Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)

1971-12-04 / nr. 1177

Pagina 2 S..513 LGS 1 P 3n­­ 1y3 iSI s s 5 »V s i isI sI s s s is *s1 V L Ion şi Liviu Pomeran muncitori de frunte în ramura încălţăminte, sunt prezenţi de peste 30 de ani la toate festivităţile ocazionate de evenimen­te importante, în calita­te de protagonişti ai cân­tecului patriotic-revolu­­ţionar, dinamizator al vieţii culturale locale. Ultima dată i-am văzut la tradiţionala ediţie a festivalului cultural „Ci­­binium“, pe posturi de primi atacanţi in com­partimentul tenorului prim al corului „Ghieor­­ghe Dima“ din Sibiu. — Nea Ioane, te văd de multă vreme în co­rurile reprezentative ale oraşului. De cînd ai în­ceput să cînţi? — Sînt corist din a­­nul 1937, cînd mi-am fă­cut debutul în corul „Guttenberg al tipogra­filor, dirijat de Ion Tă­­nase, unde am legat prie­tenii trainice, hotărîtoare pentru orientarea mea in viaţă. De zilele şi anii trăiţi in climatul sănătos al corului „Guttenberg“ mă leagă cele mai fru­moase amintiri. După cîţiva ani l-am dus la acelaşi cor şi pe fratele meu Liviu — mai tînăr ca mine cu şase ani — care a rămas şi el devo­tat „Guttenberg“-ului şi ţelurilor lui culturale. „îmi amintesc cu plă­cere — intră în vorbă Liviu Pomeran — de de­plasările făcute cu corul tipografilor în zilele fierbinţi ale anilor ’44— 45, în campania electo­rală din '46 şi în alte campanii şi acţiuni ulte­rioare în oraşele şi sa­tele din judeţul­­ Sibiu. Cintam sub bagheta com­pozitorului, Gheorghe Şoim­a, răsplătiţi de a­­plauzele entuziaste ale muncitorilor şi ţăranilor — uneori sub ameninţa­rea prozeliţilor partide­lor istorice. Amintindu-mi aceste zile memorabile, avîntul constructiv revo­luţionar ce a urmat, simt mindria participării ac­tive în perioada hotărî­toare a construcţiei so­cialiste de la noi. Sînt vii în mintea mea succe­sele repurtate de corul „Guttenberg“ în schim­burile de experienţă cu tipografii din Bucureşti, de la Casa Scînteii, în­treprinderea poligrafică „13 Decembrie“, între­prinderea Poligrafică nr. 4, cu cei din Braşov, Cluj, Oradea, Timişoara şi alte oraşe din ţară, unde sibienii au dus nu numai faima măiestriei lor profesionale, ci şi mesajul tradiţiei cultu­rale a tipografilor de pe malul Cibinului, prezenţi timp de peste 80 de ani în viaţa culturală şi po­­litico-m­unc­­ienească a Sibiului. Reflectînd asu­pra trecutului nu prea îndepărtat, îmi exprim nedumerirea faţă de stagnarea din ultimii ani a activităţii corului „Gut­tenberg“, situat la loc de frunte decenii de-a rindul in mişcarea cul­turală amatoare. M-am despărţit de in­terlocutorii mei cu un sentiment de stimă şi respect pentru devota­mentul şi militantismul lor sincer, consecvent şi dezinteresat în mişcarea culturală amatoare a Si­biului, de care s-au le­gat şi pe care o slujesc cu dăruire muncitoreas­că de peste trei decenii. DOINA SĂLAJANU DĂRUIRE Un nou bloc — nr. 15 — a fost dat recent în folosinţă la Agnita, în imagine modernul cartier agnitean după ultimul retuș „pentru iarnă" făcut de constructori . ȘTIRI • I.Y1 ORHI|­II • CONSOIYARI • PI IILICITVI E • «ȘTIRI • IN FOR Hifii• JOYSEMYJRI • PUBLICITATE • ȘTIRI • INFORMAȚII • COYSEMNÍRI «A Mm §y11rsiBp© ! CU TEODOR CARAIVAN, DIRECTORUL I.C.S. PRODUSE INDUSTRIALE, PE TEMA: „Iliatta cadouli­ui“ la Mediaş Conform tradiţiei, luna decem­brie, declarată „Luna cadourilor“, consemnează o mare afluenţă de cumpărători în magazine. Pentru ca şi în acest an tradiţia să nu fie desminţită şi pentru a face faţă cerinţelor, ne puteţi arăta ce aţi întreprins la nivelul întreprin­derii pe care o conduceţi? — In vederea asigurării unei des­faceri corespunzătoare a articolelor specifice „Lunii cadourilor“, precum şi a mărfurilor de sezon, întreprin­derea noastră a luat din timp măsu­rile necesare. Astfel, pentru a fi în ton cu cerinţele populaţiei şi a da un caracter sărbătoresc acestei luni, vitrinele, interioarele şi exterioarele unităţilor vor fi amenajate în aşa fel Incit să redea atmosfera sărbătoreas­că specifică sărbătorilor de iarnă, iar expunerea mărfurilor va sugera o­­temă adecvată... sezonului. — Cred că nu vă referiţi doar la unităţile centrale... — Nu. Nu numai unităţile din cen­tru vor fi amenajate şi împodobite astfel ci şi cele din cartierele mu­nicipiului, bineînţeles respectînd spe­cificul fiecăruia. — Acestea, desigur in ce pri­veşte reclama. Dar cu privire la buna servire a cumpărătorilor? — Pentru evitarea aglomeraţiei şi asigurarea unei deserviri prompte vom organiza expoziţii permanente cu vînzare la unităţile „Cristalul“, „Bijuteria“, la cele de jucării şi tex­tile. Pe lingă acestea, ţinînd seama de cerinţele mari de jucării şi arti­cole pentru pomul de iarnă, începind de la 1 decembrie se vor înfiinţa ra­ioane suplimentare de desfacere a acestora. Astfel, unul dintre acestea va funcţiona la unitatea care des­face mobilă, unul la magazinul me­­talo-chimice din cartierul Gura Cîmpului, altul la unitatea similară din oraşul Copşa Mică. — Uneori cumpărătorul se des­curcă dificil în alegerea cadou­lui... — Am luat măsura confecţionării „pachetelor-cadouri“, ambalate cit mai atractiv şi la preţuri accesibile masei de cumpărători. Asemenea pa­chete se pot găsi la unităţile „Fe­­mina“, „Cristalul“, „Bijuteria“, „Ele­gant“, „Darclee“, „Select“, „Eva“ şi la unitatea de mercerie din cartierul „Verometan“. De menţionat că pa­chetele cu cadouri se pot executa şi la cerere. Pentru început, am pre­văzut confecţionarea a 10 mii de pachete din care 5 000 in cadrul sec­torului metalo-chimice, care conţin articole cosmetice şi de toaletă, bi­juterii, artizanat, articole de sticlă­rie, porţelan, faianţă, textile combi­nate cu articole cosmetice, bijuterii şi gi­efe. De asemenea, in vederea îmbună­tăţirii prezentării şi ambalării mărfu­rilor specifice pentru cadouri, am luat măsura ca toate unităţile să dis­pună de cantităţi suficiente de hirtie de ambalaj tipărită cu reclamă, de aţă, panglici, celofan, pungi de ma­terial plastic etc. Am omis să arăt că, tot in această lună, în vederea popularizării noilor tipuri de aparate de radio şi televi­zoare, la care preţurile s-au redus substanţial, se vor organiza demon­straţii practice cu aceste bunuri de folosinţă îndelungată. Şi încă ceva, spre bucuria celor mici, în „Parcul copiilor“, unde va fi amenajat oră­şelul lor, nu vor lipsi, fireşte, chioş­curile unde se vor desface jucării şi diferite articole pentru copii. Convorbire consemnată de E. SANDU CITITORII SESIZEAZĂ Neglijenţe gospodăreşti... In ultima perioadă ne-au sosit la redacţie citeva scrisori prin care ni se semnalează unele as­pecte negative în domeniul edili­­tar-gospodăresc. • In fiecare joi şi duminică, în oraşul Cisnădie, pe lingă piaţa zilnică de legume şi zarzavaturi, se organizează şi tîrg. Este un lucru bun. Rău este însă faptul că şi tîrgul are loc în plin cen­trul oraşului, într-un spaţiu de circa 200 m­p. Pe străzile Patrio­ţilor şi Apărării joia şi duminica staţionează sute de căruţe. Ani­malele aduse spre vînzare plus caii de tracţiune lasă în urma lor bălegar, resturi de fin, coceni etc., care uneori rămîn încă o zi-două. De notat că în apropierea pieţii se află unele instituţii, grădiniţe de copii şi magazinul alimentar, care sunt afectate puternic de a­­ceastă murdărie. Oare ea nu se poate evita? Cu ani în urmă, edhilii oraşului au stabilit un loc pentru organi­zarea de tîrguri, la capătul stră­zii... Tîrgului. De ce nu este fo­losit acest spaţiu? • Pe str. Cloşca, din Sibiu, prin contribuţia cetăţenilor, în luna oc­tombrie a.c. s-a efectuat lucrarea de introducere a conductei de apă potabilă. A rămas de efectuat doar branşamentul. Cu toate că cetă­ţenii au plătit şi această lucrare şi s-au dus în repetate ringuri la I.C.S., lucrarea de branşament nu a fost executată nici după o lună şi jumătate. (între timp, şan­ţul s-a surpat, s-a umplut cu apă). Oamenii, care pentru această lu­crare au cheltuit citeva mii de lei adunaţi prin contribuţie, au rămas doar cu promisiunile, în care sunt meşteri mari unii sala­riaţi de la I.C. Sibiu, care tergi­versează nejustificat terminarea lucrării. Pe cînd va curge apa şi la robinetele din str. Cloşca? • Budislava este o stradă în­gustă, cu trotuar pe o singură parte. Zilnic pe acest trotuar as­faltat circulă sute şi sute de ce­tăţeni din cartierul Trei stejari. In 27 noiembrie, însă, un buldo­zer, necesar lucrării de introdu­cere a tuburilor de canalizare de pe strada Spartacus, lucrare efec­tuată de Întreprinderea de repa­raţii şi construcţii, a trecut pe aci şi a distrus stratul de asfalt al trotuarului. (Acest utilaj ar fi pu­tut să circule pe alte străzi, unde n-ar fi produs nici o pagubă). Acum se pune întrebarea: cine-l va reface? Răspunsul credem că nu poate să fie decit acesta: cei ce l-au distrus, respectiv I.R.C., că doar au echipe specializate pentru asemenea lucrări... • Şcoala generală din Apoldul de Jos s-a mărit in toamna acestui an cu încă patru săli de clasă. Ele au fost date în funcţie, însă, fără a li se fi introdus curentul electric. Comitetul executiv a achitat I.R.E. Sibiu lucrarea" Pînă la mijlocul lunii noiembrie a.c. s-a executat instalaţia, dar becu­rile totuşi nu ard. Cum ziua S-a micşorat, elevii, mai ales la prima oră de curs, nu văd să citească, să scrie. Şi toate acestea dintr-o neglijenţă a cuiva din cadrul Şan­tierului de construcţii-montaj, lo­tul I al I.R.E. Sibiu, care nu a terminat complet lucrarea de bran­şament. Cit va mai trebui să se aştepte pînă cînd în noile săli de clasă va străluci lumina de la becuri? S. MAGEANU (după sesizările primite de la I. Prişcu, M. Boboc, N. Popescu, M. Iancu și P. Albu) Tribuna Sibiului y 13 I.* In Editura politică a apărut­ de Mihai Cruceanu şi Florian Tănăsescu Colecţia „Evocări“ care apare în Editura politică sub egida I.S.I.S.P., s-a îmbogăţit recent cu un nou vo­lum, închinat militantului comunist Alexandru Dobrogeanu-Gherea. Descrierea vieţii şi activităţii celui ce timp de aproape trei decenii şi-a consacrat puterea de muncă, energia şi­­devotamentul mişcării muncitoreşti, Partidului Comunist Român, repre­zintă rodul colaborării unuia dintre veteranii P.C.R., intelectualul comu­nist Mihai Cruceanu, care l-a cunos­cut personal pe Al. Dobrogeanu şi a tînărului istoric Florian Tănăsescu. Autorii, primul depozitar al unor preţioase amintiri, cel de-al doilea cercetător atent şi priceput al izvoa­relor de arhivă, au izbutit să redea în paginile cărţii chipul, personalita­tea, viaţa de luptă şi de jertfe a ce­lui ce şi-a înscris de-a pururi numele în panteonul eroilor clasei noastre muncitoare, a poporului şi Partidului Comunist Român — Alexandru Do­brogeanu-Gherea. Pe baza acestor izvoare ne sunt în­făţişate copilăria şi tinereţea lui A­­lexaandru, fiu al lui Constantin Do­brogeanu-Gherea, prestigiosul gînditor socialist român şi critic literar, o co-­­ pilărie şi o tinereţe înconjurată de dragostea şi atenţia părinţilor, închi­nată de tînărul Alexandru studiului, lecturilor literare şi ştiinţifice, pregă­tirii sale ca inginer mecanic. 11 vom intîlni apoi în postura de pedagog la o şcoală de meserii din Bucureşti, preocupat de formarea ti­nerilor maiştri şi deopotrivă de reu­şita visului „maisteraşului“ Aurel Vlaicu, căruia ii dă sfaturi calificate, inspirîndu-i încredere in posibilitatea de a ridica faima geniului românesc pe noi culmi. O întîmplare tragică îl va readuce alături de familia tatălui, la Ploieşti, oraşul de care-şi va lega de-a pururi numele de militant comunist, de re­prezentant de nădejde al maselor muncitoare, de publicist strălucit al presei comuniste şi muncitoreşti. In timpul primului război mondial, îl vom întîlni in tranşee, dar şi sub flamurile drapelului roşu, Al. Dobro­geanu-Gherea avind convingerea că viitorul patriei se făureşte nu numai în tranşee, ci şi în lupta pentru tri­umful democraţiei, pentru dreptate socială. Acestor ţeluri îşi va consacra întreaga viaţă după făurirea statului naţional unitar român. Ca militant socialist, s-a situat pe poziţiile cele mai înaintate, dsfăşurînd o neobosită muncă propagandistică, organizatorică şi ideologică pentru transformarea partidului socialist în partid comunist. Pr­opus şi ales deputat din partea Partidului socialist, se va remarca drept unul dintre cei mai fervenţi a­­părători ai intereselor proletariatului. Cucerindu-şi un binemeritat presti­giu în rîndurile partidului Al. Dobro­geanu-Gherea a fost desemnat să fa­că parte din delegaţia socialiştilor ro­mâni care s-a deplasat la Moscova pentru a se documenta asupra tezelor şi activităţii Internaţionalei a III-a. Aici, împreună cu alţi militanţi so­cialişti români, l-a cunoscut personal pe Vladimir Ilici Lenin, care, infor­mat asupra profesiunii de inginer­­ al lui Al. Gherea, i-a dăruit un volum conţinînd proiectul electrificării păr­ţii de nord a ţării sovietelor. La 8 Mai 1921, alături de ceilalţi delegaţi, Al. Dobrogeanu-Gherea şi-a cartea înscris numele printre făurarii Par­tidului Comunist Român, încununare firească a procesului de clarificare politică şi ideologică a proletariatului, de situare a mişcării noastre mun­citoreşti pe poziţiile înaintate ale marxism-leninism­ului. Anii care au urmat au fost pe cit de rodnici în împliniri, în izbînzi do­­bîndite pe tărîmul luptei pentru con­solidarea partidului comunist, pentru organizarea clasei muncitoare, pe a­­tît de grei, de tragici pentru soarta militantului comunist Alexandru Do­brogeanu-Gherea. Arestat, implicat în procese, a suportat cu demnitate şi dîrzenie toate privaţiunile, alegînd ca singură armă de luptă posibilă în a­­cele condiţii, greva foamei. In trei rînduri a fost la un pas de sacrificiul suprem pentru crezul său. C. G. Cos­­ta-Foru,­ om politic democrat, cu largi vederi progresiste, a exprimat, cre­dem, în chipul cel mai autentic por­­tertul moral al lui Al. Dobrogeanu- Gherea: „El a vrut — scria demo­cratul român într-un articol publicat în ziarul „Adevărul“ — să protesteze prin moartea sa contra ilegalităţilor suferite de la Siguranţa generală a statului şi de la instanţele militare. Şi eu îl ştiu, omul are o fire care nu se înduplecă. L-am văzut şi la precedentul proces, nu s-a înduple­cat“. Citind această carte, întregită de o selecţie din scrierile lui Al. Dobro­geanu-Gherea, înţelegi mai deplin de ce Partidul Comunist Român a deve­nit simbolul aspiraţiilor de progres, de bunăstare şi fericire pentru toţi cei ce muncesc, râmîi cu ceva din exemplul, de dîrzenie, de tenacitate, dăruire şi spirit de sacrificiu pentru viitorul ■comunist al patriei noastre.­­ In această colecţie au mai apărut: M. Gh. Bujor: „Ştefan Gh­eorghiu şi epoca sa“; M. C. Stănescu: „Gh. M. Vasilescu“; N. Petreanu, Dan Baran: „I. C. Friv­u"; S. Neagoe: „Nicolae Codreanu“; N. Iluscariu: „Alexandru Constantinescu“; N. Gălăţeanu, A. Go­­goneaţă: „Panait Muşoiu"; Vasile G­­ionescu: „Alexandru Ionescu"; C. Pîr­­vulescu, G. Tudoran: „Gim­itrie Ma­­rinescu“; I. Szikszay, M. Popa, I. Bu­­lei: „Eugen Hozvan". azi... 4 DECEMBRIE • Se împlinesc 116 ani de cînd a luat fripta, la Bucureşti Şcoala de medicină. • 101 ani de la naşterea ingi­nerului şi matematicianului Ion Ionescu (m. 1946). TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică, vreme închisă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi intermi­tente. Vîntul va sufla potrivit, din sectorul nord-vestic. Temperatura va scădea uşor. Minimele vor fi cu­prinse între zero şi plus 2 grade, iar maximele vor oscila între plus 2 şi 5 grade. Dimineaţa ceaţă locală. SIBIU: PACEA: După vulpe (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: „Z“ (orele 9,30; 12,00; 15,30; 13,00; 20,30). TINERETULUI: Aricii se nasc fără ţepi (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEM­BRIE: Mă iubeşte, nu mă iubeşte (ore­le 14,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: O dumini­că în familie (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Începutul (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Afurisitul de bunic (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Asediul (o­­rele 0,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA, 8 MAI: Ursul şi păpuşa (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Adio, Granada (orele 17,00 şi 19,00). HAZNA-BAI: Alexandru cel fericit (orele 17,00 şi 19,00) APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Facerea lumii (orele 17,00 şi 19,00). L­a Teatrul de stat din Sibiu, ora 19.30, va avea loc speri­atorul cu pie­sa Secunda 58, abonament litera D, TELEVIZIUNE mmmmm 11 14.30 Tenis: Turneul campionilor. Transmisiune directă, de la Paris. 15.45 Box: Polonia — Anglia — înregistrare de la Varșovia. 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Tenis: Turneul campionilor. Transmisiune directă de la Paris. 19.20­­ 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: Invadatorii (III). 21.50 Teledivertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Tenis: Turneul campionilor, înregistrare de la Paris. ț i /f­fi • ' Vi Cc Z#««» CU/ffi CINEMA TEATRU O problemă de permanentă actualitate (Urmare din pag. I) Eiu așa ceva. S-ar părea că au scăpat din vedere ce neplăceri aduce nefo­­losirea utilajelor, că stagnarea acesto­ra afectează serios indicatorii econo­­mico-financiari, că reduce cuantumul beneficiilor prin amortizările ce se plătesc, indiferent că maşinile stau sau lucrează. Este adevărat că datorită ritmului rapid în care ne dezvoltăm, în eco­nomia judeţului se simte o oarecare lipsă de forţă de muncă. Tot atît de adevărat este şi faptul că prin gra­dul care-l are, uzina de fabricaţii şi reparaţii n-are posibilitatea să acor­de angajaţilor ei aceleaşi avantajii pe care le acord şi să zicem, „Indepen­denţa“ sau U.P.A.S. Dar nu trebuie pierdută din vedere perspectiva pe care o are uzina- în curînd ea se va înnoi din „cap pină-n picioare“. In această direcţie trebuie îndreptată munca politică ce trebuie să o des­făşoare organizaţia de bază, comite­tul oamenilor muncii. Fluctua­ţia mare ar trebui să dea serios de gîndit conducerii întreprinderii. Nu este admisibil ca într-o unitate de stat să se angajeze, numai în 10 luni, 94 de oameni, şi tot în aceeaşi perioa­dă, să plece 85. Se impune intensifi­carea muncii de propagandă, de edu­care şi ridicare a nivelului politico­­ideologic al tuturor salariaţilor uzi­nei, dar mai ales al celor noi anga­jaţi, pentru formarea unei conştiinţe socialiste corespunzătoare omului nou. Ar fi păcat ca unele iniţiative, nu lipsite de interes, să se piardă, să nu dea rezultatele scontate. Momentan se lucrează complet în două schimburi şi se încearcă extinderea şi celui de-al treilea. Noi suntem­ convinşi că aici, la Uzina de fabricaţii şi reparaţii pen­tru montaj în agricultură, există un colectiv, care se străduieşte să-şi în­deplinească îndatoririle. Se vede însă că-i lipseşte vigoarea, pe care numai unitatea, inclusiv unitatea de vederi şi de acţiune i-o poate da. Anul IV, nr. 1177 Panoramie competiţional s­âmbăta GIMNASTICA — Sibiu: sala Şcolii sportive, începind cu orele 10 şi 15, întreceri în cadrul „Cupei Federaţiei Române de Gimnastică“, la care parti­cipă cei mai buni gimnaşti şi gim­naste din ţara noastră. DUMINICA VOLEI — Sibiu: sala Armata (str. Ştefan cel Mare), ora 11, Drapelul roşu Sibiu—Corvinul Deva (I) — di­vizia B. FOTBAL — Sibiu, teren Electrica, ora 11, C.S.M. Sibiu—Selecţionata de tineret a judeţului Sibiu (partidă ami­cală). GIMNASTICĂ — Sibiu: sala Şcolii sportive, începind cu ora 10, ultimele confruntări din cadrul „Cupei Fede­raţiei Române de Gimnastică“. BASCHET — Sibiu, sala Şcoli­ sportive, ora 16. Olimpia Sibiu—Ştiinţa Petroşani (m) — divizia B. Uzina de piese auto Sibiu angajează de urgență: ECONOMIȘTI. ••••••••••••••••••••••••••••••••••a Fabrica d . și marochinărie : „13 Decembrie“ ANGAJEAZĂ PERSOANE pentru executarea de produse și lucrări de mar­­­rochinărie la domiciliu. 9 Contractele se încheie conform regulamentului de aplicare a H.C.M. 1956/1970, aprobat prin Ordinul M.I.U. 1166 1971. Informații suplimentare la biroul personal al fabricii, telefon 2­35 90. 9­9 Revista „LUMEA" Saptamînal de politică externa OFERĂ CITITORILOR surse de lărgire a cunoştinţelor şi informări în nu­meroase domenii ale vieţii internaţionale, într-o mare varietate de genuri publicistice, revista „LUMEA“ publică cu regularitate articole de sin­teză în probleme internaţionale majore, în sfera miş­cării de idei: tabloul curent al activităţii externe a României; comentarii, corespondenţe; interviuri cu personalităţi proeminente, reportaje, însemnări de călătorie, documentare; evocări istorice, memorii; noutăţi, ipoteze, controverse în lumea ştiinţei şi teh­nologiei moderne, priviri de perspectivă asupra evo­luţiei societăţii etc. înglobînd un mare volum de material documentar­­informativ, beneficiind de semnăturile competente a numeroşi gazetari români şi străini ca şi de acelea ale unor cunoscute personalităţi politice din ţară şi de peste hotare, revista „LUMEA“ se adresează pu­blicului larg, propagandiştilor şi cursanţilor de la di­ferite forme ale învăţămîntului politico-ideologic, precum şi celor ce studiază probleme majore ale vieţii şi relaţiilor internaţionale. A întreprinderea viei şi vinului Sibiu ANGAJEAZĂ: — lăcătuşi — frezor — matriţei — tinichigiu. MICA PUBLICITATE VÎND maşină tricotat Singer, Răşinari, str. Mihai Eminescu 806. VÎND Skoda 100 S, 14 000 km. Sibiu, telefon 1 13 23. VÎND brăţară aur 22 gr. Oferte ferme căsuţa poştală 80 — poşta centrală. PÎIBDUŢ sigiliu rotund cu­ următorul conţinut: Spitalul Unificat Judeţean Sibiu. Circumscripția sanitară Păuca, îl declarăm nul.

Next