Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-25 / nr. 1169

In utilizarea raţională a fondului de timp SE IMPUN MĂSURI _ ____ HOTARITE, DE AMPLOARE Participam, zilele trecute, la o în­­tănire intre tinerii fabricii „8 Mai" Mediaş şi eroul muncii socialiste Şte­fan Tripşa. Era un vibrant dialog des­pre muncă, despre satisfacţiile ei. Printre multele reflecţii ale oaspete­lui am reţinut şi una referitoare la timpul de lucru. „Timpul trebuie con­siderat curat şi strălucitor ca aerul şi de o energie mai mare decit a uraniului", spunea eroul muncii so­cialiste. Intr-adevăr, folosirea judicioasă a timpului de lucru fiind una din prin­cipalele preocupări ale colectivelor de muncă ale întreprinderilor indust­­riale a dus şi duce la succese re­marcabile in îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor de plan, la o produc­ţie şi productivitate a moncii ridi­cate, la obţinerea de indicatori economico-financiari superiori. Nu ne-am propus însă sa înşiruim toate aceste succese, ci să analizăm modul în care unele întreprinderi din Me­diaş folosesc timpul de lucru, ca şi unele cauze obiective sau subiective ce au determinat rezultate situate adesea sub măsura posibilităţilor. Se ştie ca pentru acest an, anga­jamentul colectiv la nivel de muni­cipiu este ca indicele de utilizare a fondului de timp să se ridice la 95— 96 la suta. Analizînd situația în­cheiată după zece luni, se desprinde concluzia că multe dintre unități au atins sau sînt în apropierea acestei cifre. Asa, de pildă, toate întreprin­derile aparţinătoare de Centrala ga­zului metan au un indice de utilizare a timpului de lucru de 95—97 la sută, Automecanica 96,3 la sută, Fabrica de geamuri 96,8 la sută. Bine se prezintă „Vitrometanul* şi Fa­brica de şuruburi, cu 94,5 şi, respec­tiv, 94,6 la sută. Dar dacă la între­prinderile citate activitatea se si­tuează la nivelul cerinţelor, în alte unităţi s-a întreprins mult prea pu­ţin în această direcţie. Iată două dintre ele. Fabrica „8 Mai". Din situaţia pre­zentată de către serviciul C.N.M. reiese că pe zece luni indicele de utilizare a fondului de timp este de 92,81 la sută. Cele 7,19 procente de neutilizare sunt determinate de 19 372 ore stagnare datorate slabei aprovi­zionări a locurilor de muncă, de lipsa de organizare, de întreruperi accidentale etc., la care se adaugă peste 188 400 om/ore concedii medi­cale, 20 833 om/ore învoiri şi concedii fără plată, 3 608 om/ore absenţe ne­­motivate. Nu este greu de descoperit şi alte cauze ale nefolosirii judicioase a timpului de lucru. Cine nu cunoaşte faptul că cel care trebuie să vegheze la o utilizare maximă a celor 480 de minute este conducătorul direct al producţiei, adică maistrul. Or, în unele cazuri se observă un soi de ... generozitate păgubitoare în acorda­rea învoirilor cu sau fără motiv. Se întîmplă de asemenea — îndeosebi în schimbul II — ca cei învoiţi pentru o oră sau două să se prezinte la locul de muncă cu întirziere, timp în care maşina sau utilajul este con­damnat la inactivitate. Pentru unii au devenit obişnuite absenţele pe­riodice de la lucru. Iuliu Boronyav de pildă, are pînă acum 22 zile absenţe, unele moti­vate, altele nu. Pentru a-şi „motiva", însă, absenţele inventează diferite boli pentru care obţine cu destula uşurinţă certificat medical. O altă cauză a nefolosirii judi­cioase a timpului de lucru o consti­tuie nerespectarea pauzelor şi întâr­zierile de la program. Lupta împotriva acestor carenţe trebuie dusă pe multe căi. Gazeta satirică, discutarea celor în cauză în adunările grupelor de sindicat, foto­­anchetele, sunt doar cîteva mijloace ce s-au dovedit eficiente în munca (Continuare în pag. a II-a) 1. IONESCU E. SANDU Sectorul de tricotat al fabricii „7 Noiembrie“ la Mediaş Cu ocazia împlinirii a 175 de luni de la naşterea gânditorului progresist sas Stephan Ludwig Roth, Seri a avut loc la Liceul nr. 1 din Mediaş o adunare fes­tivă închinată evenimentului. La adunare au luat parte repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor d­e masă, cadre didactice, elevi. Personalitatea lui Stephan Lud­wig Roth a fost evocată de Iosif Ekenreiter, secretar al Comitetu­lui municipal Mediaş al P.C.R. Cu acelaşi prilej in faţa Liceu­lui nr. 1 s-a dezvelit un bust al gînditorului-revoluţionar, iar li­ceului i s-a atribuit numele de Liceul „Stephan Ludwig Roth“, în încheierea festivităţii elevii liceului au prezentat un program de cintece şi recitări în limbile română, germană şi maghiară. *­în aceeaşi zi, in prezenţa unui numeros public a avut loc, în faţa Liceului nr. 2 din Mediaş, festivi­tatea dezvelirii bustului revoluţio­narului Axente Sever şi atribuirii numelui de „Axente Sever"­ liceu­lui respectiv. La festivitate au participat re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, cadre didactice, elevi. Despre viaţa şi activitatea lui Axente Sever a vorbit Mihai Bîrsan, secretar al Comitetului municipal Mediaş , al P.C.R., apoi elevii liceului au susţinut un pro­gram de cintece şi poezii patria­ I BIBLIOTECA„ASTRA"­ SIBIU VIZITA­RE la TARA NOASTRĂ PREŞEDINTELE încheierea convorbirilor oficiale Miercuri, 24 noiembrie, au conti­nuat, la sediul Comitetului judeţean­ Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, preşedintele Uni­unii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Drago­­slav Markovici, preşedintele Adună­rii R.S. Serbia, membru al Prezidiu­lui R.S.F.T., Stane Dolani, preşedin­tele în funcţiune al Biroului Execu­tiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Te­­pavaţ, secretar federal pentru aface­rile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Cligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, pre­şedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugo­­slavo-română, Marko Vrhoneţ, şef ad­junct al cabinetului preşedintelui re­publicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Mirovski, consilier al preşedintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretaria­tul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secre­tariatul Federal pentru Afacerile Ex­terne. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor pro­bleme actuale ale situaţiei internaţio­nale. Părţile au constatat cu satisfac­ţie că punctele de vedere ale Româ­niei şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea eveni­mentelor care au loc în viaţa inter­naţională. Cei doi preşedinţi au apreciat ac­ţiunile menite să contribuie la con­vocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionata pregătirile în vederea acestei confe­rinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele si­tuaţiei din Balcani, subliniindu-se ne­cesitatea întîlnirilor, la diverse nive­luri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţe­lor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordiali­tate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. PROLET­ATIVI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI -VA ! CV ORGAN AL­ COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1169 Joi, 25 noiembrie 1971 4 pagini, 30 bani în viticultura cooperatistă Cum se asigură eficienţa investiţiilor efectuate ? Pentru dezvoltarea viticulturii în cooperativele agricole de producţie, în special în acelea în care există o tradiţie şi terenuri ce se pretează acestei activităţi, statul nostru a fă­cut şi face în continuare eforturi ma­teriale şi financiare deosebite, concre­tizate în asigurarea unui material să­­ditor de cea mai bună calitate şi acordarea de credite pe termen lung. Ca urmare a acestui sprijin mate­rial şi financiar, a preocupărilor or­ganelor agricole şi a unor consilii de conducere, suprafaţa ocupată cu vii a crescut de la an la an, ajungînd ca, în prezent, sectorul cooperatist al agriculturii judeţului nostru să por­ ­­­ se de o suprafaţă totală de vii pe rod de aproape 2 000 hectare. In ultimii 9 ani suprafaţa ocupată cu vii în cooperativele agricole a crescut cu 727 hectare, ceea ce re­prezintă, faţă de nivelul anului 1962, o creştere de peste 57 la sută. Pentru realizarea unei asemenea creşteri au fost mobilizate atît fondurile proprii ale cooperativelor, cît şi un volum de credite pe termen lung de peste 18 milioane lei. O analiză atentă asupra viticulturii din cooperativele agricole de produc­ţie din judeţul nostru scoate în evi­denţă faptul că rezultatele obţinute nu­ sunt încă pe măsura eforturilor, materiale şi financiare făcute de sta­tul nostru pentru creşterea suprafe­ţelor de podgorii şi implicit a pro­ducţiei de struguri. Consiliile de con­ducere din cooperative, specialiştii şi celelalte organe judeţene care se ocupă de acest sector nu au făcut totul şi nu au luat măsurile ce se impuneau pentru atingerea unui ni­vel de dezvoltare superior celui ac­tual. Mă refer, în special la faptul că majoritatea văilor au un număr de butuci­ la 5 hectar sub normal — va­riind între 3 000 şi 4 500 in special din cauza­ golurilor existente şi necom­pletate. Un alt aspect al acestei pro­bleme este şi acela că 35 la sută­ din suprafaţa actuală ocupată cu­­vii pe rod sunt în declin, în timp ce 45 la sută din vii au o vechime de peste 50 de­ ani şi o producţie în continuă scădere. E deci necesar ca, pe baza unui plan de perspectivă, să se treacă treptat, de la an la an, la replantarea acestor terenuri ,cu viţă de vie din soiuri superioare care dau producţii mari in condiţiile pedoclimatice din judeţul nostru. Scoatem însă un relief faptul că în acele cooperative în care consiliile de conducere au avut preocupări pentru completarea­ golurilor şi pentru o în­grijire corespunzătoare a fondului vi­ticol, chiar dacă acesta are o ve­chime de peste 50 de ani, rezultatele sunt bune. Aşa, de exemplu, deşi dis­pune de o suprafaţă de vii pe rod de 38 hectare viţă nobilă, 28 hectare cu vie veche de peste 50 de ani, iar 10 hectare­­ cu vii în declin, C.A.P. Apoldu de­­ Sus realizează producţii medii la hectar bune (4 854 kg/ha ) 1969, 2 222 kg/ha în 1970 şi 4 800 kg/ha în 1971). Acest fenomen a contribuit la sporirea veniturilor băneşti şi la ridicarea valorii unei norme conven­ţionale. In anul 1969 această unitate a realizat o producţie totală de stru­guri în valoare de 370 mii lei, iar în acest an valoarea producţiei de stru­guri obţinută se ridică la peste 546 mii lei, revenind la un hectar o pro­ducţie în valoare de peste 14 mii lei. Deşi are numai 14 hectare cu vie, care are o vechime de peste 50 de ani, C.A.P. Cristian a înregistrat an de an rezultate bune. In anul 1971 producţia medie realizată a fost de 4 000 kg struguri la hectar. In ultimii 3 ani C.A.P. Aciliu a realizat producţii foarte scăzute la hectar (sub 500 kg). In acest an, în baza măsurilor luate de conducerea cooperativei şi ca urmare a organi­zării şi retribuirii muncii pe baze de (Continuare în pag. a 11-a) NICOLAE LUPAŞ director adjunct al sucursalei jude­ţene a Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară Citiţi în pagina a lll-a: tineretului • VIAŢĂ • MUNCĂ • EDUCAŢIE • RĂSPUNDERE Fotó: Fr. N­SS Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedin­tele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, în saloa­nele hotelului „Continental“. Au participat tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Dineu oficial Ilie Verdat, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte per­soane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Bie­dici, Dragoslav Markovici, Stane Do­lanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gli­­gorievici, Iso Njegovan, ambasado­rul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de aseme­nea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artis­tice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, nu­meroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmos­feră deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. J Toastul tovarăşului NICHT CTMSCO Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biedici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în România se apropie de sfirşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rind, v-aţi putut întilni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru po­por, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dez­volte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibili­tatea de a vedea­ că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţia so­cialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rind, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvol­tare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să (Continuare în pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IV-a) În unităţi industriale timişorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, au vizitat uzina Electro­motor şi întreprinderea „Industria linii“ —­ importante unităţi indus­triale timişorene. In vizita prin aceste unităţi indus­triale, cei doi preşedinţi au fost în­soţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verde­, Emil Drăgănescu, Mihai Te­lescu, de alte persoane oficiale ro­mâne, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timişoara, străveche urbe din cîm­­pia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socia­liste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare eco­nomică. Au fost construite importan­te uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul­ şi-au câştigat prin produsele lor prestigiu atît in­ ţară cît şi peste hotare, au fost dez­voltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte va­riată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoa­re şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunos­cuta Uzină Electromotor, prima uni­tate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salu­taţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzine­lor, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o pri­mire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu-Tito“, „Ceauşescu-P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia fră­ţească româno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile ro­mână şi sîrbă urarea „Bine aţi ve­nit, dragi oaspeţi!“. Vizita începe în principalele sec­toare ale fabricii de motoare a uzi­nei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra u­­nor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contri­buţie de seamă la industrializarea so­cialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipo­­dimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări. întreprinderea produc­e şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei: aspiratoare, ven­tilatoare de masă sau de geam, ra­diatoare cu ventilator pentru încăl­zire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie intîm­­pină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito cu bucurie în Inimi, cu multă căldură. Ei rapor­tează cu mîndrie rezultatele dobîn­­dite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit in viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comu­nist Român. Nivelul tehnic de do­tare a noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnolo­gice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspe­ţilor. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabri­caţiei, extinderea acţiunii de autouti­­lare a contribuit la creşterea spec­taculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în ge­neral. în cincinalul trecut, volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,6 la sută, în ultimii ani, Electromotor Timişoara a devenit principalul fur­nizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 kW. Numai în două zile, uzina realizează în pre­zent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară comitetul oameni­lor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul no­vator al colectivului uzinei, care a conceput şi realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete şi grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare şi perspectivele ce se deschid aces­tei uzine în anul viitor. In timpul vizitei prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund­ prieteneşte urărilor de bun venit. In încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţumesc­ gazdelor pentru primirea făcută şi le­urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea măreţelor sarcini ce ie stau în faţă în, actualul plan cincinal. ... Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — întreprinderea „Indus­tria linii“, veche citadelă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu dra-­ pelele celor două ţări, cetăţenii sa­lută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. (Continuare In pag. a IV-a) I CONFESIUNIDirectorul Chiar dacă numele lui loan Me­­tiu nu spune prea mult celor ti­neri, este aproape imposibil să nu-l fi văzut, în zilele însorite, străbătînd strada Bălcescu cu ţi­nută dreaptă, cu privire vioaie, interesat de tot ce vede. Peste omul acesta, ca şi peste mulţi alţii ca el, au trecut anii tumultuoşi. In anii aceia el şi-a fixat un crez pe care l-a respectat şi pentru care a luptat toată viaţa. Ioan Meţiu, membru de partid din 1932, mili­tant al mişcării muncitoreşti din ţa­ra noastră, a fost apoi ani înde­lungaţi director la uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu. Dorind să aflăm unele aspecte ale experienţei îndelungate acumu­late de acest om, i-am făcut o vizită acasă pentru, a discuta­­ des­pre metodele de conducere şi în­drumare ale directorului, despre relaţiile acestuia cu colectivul pe care-l conduce.­­ Cît timp aţi condus această importantă uzină sibiană, acest mecanic-şef al industriei construc­toare de maşini, cum se spune de­ obicei despre „Independenţa“? — Din 1949 pînă la ieşirea mea la pensie, adică pînă in 1966. A fost o perioadă de adinei trans­formări pentru „Independenţa“, pe­rioada care a ridicat fabricuţa cu 350 de muncitori — cît avea îna­inte — la nivelul unei uzine cu 5 000 de salariaţi. — Tocmai pentru aceste conside­rente, ţinînd seamă de îndelunga­ta experienţă dobîndită de dv. în cei 15 ani, v-am ruga să ne spu­neţi ce înseamnă, de fapt, a fi director? — Dumneavoastră ştiţi aprecierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru din iulie, ne spune interlocutorul deschizînd o broşură, aflată in raftul bibliotecii sale: „Oricît de bun specialist ar fi cineva... nu va putea fi condu­cător de partid şi de stat acela care nu se preocupă de ridicarea nivelului său ideologic-politic“. Când omul politic este dublat de specialist este foarte bine. Dar un specialist miop politiceşte, un om care nu cunoaşte teoria, tactica şi strategia partidului, ideologia marxist-leninistă, este un cadru incomplet şi poate influenţa în cel mai fericit caz tehnica, nicidecum , conştiinţa oamenilor. — Explicaţi-ne mai detaliat, chiar cu exemple, dacă credeţi de cuviinţă, cum poate un director , influenţa conştiinţa oamenilor din colectivul pe care îl conduce? — Azi e mult mai simplu. Con­strucţia socialismului oferă atîtea fapte palpabile incit un om poli­tic — deci şi directorul — are ar­gumente solide pentru convingerea oricui. Trebuie să ştie insă cum să acţioneze. » — Consideraţi, de pildă, că el ar putea fi şi agitator? — în primul rind agitator. In 1951 am fost pus în situaţia de a demonstra pe viu, adică lucrînd politic direct la strung, că parametrii de pînă atunci puteau , fi depăşiţi. Substratul real al acţiunii de a­­tunci era mobilizarea tuturor an­gajaţilor pentru doborîrea recor­durilor deţinute de strungari. Uzi­na „Independenţa“ a făcut pionie­rat — face şi azi — în multe do­menii tehnice. Pentru fiecare în­ceput trebuie să învingem rutina, conservatorismul, chiar teama de nou, războindu-ne la modul cel mai concret cu astfel de mentali­tăţi. — Aveţi cumva în vedere pri­mele batoze mari, primele motoa­re Diesel stabile, tripla cardă re­alizate în ţară? — Da, dar şi multe alte creaţii în premieră, îmi amintesc, nu fără nostalgie că, în momentul cînd am primit sarcina să le producem, unii (Continuare în pag. a Il-a) V. ALEXANDRU Toastul tovarăşului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi. Vă mulţumesc in modul cel mai deosebit pen­tru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, in aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoa­rei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să­ existe între două ţări vecine. Cred că popu­laţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi spe­ranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor, am în vedere, în primul rind, dezvoltarea in continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întilnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne­ obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa ome­nirea.

Next