Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-25 / nr. 1169

Pagina 2 ORMAȚII •­­­ • ȘTIRI • INFORMAȚII • nl*^TIRI*k­VFORW4T11 • CONSEMNĂRI •ȘTIRI • INFORMAȚII • lonoocxxx. Conferinţa In cadrul Universităţii populare Sibiu, la deschiderea cursului „Po­luarea mediului şi ocrotirea natu­rii“, academicianul prof. univ. Eu­gen A. Pora din Cluj conferen­ţiază despre omul şi mediul în­conjurător, factorii nocivi şi im­plicaţiile lor asupra vieţii. Confe­rinţa va fi susţinută cu o bogată prezentare de diafilme color. Acţiunea are loc vineri, 26 no­iembrie, ora 18, în sala „Astra". Concurs Duminică, la Şcoala generală nr. 1 din Răşinari, s-a organizat un interesant concurs cu temă de istorie şi geografie. La acest con­curs au participat toţi pionierii din şcoală, concurenţi fiind elevi din clasele a Vl-a (A şi B). Iată re­zultatele concursului: Paraschiva Ciucean (clasa a VI-a A) — locul I; Paraschiva Cotoară (B) — II; Gheorghe Ileuş (B) — III; menţi­uni au obţinut elevii Ana Bogdan (A), Ana Poplăcean (A) şi Ana Hanea (B). Toţi aceşti elevi au primit premii. Excursie Cercul de turism, condus de prof. Constantin Clapă şi Ion Filip, a organizat recent cu detaşamentele claselor a VI-a ale Şcolii generale din Joina, o excursie de o zi In municipiul Sibiu. Cu această oca­zie au fost vizitate­ fabrica de con­fecţii, Muzeul Brukenthal, parcul natural Dumbrava; de asemenea, *~a efectuat turul oraşului, cu care prilej *­*a dat explicații asu­pra unor noi obiective industriale și social-culturale, a monumente­­lor, istorice. 25 NOIEMBRIE CINEMA B 108 ani de la naşterea lui Ioan Cantacuzino, medic bacteriolog, întemeietor al institutului care-i poartă numele şi fondator al şcolii române de microbiologie şi medicină experimentală (m. 1934). p Se ImpliaMO 25 de ani de la naşterea actorului George Vraca (m. 1964).­­ La 25 noiembrie 1562 s-a născut scriitorul spaniol Felix Lope de Vega (nt. 1635). TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunic,­că­ vremea va fi relativ rece cu ce­rul mai mult noros. Vor cădea pre­cipitaţii sub formă de ploaie, lapo­­viţă şi ninsoare. Vîmitul va sufla slab pinâ la potrivit din sectorul vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi zero grade, iar maximele vor oscila între plus 2 şi 7 grade. Dimi­neaţa ceaţă locală. SIBIU: PACEA: Aeroportul (orele 9,00; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30); ARTA: Eu sunt Jerom (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: întoarcerea sfîntului Luca (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Articolul 420, seriile I şi II; TINERETULUI: Bătălie pentru Alger (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Paşi spre lună (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNADIE: POPULAR: Săptămîna nebunilor (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Fa­cerea lumii (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Cu băr­baţii e o altă poveste (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Hibernatus (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE ——î inimi ii im I 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune In limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp In agricul­tură. 19.10 Pentru sănătatea dv. Ce, cum, cit și cînd mîncăm? 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. — Ju­deţul Buzău la cotele indus­trializării. 20.10 Eroul de la sfera 79. 20,25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor. — Mari co­mici ai ecranului. 21.30 Interpretul săptămînii. Benone Sinulescu. 21.45 Cadran internaţional. 22.30 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. Gadru din filmul Bătălie pentru Alger ­ (Urmare din pag I) s-au cam speriat gîndindu-se la utilajele vechi pe care le aveam, la produsele rudimentare ce le fa­bricam pină atunci: batoze mici de munte, semănători cu tracţiune animală şi încă vreo cîteva maşini destul de simple. Chiar şi unii specialişti considerau că nu vom putea produce noile maşini dacă niu reconstruim uzina din temelii şi niu o utilăm cu maşini şi instala­ţii aduse din străinătate. Era un punct de vedere realist dar, în condiţiile de atunci, imposibil de realizat. Directorul însă era om politic şi primise o sarcină de partid. Am creat deci, împreună cu inginerii Alexandru Cosman şi Cornel Hăpreanu o echipă formată din comunişti. Zile şi nopţi am proiectat, am construit prototipu­rile şi în final le-am prezentat întregului colectiv. Apoi, comu­niştii au stat de vorbă cu fiecare om în parte, explicîndu-i posibili­tatea de a învinge obstacolul pe care-1 reprezenta slaba înzestrare tehnică a uzinei. Iar colectivul nostru şi-a mobilizat toate forţele şi a dat primul examen in faţa ţării. „ Fiind in trecere prin comuna Arpaş, v-am văzut in urmă cu ani, însoţit de vreo 10 tineri cu valize, traiste şi desagii în mină. Nu-mi pot explica nici acum ce rol aveaţi acolo? Avea vreo legătură ceea ce făceaţi cu directorul uzinei? — Să vedeţi ce-am păţit. Intr-o zi ministrul mi-a spus să preluăm şi Mirşa ca secţie a „Independen­ţei“ şi să fabricăm 5 000 de re­morci pentru export. Ce să zic? Mă duc la Mîrşa şi, prăpăd, nici tu strungari suficienţi, nici tu lă­cătuşi — parcă erau în lichidare. Am plecat cu secretarul de partid şi cu încă cîţiva comunişti prin ■iHiKiggiaiBiniHiHiaiHiBiB Directorul - om politic BiaimigiBIBIBIga'HIHiBIBiG sate. Le vorbeam tinerilor despre frumuseţea diferitelor meserii, tre­­zindu-le dorinţa de a fi strungari, meca­nici sau lăcătuşi. In cîteva săptămîni am recrutat 3 000 de ti­neri, pe care i-am dus direct la maşini, lingă vîrstnici. Aceasta a fost prima mare şcoală de ucenici a uzinei. Azi „Independenţa“ are o şcoală profesională cu 2 600 de absolvenţi pe serie. — Şi aţi făcut remorcile? — Ba bine că nu. Dar să nu mă-ntrebaţi cum, cu ce eforturi. Utilajele le-am procurat de pe unde am putut. Peste valea care desparte uzina de şosea nu era pod, aşa că fiecare strung şi ra­­boteză au fost trecute prin apă pe braţe. Oamenii intrau direct in şuvoi. Din acest embrion s-a dez­voltat moderna Uzină mecanică de la Mîrşa. — Care era programul dv. de lucru, atunci? — Directorul Meţiu avea doar 8 ore, comunistul Meţiu, — cit era nevoie de el. Şi era! Oricum, pu­team închiria biroul, pentru că nu prea îl foloseam. Şi, pe cuvînt de onoare, totul mi se părea normal. Era credinţa mea că aşa trebuie să procedez, că exemplul personal îndeamnă oamenii la autodepăşire, le stimulează dorinţa de perfec­ţionare. — Care dintre ipostazele în care aţi evoluat — muncitor, comunist, director — credeţi că a rămas în inima oamenilor cu care aţi mun­cit? — Mi-e foarte greu să vă răs­pund... Am reţinut o fericită ex­presie a secretarului general al partidului: „a fi comunist de ome­nie“. Cei din generaţia mea am luptat pe cit am putut. Evident, cu lipsurile şi slăbiciunile­ noastre. In ce măsură am reuşit, va apre­cia posteritatea. Prezentul confir­mă totuşi mult. Confirmă justeţea dintotdeauna a liniei marxist-leni­­nis­te a partidului nostru, faptul că acest partid şi-a adus prinosul la ştiinţa construcţiei societăţii viitorului. Tribuna SibiuluiAnul IV, nr. 1160 Mircea Cristescu şi Emil Simon, două baghete de frunte ale ţării Simfonicele ultimelor două săptă­­mîni, la pupitrul cărora, cu deosebite satisfacţii, sibienii au reîntîlnit per­sonalităţi dintre cele mai distinse ale artei dirijorale româneşti — maestrul Mircea Cristescu (artist emerit) şi tînărul şef de orchestră clujean Emil Simon­a, în pofida tuturor neajunsu­rilor ce s-au făcut totuşi simţite, au însemnat chiar şi pentru cele mai ra­finate dintre pre­tenţiile publicului momente de reală, puternică şi pro­fundă revelaţie. Fă­ră exagerare, pu­tem spune că aceste producţii ne-au prilejuit acea splendidă revelaţie pe care întotdeauna, involuntar, audito­riul o are în faţa interpretului ce se impune ca stăpîn deplin şi autoritar al instrumentului, cu o puternică in­dividualitate artistică. Şi nu trebuie uitat că intensitatea cu care trăim astfel de momente sporeşte nemăsurat atunci cînd este vorba de cel mai complex dintre instrumentele muzi­cale: orchestra simfonică. Rememorind cu­ atenţie punctele ce­lor două programe, se va constata cu uşurinţă că Suita I de George Enescu şi Simfonia a IlI-a în fa ma­jor de Johannes Brahms (dirijor Mir­cea Cristescu) sau Simfonia nr. 38 in re major „Pragheza“ de W. A. Mo­zart şi Tripartita pentru orchestră de Fr. Xaver Dressier au fost lucrările cu maximum de convergenţă a apre­cierilor publicului. De asemenea, tre­buie remarcat faptul că ele au impus nu atlt datorită unei execuţii şi in­terpretări exemplare, ci­ datorită for­ţei cu care mesajul lor intrinsec a reuşit, prin intermediul baghetei di­rijorale, să ajungă la sufletul fiecărui ascultător. Deşi la prima vedere afirmaţia de mai sus pare întrucitva paradoxală, ea cîştigă o solidă argumentaţie prin simpla enumerare a cîtorva din cali­tăţile deosebite pe care le evidenţiază evoluţia celor doi şefi de orchestră. Mircea Cristescu însemnează în arta sa calm, supleţe, desăvirşit simţ al frazărilor şi nuanţărilor, forţă con­vingătoare a fiecă­rui gest, cunoaştere deplină a celor mai mărunte detalii de text, muzicali­tate prin excelenţă, echilibru perfect între gîndire şi a­­fectivitate. La rîndul său Emil Simon se dovedeşte a fi posesorul unei mu­zicalităţi robuste, pline de viaţă, a unei tehnici dirijorale autoritare, su­gestive şi în acelaşi timp vibrante, impune prin siguranţa fiecărui atac, prin cunoaşterea perfectă a partituri­lor tălmăcite şi a caracteristicilor lor stilistice, în privinţa prezenţelor solistice ale acestor două producţiuni — Dan Gri­­gore (Concertul pentru pian şi or­chestră în la minor de Eduard Grieg) şi Radu Hamza (Concertul pentru vi­oară şi orchestră un mi minor de Felix Mendelssohn Bartholdy) — re­gretăm că observaţiile noastre nu pot fi decit de ordinul unor generalităţi. Evoluţia lui Dan Grigore ne pare cu totul inexplicabilă altfel decit prin­­tr-o totală indispoziţie, pe care vrem s-o credem de moment. Cit priveşte tînărul Radu Hamza considerăm că asemenea experienţe e bine să ră­­mînă intr-un cadru intern, deocam­dată în cadrul şcolii pe care o ur­mează. DORU CONSTANTINIU concerte Se impun hotărîre, de (Urmare din pag. I) de educare şi ridicare a conştiinţei salariaţilor. Desigur, nu se poate afirma că la fabrica „8 Mai" carenţele amintite caracterizează activitatea întregului colectiv de muncă. Am insistat asu­pra lor deoarece eradicarea carenţe­lor de acest gen va avea o influenţă pozitivă asupra îndeplinirii sarcinilor de producţie. Şi la uzina „Tîrnava" din datele puse la dispoziţia noastră de către Dionisie Boieru, tehnician în cadrul serviciului C.N.M., reiese că pe cele zece luni ale anului indicele de fo­losire a timpului de lucru este de numai 91,66 la sută. Cele peste 16 300 om/ore întreruperi ale procesului tehnologic, peste 11 000 om/ore în­voiri, ca şi concediile de boală şi absenţele nemotivate sînt cauze ce au determinat înregistrarea acestui procent. Alica, din lipsă de personal (in spe­cial în schimburile de noapte), din cauza unor întîrzieri de la program, ca și a aprovizionării defectuoase cu piese de schimb, unele utilaje nu sînt folosite la întreaga capacitate. Este adevărat că absenţele nemoti­vate nu reprezintă decit 0,07 la sută din timpul de lucru neutilizat, dar tot atît de adevărat este că acestea au o influenţă negativă asupra folo­sirii judicioase a timpului productiv, a utilajelor. Toate acestea se reflectă asupra realizării sarcinilor de plan şi nu întîmplător s-a apelat în acest caz la efectuarea a 34 440 ore supli­mentare, ore ce s-ar fi putut reduce simţitor dacă s-ar fi găsit căi mai eficiente de reducere a cauzelor amintite. Situaţia din cele două întreprin­deri medieşene ne face să conclu­zionăm că prin măsuri anemice, cu „bătaie scurtă“ nu se pot înregistra rezultatele scontate în utilizarea fon­dului de timp. Este de datoria con­ducerilor întreprinderilor, a comite­telor de partid, de sindicat şi U.T.C., a tuturor celor ce sînt răspunzători de bunul mers al producţiei să adopte măsurile care să faciliteze realizarea unui indice de utilizare a fondului de timp pe măsura posibili­tăţilor, la nivelul cerinţelor. măsuri amploare ■■ • •.••=• _■ ■■ fotbal N­A — între primele 8 puteri fotbalistice ale Europei EXCELSIOR! Partida de ieri ne pune, firesc, in faţa unui bilanţ, ea încheind cu succes o nouă etapă din istoria fotbalului nostru. Ne amintim, desigur, partida cu Grecia, cînd ne-am calificat în turneul final al Campionatului mon­dial, jocurile cu Anglia, Cehoslovacia și Brazilia de la Guadalajara, meciul de la Bratislava — cînd, după multă vreme, un gol nesperat ne-a reamintit de cupa înfrîngerii. Apoi, a urmat „etapa Helsinki“, cînd aveam atîta ne­voie de goluri. Bucuria cea mare am trăit-o în această toamnă, la 14 no­iembrie, cînd Dobrin a marcat acel formidabil gol în poarta lui Viktor. Un gol cu­ o etapă de istorie fotba­listică. Ieri, ora 14 şi 9 minute Echipa Ţării Galilor ne-a pus, îna­inte de meci, multă vreme pe gînduri. „Vin marile vedete ale fotbalului en­glez!“. „Or fi vrînd... să ne bată?“. Unii chiar se întrebau: „Nu cumva joacă pentru cehi?“. în minutul 9, adică ieri la ora 14 și 9 minute, Lupescu face — printr-un șut bolid cu capul — să cadă primul semn de întrebare. Era primul gol in poarta lui Millington. Victoria surîdea de la început echipei noastre, iar noi pri­veam liniştiţi cum trece timpul şi cîştigăm grupa. A urmat lovitura de tun executată de Dembrovski în bară! In minutul 35 Iordănescu trage şi el cu capul, în braţele portarului, după ce timp de o jumătate de oră îşi năucise adver­sarul direct. In toată repriza fraţii Dobrin a tra­versat centrul terenului ca un gene­ral, împărţind baloane gata amor­sate, iar Dumitru nu i-a lăsat lui Ron Davies nici o şansă. Apărarea noastră a evoluat ireproşabil. /V In rest a fost... linişte Ron Davies şi-a cheltuit resur­sele intr-o zonă de unde eliberarea din cleştele adversar nu i-a fost po­sibilă. Reece a încercat, fără reuşită, de două-trei ori să semene spini în calea lui Deleanu, dar, în ansamblu, jocul lor a fost un travaliu onest al unor profesionişti ce vor să nu-şi tră­deze statutul. Cauza nu trebuie căutată într-o ten­taţie filantropică ci într-o realitate tactică pe care tricolorii au impus-o mai ales în zona în care au acţionat două vedete de rasă cum sînt Dumitru şi Dobrin. Intre minutele 46 şi 61 a fost, de fapt, linişte. Doar Iordănescu, neastâm­părat, a fost în trei-patru rînduri pus în situaţia de a face închinăciune, de către un Rodrigues exasperat de ma­gia fentei. In rest a fost linişte... Golul „supliment" Suita a cinci ocazii din repriza secundă o deschide Dembrovski, pen­tru ca după un minut Sătmăreanu, avind ocazia să joace o carte mare, servindu-1 pe Dobrin, trimite o cen­trare care poartă marca „fundaş“. Urmează altele, in minutele 65 şi 68, dar Iordănescu trage peste poartă, iar Dobrin — la o eroare infantilă a fundaşilor centrali adverşi — ocheşte bara. Golul, frumos,ca o combinaţie „stil“, pleacă din bocancul mînzului de pe stingă, la a cărui centrare Lucescu continuă jocul cu voie și gol. Era golul al 11-lea marcat în meciurile din grupă. Golul „supliment“ la un golaveraj care era deja superior celui realizat de elevii lui Nowak. In minutul 77, galezii își consumă singura mare ocazie, prin S. Davies. Bară! Apoi „motoarele“ sînt puse in ta­­lenti, urmează un microrecital Dobrin (cu scurtă secvenţă de pantomimă) şi meciul se termină în „joaca“ deco­nectantă a înaintării noastre. Echipa României Încheiase rodnic o etapă. Excelsior! Felicitări acestor băieţi minunaţi. VICTOR DOMȘA VIOREL CUCU U.T.A.—Vitoria Setubal 3—0 (2—0). Au marcat: Scanide, Sima și Kun II. S-a încheiat turul campio­natului muni­cipal, ediţia 1971-1972 Concomitent cu competiţiile din ca­tegoriile superioare s-a desfăşurat şi campionatul municipal, ediţia 1971— 1972, la care au luat startul un nu­măr de 10 echipe: 5 din Sibiu şi 5 din localităţile rurale. După consumarea ultimei etape, cla­samentul este următorul: De observat că patru din cele 5 echipe săteşti se situează în primele şase locuri, înaintea echipelor muni­cipale, ceea ce denotă buna lor pre­gătire, interesul ce-l acordă acestei competiţii. Nu acelaşi lucru se poate spune despre echipele sibiene, care pe lingă faptul că nu dau atenţie pre­gătirii, manifestă uneori şi indisci­plină. Aşa a fost situaţia în partida Stăruinţa—Şantierul, în urma căreia comisia municipală de fotbal a fost nevoită să ia măsuri disciplinare. I. SIMION V. CIOLACU 1. Unirea Ocna Sib. 2. Poeniţa Orlat 3. A.S.A. II Sibiu 4. Flamura roşie Cîrţa 5. Spicul Şeica Mare . 6. Balanţa Sibiu 7. Şantierul Sibiu 8. Cibinul Cristian 9. Flamura roşie Sib. 10. Stăruinţa Sibiu 1 2 1 3 0 4 1 4 1 4 9 8 1 0 34—11 17 25—10 13 18—19 11 20—22 10 22—13 9 20­ 15 9 9 16 2 14—11 8 9 2 3 4 8—22 7 9 2 6 7 9—30 4 9 0 2 7 9—26­2­9­6­9­5 9­5­9­4­9­4 i­a­a­a Întreprinderea vist și vinului Sibiu angajează: - 2 TINICHIGII,m * care să cunoască și lucrări de arămarie. ^4aaaBBiaBHBBaaaaaaaBBaBaaBBaaaaBaBBaaBaaaaaBaaaaaBaaaaaiBBBaaaiis.«4aaaBsaaBaaaa«a«affRBiH«aaisaaiiaaRaaai "I I.A.P.L. „Cofetarul“ Sibiu str. General Magheru nr. 2 'ANGAJEAZĂ URGENT: — 1 MECANIC AUTO — DOI COFETARI-PATISERT — TREI BUCĂTARI. > Informaţii suplimentare Ia telefon 1 26 92. ««razna *m-Q£wr Asigurarea mixta de viață reprezintă o măsură utilă de prevedere și de realizare a unor ECONOMII planificate pentru orice cetăţean. ■m om o veste autmum mmm o mume ir fim om © * © • @L L S.„7 Noiembrie“: Sib iu i angajează de urgenţă: — 1 CONDUCĂTOR AUTO pentru autofurgonetă TV 4 F. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. B B 9 Cei interesaţi se pot adresa la compartimentul perso- © nal-învățămînt. J Fabrice „Frigoriferul“ Sibiu angajează de urgenţă: — 20 muncitori necalifi­caţi (bărbaţi) pentru echipa încărcări­­descărcări — 2 muncitori calificaţi în meseria de electro­­carist (cu carnet de ca­lificare) — 1 croitoreasă calificată (act calificare) — 4 femei necalificate (pentru echipa de dezinfecție). Informații suplimentare la biroul personal al fabricii, între orele 7—13 zilnic. Cum se asigură eficienţa investiţiilor efectuate ? (Urmare din pag. I) cotă procentuală, aici s-a realizat o producţie de struguri de peste 2 000 kg/ha, cu o valoare totală de peste 300 mii lei, deşi în anul 1969 nu s-a realizat nici un venit din viticultură. Realizările arătate au fost posibile numai ca urmare a preocupărilor membrilor cooperatori din această unitate. Situaţia viticulturii este cu totul alta în o serie de cooperative din ju­deţul nostru fie ca urmare a degra­dării plantaţiilor de vii, fie ca ur­mare a lipsei de preocupare a consi­liilor de conducere pentru aceste plantaţii. La C.A.P. Alămor există 77 hectare de vii, din care 39 hectare cu viţă nobilă plantată în ultimii 9 ani, dar care nu-şi aduce aportul scontat la întărirea economico-financiară a coo­perativei din cauză că nu se iau mă­surile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei. In plantaţiile tinere golurile sînt mari, iar în acest an via de pe 7 hectare a rămas nelucrată. Vii ne­îngrijite în acest an au mai rămas şi la cooperativele agricole din Biertan — 35 hectare, Brateiu — 20 hectare, Şeica Mare — 15 hectare, Buia şi altele. Este neadmisibil ca, după toate eforturile materiale şi financiare fă­cute de stat şi de cooperativele res­pective pentru mărirea suprafeţelor cu vii, să nu se ia măsurile necesare pentru întreţinerea lor în cele mai bune condiţii. Organelor agricole, spe­cialiştilor din unităţi şi conducerilor de cooperative nu trebuie să le fie indiferentă situaţia viilor, ci trebuie să existe o preocupare permanentă pentru ca investiţiile făcute cu plan­taţiile să se recupereze din veniturile ce se realizează din acestea şi nu din alte venituri. In acest an, de pe 70 hectare vii pe rod la C.A.P. Şeica Ittare s-au rea­lizat numai 42 tone struguri, din care s-au livrat la fondul de stat 12,4 tone, deşi contractul încheiat a fost pentru 130 tone struguri. Cu asemenea pro­ducţii nu se pot obţine venituri care să ducă la întărirea economico-finan­­ciară a cooperativei şi la rambursarea creditelor din veniturile realizate prin valorificarea strugurilor. In asemenea situaţii mai sînt şi cooperativele agri­cole din Armeni, Apoldu de Jos, Broşteni, Ludoş, Micăsasa, Păuca, Presaca şi altele. în concluzie apreciem că, în cazul în care sînt întreţinute în condiţii bune, plantaţiile viticole sînt deosebit de eficiente, şi sînt lipsite de efi­cienţă în toate cazurile în care nu se manifestă interesul necesar faţă de ele. Considerăm necesar ca toate con­siliile de conducere să-şi reanalizeze poziţia faţă de plantaţiile viticole, iar începînd cu anul viitor să se exe­cute in totalitate lucrările necesare pentru obţinerea unor producţii cit mai mari A Cooperativa îmbrăcămintea Sibiu a deschis o unitate de croitorie specializată pen­tru confecţionatul ARTI­COLELOR DE ÎMBRĂ­­CĂMINTE-SPORT, în Si­biu, Calea Dumbrăvii nr. 2 încadrată cu personal bine calificat şi aprovizionată cu un bogat sortiment de materiale ca: tercot, relon impermeabilizat şi furni­turi potrivite, unitatea primeşte orice fel de co­menzi de • bluze de vînt • scurte • canadiene • hanorace şi garantează calitatea exe­cuţiei. Se primesc comenzi şi cu plata în rate. Vînd convenabil, urgent, casă mare, liberă, Mediaş, str. Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej 9, telefon 15 72. Vînd maşină Opel Rekord, stare perfectă. Sibiu, Avram Iancu 21, telefon 2 22 10, orele 16—20, Cosma Nicolae. Caut asociat construcţie cartier vile. Informaţii Barceanu 3 (prin Calea Dumbrăvii). Caut femeie la copil, str. Bîlea 17. Informaţii după masă. Pierdut timbre radio şi televizor. Adresaţi Sibiu, str. Topitorilor 12 sau Oficiul P.T.T.R. Recompensă. Inginer singur, caut cameră mobi­­lată. Sibiu, telefon 2­­0 00, interior 1 64 sau 2 32.

Next