Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-25 / nr. 1169

Pagina 4 Toastul tovarăşului KIME CEAUSESCU » (Urmare din pag. 1) fie aşa, deoarece suntem­ vecini şi Întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată in decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi so­cială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumnea­voastră; suntem­ interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare in toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme interna­ţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că con­struind socialismul in ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile in această direcţie. în acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele , atit cu ţările socialiste, cit şi cu celelalte ţări. Suntem­ interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperia­liste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi in realizarea secu­rităţii in Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să exindă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa in raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiin­ţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că reali­zarea securităţii europene corespunde nu numai inte­reselor statelor de pe acest continent, dar şi cauzei cooperării şi păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. în convorbirile noastre, noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se de­pune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace in Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, in interesul păcii in lume. Ne-am preocupat, totodată, de avintul luptei de eli­berare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvoltă patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preo­cupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi mun­citoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, sîntem in­teresaţi in întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important in dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, Intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apre­ciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor, — care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întîlniri şi convorbiri pe care le-am avut — şi doresc să ex­prim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întîlniri, de adîncirea în continuare a colaborării şi co­operării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea con­tinuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoare­lor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcţia so­cialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Biedici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi ex­prim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune senti­mente din partea poporului şi partidului nostru; le doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor­ în sănătatea dumneavoastră! Toastul tovarăşului IOSIP 101 TITO (Urmare din pag. î) Sunt total de acord cu cele spuse, de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru in detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, in primul rind aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zona nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem in aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, inter­naţionale. Un Balcan ferm, realizat in acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la Înfăptuirea dorinţei noastre mai largi, şi anume la asigurarea secu­rităţii europene şi a păcii in lume. Timpul cind Bal­canii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. In măsura in care mai există încă unele elemente care mai apar in distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noas­tră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noas­tre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom înfăptui! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în ega­litate, fară amestec din afară, de a-şi reglementa fie­care problemele sale aşa cum doreşte. Evident că răs­punderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv­ s-a realizat in aceşti ani in ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evo­luţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acţiuni con­tinue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat in cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite într-o organizaţie uni­versală. Intrarea Chinei în Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte univer­salizarea organizaţiei, deci şi structura internaţională s-a schimbat; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. în aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr, din program plin; am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc succes deplin in îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca între ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să cola­borăm mai mult, nu numai in ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci­­şi în ce priveşte situaţia inter­naţională. Cred că ne întoarcem din această ţară ve­cină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş, vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţîndu-ie popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va tre­bui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri sociale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră in această foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul in sănătatea dv'., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor! Pentm pros­peritatea României! Pentru relaţiile de prietenie dintre ţările noastre! In unităţi industriale timişorene joinare din pag. 1) Sosirea conducătorilor de partid şi Ele stat ai României şi Iugoslaviei la această întreprindere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimen­te­­lor de prietenie pe care poporul nos­­tru Ie nutreşte faţă de popoarele iugoslaviei. In secţia de filatură, directorul uni­tăţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această în­treprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat com­plet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată în funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus le creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lu­crări de investiţii s-au făcut şi pen­tru dezvoltarea sectorului de ţesăto­­rie, a cărui capacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp ţe­sături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze, apoi, o expoziţie cu produse ale in­dustriei uşoare, fabricate de între­prinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată in producţia in­dustriei uşoare naţionale. Sunt apre­ciate aici varietatea confecţiilor fa­bricate de întreprinderea ..1 Iunie“, a ţesăturilor realizate de Uzinele tex­tile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban“, a fabricii de Încălţăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mănuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vi­zitate oaspeţii sunt înconjuraţi cu dragoste şi căldura. Un grup de mun­citoare se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîiniie. Oa­menii îşi manifestă sentimentele de profundul internaţionalism de care sînt animaţi, exprimîndu-şi, totodată, dragostea faţă de conducătorul în­cercat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas in noul cartier muncitoresc „Zona.. tipografi­lor“, unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comer­cial de pe bulevardul Leontin­ Sălă­jan. Aici, oaspeţii se interesează în­deaproape de modul în care este or­ganizată buna aprovizionare a popu­laţiei, apreciind varietatea produse­lor, organizarea vinzării. Întîlnirea oaspeţilor cu colectivele de muncă din cele două mari între­prinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţi­nut să-i salute cu bucurie şi entu­ziasm, a constituit o nouă şi grăi­toare manifestare a sentimentelor de preţuire şi­ stimă ale poporului nos­tru pentru popoarele Iugoslaviei so­cialiste. Aşa cum sublinia în toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de priete­nie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întâlniri directe cu oamenii muncii din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu re­zultate deosebit de fructuoase. Plecarea spre patrie Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, pre­şedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căl­dură şi dragoste pe oaspeţii iugo­slavi, exprimîndu-şi, asemeni între­gului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la soli­­l po­porului iugoslav. Pe traseul străbă­tut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia de­plină pentru vizita făcută de tova­răşul Iosip Broz Tito, pentru rezul­tatele fructuoase cu care s-au în­cheiat convorbirile dintre conducă­torii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iugo­slavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române in Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la CC. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile mu­nicipiului Timişoara, în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugosla­via a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Exe­cutiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugosla­via, Stane Doianţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secre­tar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de co­laborare economică iugoslavo-româ­­nă, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară pre­zintă onorul. Se intonează Imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în­ revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandea­ză „Ceauşescu-Tito“, „Ceauşescu- P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele ofi­ciale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îm­brăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni pre­zenţi pe­ peronul gării aplaudă, ova­ţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi po­poarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii, trenul spe­cial cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timi­şoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei vveniţi sa conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Sta­­mora­ Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost înso­ţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şan­­dru, ambasadorul României la Bel­grad, precum­ şi de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialk­o Todorovici, preşedintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, Krste Trvenkov­­ski, vicepreşedinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alţi conducă­tori de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Întîlnirea dintre tovarăşii Nicolae­­Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consti­tuie o nouă şi remarcabilă contribu­ţie la întărirea şi dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a soli­lor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reci­procă, care au caracterizat întreaga desfăşurare a vizitei şi convorbirilor. -X­ Tribuna Sibiului viaţa internaţională ■a R.S.F. IUGOSLAVIA. In luna decembrie 1970 a fost deschis primul pasaj subteran pentru automobile din Belgrad. Lung de 244,67 m­, pasajul traver­sează adevăratul centru al oraşului, Piaţa Terazije. O dată cu construirea acestui pasaj şi a podului „Gazelle“ pe Sava, și prin folosirea v­echiului pod de pe Sava, s-au rezolvat punctele principale ale problemei traficului din Belgrad, în foto: intrare in pasajul subteran .Terazite" din partea de sus, venind dinspre riu! Sava spre centru. Nu are trotuar pentru pietoni încheierea lucrărilor conferinţei Federaţiei mondiale a oamenilor de ştiinţă Berlin 24. — Corespondentul Ager­­pres, Ştefan Deju, transmite: La Ber­lin şi-a încheiat lucrările conferinţa Federaţiei mondiale a oamenilor de ştiinţă, pe tema „Pericolul pe care îl prezintă armele atomice,­ chimice şi bacteriologice, posibilităţile de dezarmare generală şi răspunderea oamenilor de ştiinţă". La conferinţă au participat perso­nalităţi ştiinţifice din 21 de ţări, în­tre care şi o delegaţie din ţara noas­tră, compusă diin acad. Nicolae Teo­­dorescu, vicepreşedinte al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din Republica Socialistă România, prof. Corneliu Penescu, secretar general al asocia­ţiei, şi prof. Ludovic Takacs. Participanţii au făcut un schimb de păreri în legătură cu mijloacele care pot duce la dezarmarea generală, la crearea unui climat de înţelegere între popoare, pentru eliberarea omenirii de povara înarmărilor. Ei au subliniat necesitatea convocării unei conferinţe mondiale pentru dez­armare, la care să participe toate statele. Conferinţa a examinat rolul şi răspunderile omului de ştiinţă în lumea contemporană, în cadrul conferinţei, delegaţia ro­mână a prezentat referatul „Rolul oamenilor de ştiinţă în susţinerea unui climat de înţelegere şi colabo­rare internaţională". * Delegaţii române peste hotare Cairo 24. — Corespondentul Ager­­pres, Nicolae N. Lupu, transmite: De­legaţia Uniunii Generale a Sindica­telor din România, condusă de tova­răşul Virgil Trofin, preşedintele Con­siliului Central al U.G.S.R., a vizitat miercuri complexul industrial de la Heluan, una dintre cele mai mari realizări ale Egiptului de azi. Aici se află principalele obiective ale indus­triei grele egiptene. Vizitînd diferitele sectoare ale combinatului metalurgic de la He­luan, membrii delegaţiei române au putut cunoaşte, în mod nemijlocit, realizările colectivelor acestor uni­tăţi şi au avut convorbiri cu condu­cerea întreprinderii, a sindicatului, s-au întreţinut cu numeroşi munci­tori. In cadrul acestor discuţii, a fost exprimată hotărârea comună de a dez­volta relaţiile economice între cele două ţări, precum şi legăturile între organizaţiile sindicale din România şi Republica Arabă Egipt. In cursul vizitei la Heluan, dele­gaţia a fost însoţită de Ibrahim Has­san Khain­a, secretar pentru relaţii internaţionale al Federaţiei Muncii din Republica Araba Egipt, şi de alte cadre de conducere ale sindicatelor egiptene. Tokio 24. — Corespondentul Ager­­pres, Florea Ţuiu, transmite: In ca­drul vizitei pe care o întreprinde la Tokio, la invitaţia Asociaţiei de prie­tenie Japonia-România, prof. dr. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepre­­şedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea I.R.R.C.S., a făcut miercuri o vizită la Ministerul de Externe, unde s-a întîlnit cu T. Kagawa, director gene­ral al Direcţiei pentru relaţii cultu­rale, cu care a discutat probleme de interes comun. A fost prezent Iosif Gheorghiu, ambasadorul României în Japonia. Tot miercuri, oaspetele român a avut. Ia. Societatea dramaturgilor con­temporani japonezi, o întilnire cu conducători ai acestei societăţi, cu dramaturgi, actori şi regizori, în faţa cărora a făcut o expunere cu privire la dramaturgia română contemporană şi mişcarea de amatori. Au fost prezenţi vicepreşedintele Asociaţiei de prietenie Japonia-Ro­mânia, Azusa Kubo, şi alte persoane oficiale şi membri ai Ambasadei ro­mâne. The Observer: Europa occidentală a fost cuprinsă de temerile depresiunii. Cercurile in­dustriale şi bancare din Franţa, R.F. a Germaniei şi Italia, mai ales, sunt profund alarmate de perspectivele anului 1972. Scăderea pronunţată a producţiei industriale, creşterea şo­majului şi reînvierea măsurilor pro­­tecţioniste în detrimentul altor ţări au determinat aceste cercuri să tra­gă concluzia că Europa occidentală se îndreaptă spre o criză economică majoră. Ţările vast-europene, ca şi restul lumii occidentale, suportă în prezent consecinţele tulburărilor economice ale S.U.A. Inflaţia americană, înso­ţită de deficitul cronic al balanţei de plăţi, s-a dovedit a fi molipsi­toare în rindul partenerilor comer­ciali ai S.U.A. şi a distorsionat siste­mul monetar occidental. Evoluţia economică defavorabilă este ilustrată de preţurile burselor de valori. In ultimele luni, în Franţa ele au scăzut cu 12 la sută, iar in Germania federală cu 16 la su­tă. Deşi Franţa pare mai puţin amenin­tată decât R.F. a Germaniei sau Ita­lia, industria sa are de suferit în prezent de pe urma reducerii pro­gramelor de investiţii, hotărâtă de perspectiva unor vremuri dificile. Mi­nistrul francez al economiei şi fi­nanţelor, Giscard d'Estaing, fixează în continuare ca obiectiv realizarea DIN PRESA STRĂINĂ in 1972 a unui ritm de creştere de 5,2 la sută — cel mai ridicat din Europa occidentală,­­ dar oamenii de afaceri nu-i împărtăşesc optimismul. Un sondaj recent a indicat că, din 51 firme industriale de frunte, 49 au hotărît reducerea cheltuielilor capi­tale. Germania federală se află într-o situaţie evident de „Stagflation“ (stagnare plus inflaţie — N.T.) — industria sa bate pasul pe loc, si­multan cu provocarea de către pre­siunile inflaţioniste a celor mai ver­tiginoase majorări de preţuri din ul­timii 20 de ani. Hotărîrea de insti­tuire a cursului fluctuant al mărcii, destinată in primul rind să reducă inflaţia, a lovit puternic exporturile. In condiţiile reevaluării de facto d­e 10 la sută a mărcii în raport cu do­larul, R.F. a Germaniei a încetat de a­ mai fi competitivă pe o­ serie de pieţe de export de primă importanţă. Cu peste un milion de şomeri şi cu aproximativ 800 000 de muncitori obligaţi la săptămîna de lucru re­dusă, Italia se află într-o situaţie mult mai dificilă decit Franţa sau R.F. a Germaniei. In cursul primelor opt luni ale anului, producţia indus­trială a scăzut în această ţară sub nivelul perioadei corespunzătoare a­ anului trecut. Temerile legate de viitorul econo­mic constituie, pe de altă parte, unul din principalele motive ale dezacor­dului celor şase ţări membre ale Pieţei comune în­ problema actualei crize monetare interoccidentale. „Temerile depresiunii“ Dezbaterile din Adunarea Generală a N­. O. cu privire la necesitatea convocării unei conferinţe pentru dezarmare Cuvîntul reprezentantului român New York 24. — Corespondentul Agerpres, C. Alexandroaie, transmi­te, în continuarea dezbaterilor din plenara Adunării Generale a O.N.U. asupra propunerii sovietice cu pri­vire la necesitatea convocării unei conferinţe mondiale de dezarmare, au luat cuvîntul reprezentanţii Bel­giei, Norvegiei, României, Venezue­­lei şi Mexicului. Edouard Longestaly (Belgia) a sub­liniat că în cadrul consultărilor pre­liminare pentru pregătirea conferin­ţei, ce trebuie, ţinută sub auspiciile O.N.U., este esenţial să se asigure cea mai largă participare a statelor, iar dezbaterile să se axeze pe ini­ţierea unor măsuri concrete, capa­bile sa asigure progresul omenirii pe calea dezarmării generale şi totale şi în primul rind, a dezarmării nu­cleare. Reprezentantul Norvegiei, Osmund Faremo, a subliniat că pericolele mari pe care le prezintă continuarea cursei înarmărilor nucleare şi con­venţionale pentru pacea şi securita­tea lumii, lipsa unor progrese con­crete în dezbaterile de pînă acum asupra dezarmării recomandă confe­rinţa mondiala pentru dezarmare drept un for competent să adopte masurile necesare reversării acestui curs periculos. A urmat la cuvînt Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului aface­rilor externe, care a salutat iniţia­tiva Uniunii Sovietice de a se con­voca o conferinţă mondială asupra dezarmării şi a subliniat necesitatea de a se da curs unei asemenea pro­puneri. Cursa înarmărilor şi îndeosebi a înarmărilor nucleare, a subliniat vor­bitorul, constituie un anacronism cu repercusiuni grave pentru viaţa şi munca popoarelor, contravine sensu­lui general de dezvoltare a istoriei, tendinţelor pozitive din viaţa inter­naţională, paşilor întreprinşi sau pe cale de realizare în vederea îmbu­nătăţirii climatului politic şi destin­derii, a întăririi securităţii şi coope­rării statelor. Un anacronism, rămă­şiţă a epocii „războiului rece“, îl constituie menţinerea blocurilor mi­litare opuse, un factor generator de animozitate şi suspiciune, o piedică in calea procesului firesc de con­lucrare fructuoasă şi de bună înţe­legere între naţiuni. După­­ cum un anacronism îl reprezintă şi faptul că, la aproape 27 de ani de la ter­minarea războiului, continuă să se menţină trupe şi baze străine pe te­ritoriile altor state. Vorbitorul a arătat că interesele superioare ale tuturor naţiunilor lu­mii, ale păcii şi securităţii interna­ţionale, impun intensificarea efortu­rilor destinate înfăptuirii dezarmării. El a opinat că este necesar să se adopte în Adunarea Generală o ho­tărâre privind convocarea conferinţei­­mondiale pentru dezarmare şi să se treacă la efectuarea pregătirilor prac­tice pentru ţinerea ei. Referindu-se la problematica unei asemenea conferinţe, vorbitorul a subliniat că delegaţia noastră por­neşte de la poziţia de principiu a guvernului român, potrivit căreia nici o chestiune care priveşte soarta po­poarelor, indiferent de natura sa, nu poate fi rezolvată numai de­ unele state sau de anumite grupuri de state. Viaţa a impus adevărul şi oferă mereu noi confirmări. In centrul preocupărilor conferin­ţei mondiale trebuie să se afle pro­blemele cardinale privind încetarea cursei înarmărilor şi realizarea dez­armării generale, în primul rind cele referitoare la interzicerea şi distru­gerea armelor nucleare. Subliniind faptul că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol esenţial în menţinerea păcii şi secu­rităţii lumii, reprezentantul român a arătat că O.N.U. va trebui să-şi a­­ducă întreaga contribuţie la pregă­tirea, organizarea şi desfăşurarea cu succes a conferinţei. In ce priveşte activitatea de pregătire a conferin­ţei, este indispensabilă crearea din timp a unei structuri organizatorice corespunzătoare. In acest scop, s-ar putea avea in­ vedere constituirea unui comitet special, soluţie preco­nizată, de altfel, de mai multe de­legaţii. în încheiere, vorbitorul a subliniat că alături de celelalte ţări socialiste, alături de toate statele lumii, Româ­nia îşi va aduce contribuţia la pre­gătirea, convocarea şi desfăşurarea cu succes a conferinței mondiale de dezarmare. • ADUNAREA GENERALĂ A O.N.U. A ALES, marţi, mem­brii Consiliului economic şi social (ECOSOC), care îşi vor prelua funcţiile la 1 ianuarie 1972. Printre membrii aleşi figurează Chile, R.P. Chineză, Polonia, Uniunea Sovietică, Finlanda, Marea Britanie, Bolivia şi Japonia. • CAMERELE ADUNĂRII FEDERALE A R.S.F. IUGOSLAVIA au fost convocate în şedinţă pentru data de 2 decembrie. De­putaţii iugoslavi vor dezbate proiectul planului de dezvoltare a ţării pe anii 1971—1975, probleme actuale ale agriculturii şi vor examina unele proiecte de legi. • AGENŢIA CHINA NOUĂ INFORMEAZĂ CĂ LA PEKIN AU CONTINUAT CONVORBIRILE DINTRE CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat, alţi conducători de partid şi de stat chinezi şi delegaţia de partid şi guverna­mentală vietnameză, condusă de Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, primul ministru al R.D. Vietnam, care se află în vizită la Pekin. Convorbirile, precizează agenţia, s-au desfă­şurat într-o atmosferă cordială, prietenească. • INTÎLNIREA DINTRE PREŞEDINTELE FRANŢEI, GEORGES POMPIDOU, ŞI CANCELARUL R.F. A GERMANIEI, WILLY BRANDT, a fost fixată pentru 3 şi 4 decembrie, anunţă co­municate oficiale publicate simultan la Paris şi Bonn. După cum se ştie, acestei întîlniri, care va avea loc la Bonn, i se conferă o importanţă deosebită, aşteptîndu-se ca ea să per­mită soluţionarea divergenţelor care persistă între cele două ţări in problemele actualei crize monetare occidentale şi care împiedică adoptarea unei poziţii comune a membrilor C.E.E. în confruntarea cu S.U.A. • PREŞEDINTELE GUATEMALEI, CARLOS ARANA OSORIO, a anunţat ridicarea stării excepţionale instituite în întreaga ţară la 13 noiembrie 1970. Guvernul guatemalez, a spus el, consideră că este necesar „să se revină la funcţionarea nor­mală a instituţiilor". rr Mtsf * .sar** • LUCRĂTORII DE I­A SERVICIILE VAMALE ITALIENE au declarat o grevă de trei zile, revendicînd îmbunătăţirea con­diţiilor de trai. Pe de altă parte, la Roma, angajaţii compa­niilor aeriene străine au încetat lucrul timp de 24 de ore, în semn de protest faţă de concedierea a 84 de funcţionari ai companiilor B.O.A.C. şi B.E.A., datorită unei restructurări a serviciilor. INTRE PREŞEDINTELE JOMO KENYATTA ŞI PREŞEDINTA TANZANIEI, JULIUS NYERERE. După cum relevă agent Reuter şi France Presse, la Nairobi se apreciază aceste­i vorbiri ca o nouă etapă în activitatea de mediere pe­­ preşedintele Kenyei o desfăşoară în vederea slăbirii tensii dintre Tanzania şi Uganda. Sunt de amintit, în acest si convorbirile­ pe care Jomo Kenyatta le-a avut cu preşedint ugandez, Idi Amin, săptămâna trecută şi în urma cărora clu­nică s-a anunţat redeschiderea graniţei ugando-tanzaniene • DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI NAŢIUNII UNITE PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI AGRICULTURĂ (FIV.­ ADDIcKE BOERMA, a propus, marţi, „să fie luate măşti necesare pentru ca Republica Populară Chineză să-şi po ocupa locul în această organizaţie", iar acest lucru să posibil fără îndeplinirea unor „formalităţi speciale". Addi Boerma a declarat că dreptul de reprezentare al emisari c­anjcaisişti a fost contestat formal încă din 1951, reprez­­antul legitim al Chinei în organizaţie fiind guvernul Re­plicii Populare Chineze. Dl CAI­­LOR­­I AI PATRONATULUI - desfăşurate în zenţa unui mediator federal — au eşuat, docherii amer din porturile de pe coasta Atlanticului şi din Golful­­ au hotărît să continue greva.. Declanşată în urmă cu 6 zile,­ acţiunea docherilor va continua pînă cînd cereril privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi ridicarea Iul­ui de trai vor fi satisfăcute. r * aar jr *mr * a iIIs IV : i I I is» »* V *i s Is Anul IV, nr. 1169 REDACTIA Si ADMINISTRATIAs Sibiu, str. O ctombm Rosu, nr. 2, TeL ar. 12810—165­67, I SI 83. AboMiuentel» f» i*o (« frficii­ poştale, factorii poştali *1 difuzorii dia Întreprinderi şi instituţii. Tiparuri întreprinderea poligrafică Sibiu —1­40 064 I

Next