I ^ benzină specială. In urma explo- I ziei provocate de incendiu, trei persoane și-au pierdut viata, iar­­ în corpul navei s-a produs I spărtură de 10 metri. Pe o rază de 1 km în jurul portului, din­­ cauza exploziei, au fost­­ toate geamurile. ■ Cea mai masivă captură de stupefiante din istoria statului nord-american Ohio a avut loc în ultima zi a lui octombrie în localitatea Toledo unde o echipă specială anti-drog a poliției a iz­butit să cert­iste peste 5 kilogra­me de heroină pură și circa 2 kilograme de cocaină, evaluate la peste 10 milioane de dolari la bursa ilegală a drogurilor. Captu­ra, combinată cu arestarea a trei persoane, a fost rezultatul unei pînde îndelungate organizate la casa de bagaje a unei gări din localitate, în urma semnalării, u­­nei valize suspecte. ■ Australianul Dennis Wic­kham, în vîrstă de 26 de ani, a terminat la 1 noiembrie călăto­ria pe care a făcut-o pe o bicicle­tă veche de 99 de ani de la Lon­dra la localitatea australiană Bris­bane. Traseul, care a totalizat 15 000 de mile, a fost parcurs în 19 luni. Chestionat la sosire asu­pra costului neobişnuitului turneu, temerarul ciclist s-a mulţumit să afirme că un bilet de avion ar fi revenit mult mai­, ieftin!­­ O gospodină londoneză, în virstă de 64 de ani, Marie Prosser, a cîştigat la loterie suma de 251 000 fire sterline (627 000 do­lari). „De obicei —, a relatat ea felul în care a „ghicit“ numerele cîștigătoare — joc cifrele datei nașterii. De această dată însă nu am avut ochelarii la tndemînă și am parcurs lista numerelor cu de­getul, făcînd, din loc un joc, la înttmpîare, cîte un semn*. s * fl­X* PE GLOB* TELEX «PE GLOB sparte II V IV IV5 I­Is IV V51! »V î s IV ns *

Next