Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)

1971-12-01 / nr. 1174

Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospo­dărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarife­lor. Ambele proiecte vor fi supuse dez­baterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiec­tele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Admi­nistraţiei Asigurărilor de Stat, care ur­mează să fie supuse spre aprobare Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotarît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Minis­terului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de mă­suri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna or­ganizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotă­­rîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de in­vestiţii care urmează să fie puse în func­ţiune în actualul cincinal şi a stabilit mă­surile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de pro­ducţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico­­organizatorice pentru extinderea schimbu­­lui doi şi trei de lucru în industrie, în încheierea şedinţei, Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. la una din maşinile de canetat, pro­duse de „Unirea“ Cluj, din secţia­­»reparaţia ţesătoriei a uzinei „Tîr­­nava“ Mediaş V Reamenajări la Muzeul de ştiinţe naturale De mai mult timp, Muzeul de ştiinţe na­turale din Sibiu este închis pentru reno­vare. Pentru a da răspuns celor care se întreabă asupra du­ratei acestei lucrări, la o instituţie cultu­rală de un atare pres­tigiu, am făcut recent o vizită în „şantie­rul" muzeului, cunos­­cînd la faţa locului o activitate care, în afară, se vede nu imediat,, ci într-o vi­ziune de perspectivă, în 1968, au început aici reparaţii capitale şi de modernizare, pentru ca la sfîrşitul lui 1969 întreaga clă­dire să fie terminată, obţinîndu-se astfel un nou spaţiu util, la de­misol. Perioada 1970- 1971 a fost consa­­crată organizării de­pozitelor şi a unor expoziţii temporare. Se estimează că, în trimestrul I al anu­lui viitor, se va des­chide definitiv expo­ziţia de bază, care în­cheie fericit un im­portant capitol reno­vator în viaţa muzeu­lui. Se va oglindi, aici, o sistematică a lumii animale, înso­ţită de ilustrări gra­­fice, diapozitive suge­­rînd mediul, felul de viaţă al animalelor. Acest vast proces de reconsiderare şti­inţifică a patrimoniu­lui a fost însoţit, în paralel, de o activi­tate de cercetare pe teren, cu scopul stu­diului teoretic şi al recoltării de animale, în urma eforturilor conjugate ale entu­ziastului şi laboriosu­lui colectiv ştiinţific de aici, vom asista nu peste mult timp la redeschiderea acestei unităţi muzeale, cea­­mai mare sub rapor­tul numărului de pie­se din acest domeniu, din țară. T. P. AV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DE BIBLIOTECA,, ASTRA" S­I B­­. . .........—­PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-VAI Cerinţă a agriculturii moderne Propaganda şi instruirea profesională, la nivelul exigentelor actuale Studiul individual si învăţămîntul 9 9 agrozootehnic de masă In actuala etapă a dezvoltării so­ciale progresele se pot obţine numai printr-o cunoaştere profundă a feno­menelor si prin acţionarea hotărîtă a oamenilor în direcţia cerinţelor fun­damentale ale societăţii, pentru satis­facerea intr-o măsură cit mai mare a necesităţilor lor spirituale şi mate­riale. Intrucît principala funcţie in­ternă a statului socialist este organi­zarea producţiei materiale şi spiri­tuale, consolidarea şi dezvoltarea cu­ceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, se înţelege uşor importanţa deosebită a asigurării unor standarde cit mai ridicate în pregătirea comple­xă profesională a oamenilor muncii. In lumina documentelor de excepţio­nală însemnătate teoretică şi inesti­mabilă utilitate practică ale plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c., a magistratului exem­plu de înţelegere a aplicării creatoare a principiilor fundamentale ale mar­­xism-leninismului la condiţiile con­crete ale construirii socialismului în România, care este Expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., semnificaţia măsurilor preconizate pentru pregăti­rea politică şi profesională a oameni­lor muncii capătă valenţe noi, întru­­cît acest amplu program vizează a­­tingerea unor obiective de esenţă ale vieţii spirituale în societatea socialistă multilateral dezvoltată. Bineînţeles, nu se mai pune proble­ma demonstrării utilităţii organizării exemplare a circulaţiei eficiente a informaţiilor la toate nivelele sociale. Experienţa practică a dovedit că în oricare domeniu de activitate — ma­terială sau spirituală — progresul so­cial se realizează NUMAI prin con­tinua pregătire politică şi profesională a oamenilor muncii. Existenţa unei baze unitare de construire a socialis­mului creează condiţii obiective dez­voltării tuturor sectoarelor activităţii sociale. Deci şi în agricultură sunt premise pentru o continuă instruire politică şi profesională a cooperatori­lor, , mecanizatorilor şi specialiştilor, întrucât construirea socialismului a determinat schimbări radicale, modi­ficări structurale şi în modul de în­ţelegere a rolului efortului construc­tiv al oamenilor din agricultură, după ce s-au operat vaste transformări în planul material al activităţilor cu­ caracter agricol. Cum funcţionează aparatura de propagandă şi instruire profesională a lucrătoarelor de pe ogoare, în con­textul sporitelor exigenţe ale dezvol­tării societăţii noastre? Trebuie să menţionăm că una din formele de bază ale acestei activităţi de mare însemnătate şi responsabili­tate socială rămîne studiul individual, munca fiecărui om din agricultură cu sine însuşi pentru ridicarea continuă a pregătirii sale politice şi profesio­nale. In contextul actual al vieţii so­ciale, cind radioul, televiziunea, pre­sa, publicaţiile politice şi profesionale, în tiraje de masă, pătrund in toate locurile unde trăiesc şi muncesc oa­menii, în condiţiile cind societatea organizează atent şi competent forma­rea şi informarea oamenilor muncii, studiul individual, ca formă complexă de satisfacere a cerinţelor de ridicare a conştiinţei oamenilor, nu mai poate fi privit ca simplu efort individual, ci capătă valenţele unei activităţi precis conturate pe direcţiile funda­mentale obiective ale dezvoltării so­ciale. „Este superficială şi fondată, pe unele prejudecăţi concepţia conform căreia specialistul ce lucrează la sat este* supus unei inevitabila j­5mS*»rî în urmă din punct de vedere profe­sional, afirmă inginerul Ştefan Secu­­iu, care lucrează de aproape un de­ceniu la C.A.P. Bogatu Român, una din unităţile cele mai îndepărtate de centrul judeţean. Aici noi dispunem exact de aceleaşi mijloace de formare şi informare de care dispune orice specialist din Sibiu sau din Bucureşti. Numai că, de multe ori, noi consultăm mai des tratatele de specialitate, pen­tru că suntem­ puşi în imposibilitatea de a rezolva problemele complexe ale organizării muncii şi a producţiei dacă nu găsim şi nu aplicăm soluţiile cele mai eficiente. Or, aceste soluţii nu le putem afla dacă nu consultăm cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi practicii agricole. Este drept, intensi­tatea studiului individual depinde de fiecare dintre noi în parte, dar vrînd, nevrînd, toţi trebuie să ne aplecăm asupra cărţilor, asupra revistelor de specialitate, dacă dorim să fim ceea ce trebuie: constructori activi ai noii societăţi“. Am redat numai părerea specialis­tului de la Bogatu Român, dar a­­ceasta sintetizează şi opiniile altor specialişti, cum sunt Constantin Ro­­potă, de la Miercurea Sibiului, Ilie Tărăşan, de la Avrig, Nicolae Ianu­­sievici, de la Armeni, Horia David, de la Simnic, Neculce Sobieski, de la Brateiu şi a altora care activează de mulţi ani în cooperativele agricole, sau Erminiu Nicoară, de la I.A.S. Ag­nita, Zeno Ilieş, de la I.A.S. Mediaş, Ioan Truţă, de la I.A.S. Apoldu de Sus, Gheorghe Leonte, de la I.A.S. Dumbrăveni ş.a. Desigur, studiul individual nu poate rămîne doar un prerogativ al muncii specialiştilor. Nu puţini sunt mecani­zatorii sau cooperatorii care îşi au biblioteca tehnică profesională, mai toţi lucrătorii de pe ogoare apelează zilnic la ziare, reviste de specialitate pentru găsirea răspunsurilor la unele probleme cu care sunt sau au fost confruntaţi în activitatea profesională sau politică. Cit priveşte urmărirea evenimen­tului politic sau a celui profesional sau actual la televiziune, este cunos­cută capacitatea de penetraţie tot mai mare a acestei forme informaţionale în conştiinţa socială, deci şi în me­diul rural. Se poate concluziona deci că studiul individual, departe de a rămîne izo­lat în sfera întîmplătorului şi a acci­dentalului, capătă în condiţiile mo­derne atributele plenare ale autoedu­­caţiei, ceea ce conferă acestei forme de instruire un foc de frunte. Din a­­cest punct de vedere, se cere o mai (Continuare în pag. a TII-s) GH. GRĂDINARU­ ANUL IV nr. 1174 Miercuri - decembrie 1971 % pagini 30 bani în noul cadru organizatoric, favorabil afirmării şi adîncirii democraţiei Nu e suficient să fie cunoscute sarcinile; este necesar ca ele să fie realizate w www. Conform Legii privind adoptarea planului de dezvoltare economico­­socială pe anii 1971—1975, votată de Marea Adunare Naţională, industria uşoară va trebui să-şi organizeze astfel activitatea incit să răspundă în tot m­ai mare măsură cerinţelor şi exigenţelor sporite ale populaţiei. Este un deziderat de prim ordin, subliniat nu o dată de conducerea noastră de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. înfăptuirea lui însă presupune materializarea unui lung şir de măsuri din care nu pot lipsi cele legate de introducerea de noi tehnologii, întă­rirea sectoarelor de creaţie, a controlului fabricaţiei şi multe altele. Se pune, firesc, întrebarea: în cit timp vor reuşi colectivele de muncă ce-şi desfăşoară activitatea în această ramură să traducă ideea în faptă? Oare sunt ele pregătite şi există posibilitatea ca drumul ce-l au de parcurs să fie cit mai scurt? In dorinţa de a afla răspunsul, ne-am stabilit ca arie a investigaţiilor noastre una din întreprinderile de industrie uşoară din municipiul Si­biu — puternic centru al acestei ramuri, cu vechi tradiţii în acest do­meniu. E Este vorba de fabrica de tricotaje „Drapelul roşu“, pornindu-se de la principiul că orice om al muncii este în acelaşi timp proprietarul­ mijloacelor de producţie şi producător, comitetul oamenilor muncii a căutat să menţină în per­manenţă legătură cu salariaţii fabricii, cu întregul colectiv. Există aici o practică sănătoasă, dar nu suficient de bine pusă la punct, în a munci cu oamenii. In pri­mul rînd nu se pierde din vedere necesitatea ca in orice moment, fie­care membru al colectivului de sa­lariaţi al fabricii să cunoască sarci­nile care stau în faţa întregii unităţi şi apoi cele ce-i revin lui. „Numai astfel vom reuşi să-i mobilizăm pe toţi la înfăptuirea sarcinilor, obţinînd rezultate superioare de la o perioadă la alta“ , ne spune Silvia Cacoveanu, preşedinta comitetului sindical al fa­bricii. Şi, intr-adevăr, cifrele oglin­desc acest lucru. Este suficient să amintim că pe 11 luni de activitate planul de producţie a fost realizat în proporţie de 102,4, faţă de 100,5 pro­cente cit reprezentau realizările pe aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi aceasta în condiţiile creşterii volumu­lui de producţie, faţă de 1970, cu 17,4 la sută. Din discuţiile purtate cu­­diverşi sa­lariaţi s-a desprins ideea că nu este suficient numai să fie informaţi asu­pra celor ce le au de făcut ei, pe­riodic, să li se aducă la cunoştinţă şi realizările. Spunem acest lucru deoarece s-a constatat că deşi de la o lună la alta planul capătă contur, in realitate imense rezerve rămin nevalorificate şi tocmai acolo unde te aştepţi mai puţin. Iată un exemplu: conform unei practici încetăţenite în fabrică, trimestrial, pe baza rezulta­telor înregistrate, se declară „secţia evidenţiată". Anul acesta, pe cele trei trimestre ce­ au trecut, locul fruntaş l-a deţinut, de două ori la rînd, sec­ţia tricotaje IX, condusă de maistrul Gheorghe Moldovan (pe trim. II şi III) şi numai o singură dată secţia tricotaje III (în trim. X). Ceea ce sur­prinde, însă, este faptul că din cei trei reprezentanţi ai salariaţilor cu­ are fabrica în comitetul oamenilor muncii — aceştia provenind din dife­rite sectoare de activitate — nici unul (Continuare în pag. a IlI-a) V. BARBU Cine nu cunoaşte rezultatele bune pe care harnicul colectiv de aici le dobîndeşte an de an în realizarea in­dicatorilor de plan , atît sub aspect cantitativ, cit, mai ales, calitativ? Şi totuşi, în urma indicaţiilor şi sarcini­lor trasate de conducerea de partid şi de stat, comuniştii fabricii, salariaţii ei şi-au dat seama că a răspunde cu promptitudine unei astfel de chemări înseamnă a-ţi îmbunătăţi stilul de muncă, a căuta căi noi, mai eficace, care să permită obţiner­ea unor re­zultate superioare, și cum era firesc. E LA SANTIAGO DE CHILE a avut loc alegerea noii­ conduceri a Institutului de cultură chiliano­­român. In funcţia de preşedinte a fost desemnat cunoscutul pic­tor chilian, Nemesio Antunez, di­rectorul Muzeului „Bellas Artes“. ■ FURTUNILE violente şi PLOILE TORENŢIALE care s-au abătut in ultimele 24 de ore asu­pra unor regiuni d­in Italia au provocat inundarea unor mari su­prafeţe agricole. De asemenea, un important număr de ferme a­­gricole au suferit avarii. In re­giunile muntoase ale Italiei, cir­culaţia, a devenit periculoasă, din cauza căderilor masive de zăpada şi a îngheţului.­­ STATELE UNITE NU-ŞI VOR ASUMA NICI UN ANGAJAMENT privind devalorizarea dolarului şi suprimarea­ suprataxei de 10 la sută, impusă importurilor lor la 15 august a.c., înainte ca pre­şedintele Nixon să-şi fi încheiat seria de întilniri cu şefii unor state occidentale industrializate, TilEX s-a precizat la Washington. In a­­junul deschiderii la Roma a reu­niunii monetare a „grupului celor zece“,­­ PE DOUA PORTIUNI ALE AUTOSTRĂZII LONDRA ȘIUTON s-au înregistrat luni, la intervale diferite, ciocniri în lanț a peste 100 de automobile, soldate cu 7 morţi şi 51 de răniţi, dintre care mai mulţi se află în stare gravă. Ciocnirile au fost determinate de vizibilitatea extrem de redusă, din cauza ceţii.­­ UN VIOLENT CUTREMUR DE PAMINT a fost înregistrat luni la Lima, capitala Republicii Peru. Deşi nu au fost înregistrate victime, cutremurul a provocat panică în rîndul populaţiei de pe întreaga coastă peruană a Pacificului şi importante pagube materiale. Nume­roase clădiri au suferit degradări. In cercurile, specialiştilor se apreciază că acest seism ar fi o con­secinţă a recentelor experienţe nucleare efectuate de către S.U.A. în zona Pacificului. Agenţiile de presă amintesc­, cu acest prilej, de puternicul cutremur care s-a produs în Peru, în mai, anul trecut, în urma căruia 60 000 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva sute de mii au rămas fără adăpost. Activitatea productivă intre de­ziderat şi împlinire Măsurile stabilte de partid privi­toare la practica şcolară sunt de o importanţă covîrşitoare pentru per­fecţionarea învăţămîntului nostru. Prin aplicarea acestora procesul in­­structiv-educativ îşi sudează, supe­rior, cele două laturi ale sale, cîştigă esenţial în posibilităţile de cunoaştere a realităţii; teoria şi practica de ni­vel şcolar se completează şi se veri­fică reciproc in ambianţa socială a uzinelor, întreprinderii agricole, ate­lierelor şcolare. încă înainte de începerea anului şcolar, pulsul preocupărilor destinate bunei organizări şi desfăşurări a ac­tivităţilor tehnico-productive s-a in­tensificat, căpătînd, în actualul con­text al educării socialiste a tuturor oamenilor muncii, sensuri noi, mai adinei. Viaţa şi şcoala contemporană sunt privite în unitatea lor dialectică, şcoala pregăteşte tinerii pentru viaţă, iar viaţa, viaţa socială , pentru şcoală, pentru cunoaşterea teoretică de perspectivă. In realizarea sarcinilor din acest compartiment al procesului instructiv­­educativ au fost luate, la nivelul Co­mitetului judeţean de partid, măsuri menite să ducă la­ promovarea în act a unui învăţăm­înt tehnico-productiv de calitate, la sti­mularea funcţională a practicii elevilor. Atelerele-şcoală, obiective de impor­tanţă majoră pen­tru actuala etapă a învăţămîntului nostru, încep, de pe acum să-şi arate roadele. Vizita întreprinsă în citeva unităţi şcolare din judeţ confirmă a­­firmaţia de mai sus. Liceul nr. 2 Sibiu dispune de două­ ateliere — croitorie­ şi lăcătuşerie dotate,, deocamdată, cu strictul nece­sar pentru efectuarea corespunzătoare (subliniem: deocamdată, a orelor des­tinate, prin programă, practicii ele­vilor. Baza materială — materie pri­mă, maşini­ şi unelte simple — este asigurată. Cei şase maiştri-instruc­­tori îşi pot, aşadar, desfăşura activi­tatea ce le este încredinţată. Subli­niem că întreaga practică efectuată ai­ci este îndreptată spre­­ executarea unor lucrări utile, destinate, in pri­mul rînd, autodotării. Bunăoară, ele­vele de la croitorie îşi confecţionează halatele necesare activităţii din ate­lier, modele de croi etc. Băieţii exe­cută scule simple pentru atelierul de lăcătuşerie, cîrnige pentru hărţi şi planşe, instalaţii pentru laboratorul de chimie, o staţie de amplificare şi­ sonerii necesare şcolii, lămpi forjate etc. In ceea ce priveşte asigurarea ba­zei materiale, prof. Edda Gross, di­rector al Liceului nr. 2, sublinia că un aport deosebit şi-au adus între­prinderea AMET, care patnmnează a­­cest liceu, şi comitetul de părinţi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre întreprinderea „Libertatea" (al doilea „patron“ al liceului), care a rămas în faza promisiunilor. Ajutorul practic al acesteia nu se vede, pînă acum, sub nici o formă. Relevant este şi faptul că, la acest liceu, maiştri-instructori, organizaţi într-o „catedră de pregătire tehnico­­productivă“, au un plan de muncă structurat pe obiective, din care nu lipseşte pregătirea proprie, metodică şi de specialitate. Mai sesizăm „cooperarea“ între a­­cest liceu şi şcolile generale nr. 1 şi nr. 2, pentru lucrări de tâmplărie şi gospodărie. Prin aceasta se evită uni­lateralitatea pregătirii practice a ele­vilor; totodată, baza materială — spa­ţiu, maşini, unelte — a şcolilor din­­municipiu este folosită intensiv, prin programări comune. In afara atelierelor şcolare despre care am vorbit, elevii liceului (cl. a X-a generală şi anul III de liceu — fete) efectuează practică direct în producţie, la întreprinderea „Liberta­tea“ (croitorie şi ţesătorie). O parte din elevele claselor liceale execută, pe lingă lucrări de croitorie, şi obiec­te de artizanat (cusături, casete orna­mentate etc.) ce urmează a fi valori­ficate. O situaţie mai mult decit satisfăcă­toare am găsit la Şcoala generală nr. 2 Sibiu. Prof. Matei Möss, directorul şcolii, se declară, pentru început, mulţumit de felul cum lucrează cele două ateliere — de lăcătuşerie şi gos­podărie — unde cei 249 elevi prestează orele de practică., „Un mare­­ ajutor, — ne spune dînsul — primim din partea comitetului de părinţi şi a în­treprinderilor­­ ce ne­­ patronează, AMET şi Uzina me­canică. Preconizăm un contract perma­nent,­­prin Comite­tul executiv­ al Consiliului­­ popular municipal, privind valorificarea pro­duselor noastre de atelier — lucrări în metal, obiecte da uz casnic etc. Ceea ce­­ se realizează la orele de gos­podărie — complete, prăjituri — va­lorificăm prin­ vînzare elevilor lrm pauzele dintre ore. Cu­­banii obţinuţi procurăm, pentru acelaşi atelier, —­­gospodărie, materie primă (făină,­ za­­hăr, ulei, unt etc.)“. Pentru­­ a ne completa imaginea a­­supra posibilităţilor atelierelor şcoală amintim faptul că la Şcoala generală nr. 2 a­u fost confecţionate şase cos­tume naţionale româneşti ca­re sunt folosite de către echipa de dansuri a şcolii. Importanţă şi mai mare credem că are un alt aspect: practica produc­tivă efectuată direct în întreprinderi. O grupă de fete de la această şcoală lucrează, acum în al doilea an, sub îndrumarea ing. Ioan Gojineţchi, la întreprinderea „Flamura roşie“ Sibiu.­­Parte dintre acestea sunt în prag de a se decide ca, după terminarea şco­lii, să se angajeze aici. E nevoie oare să mai insistăm, după ce am amintit aceste lucruri, asupra valenţelor in­­structiv-educative ale practicii şcolare productive? ! Demne de scos în relef, pentru su­gestiile pe care Ie implică, sint unele aspecte întâlnite la Şcoala generală nr. 4 Mediaş. Şcoala dispune de un atelier de lăcătuşerie avind 10 bancuri cu 15 menghine, o maşină electrică de găurit, o forjă, un polizor, scule şi, în perspectivă, un strung şi un aparat de sudură (de la „Fabrica de şuruburi“, care patronează şcoala). Sprijin, cu scule, aparatură pentru laboratorul de chimie (care va lua fiinţă), materiale şi materii prime­­ (Continuare în pag. a III-a) TRAI­AN SUCIU Dispunînd de utilaje moderne, elevii Şcolii profesionale din cadrul Grupului şcolar al M.I.U. realizează zi de zi produse de o calitate apreciabilă. Aici poposesc adesea „curioşii“ de la şcolile generale ajunşi în pragul alegerii unei profesiuni şi pleacă entuziasmaţi Foto: HORST BUCH FERNER

Next