Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)
1971-12-04 / nr. 1177
Pagina 2 S..513 LGS 1 P 3n 1y3 iSI s s 5 »V s i isI sI s s s is *s1 V L Ion şi Liviu Pomeran muncitori de frunte în ramura încălţăminte, sunt prezenţi de peste 30 de ani la toate festivităţile ocazionate de evenimente importante, în calitate de protagonişti ai cântecului patriotic-revoluţionar, dinamizator al vieţii culturale locale. Ultima dată i-am văzut la tradiţionala ediţie a festivalului cultural „Cibinium“, pe posturi de primi atacanţi in compartimentul tenorului prim al corului „Ghieorghe Dima“ din Sibiu. — Nea Ioane, te văd de multă vreme în corurile reprezentative ale oraşului. De cînd ai început să cînţi? — Sînt corist din anul 1937, cînd mi-am făcut debutul în corul „Guttenberg al tipografilor, dirijat de Ion Tănase, unde am legat prietenii trainice, hotărîtoare pentru orientarea mea in viaţă. De zilele şi anii trăiţi in climatul sănătos al corului „Guttenberg“ mă leagă cele mai frumoase amintiri. După cîţiva ani l-am dus la acelaşi cor şi pe fratele meu Liviu — mai tînăr ca mine cu şase ani — care a rămas şi el devotat „Guttenberg“-ului şi ţelurilor lui culturale. „îmi amintesc cu plăcere — intră în vorbă Liviu Pomeran — de deplasările făcute cu corul tipografilor în zilele fierbinţi ale anilor ’44— 45, în campania electorală din '46 şi în alte campanii şi acţiuni ulterioare în oraşele şi satele din judeţul Sibiu. Cintam sub bagheta compozitorului, Gheorghe Şoima, răsplătiţi de aplauzele entuziaste ale muncitorilor şi ţăranilor — uneori sub ameninţarea prozeliţilor partidelor istorice. Amintindu-mi aceste zile memorabile, avîntul constructiv revoluţionar ce a urmat, simt mindria participării active în perioada hotărîtoare a construcţiei socialiste de la noi. Sînt vii în mintea mea succesele repurtate de corul „Guttenberg“ în schimburile de experienţă cu tipografii din Bucureşti, de la Casa Scînteii, întreprinderea poligrafică „13 Decembrie“, întreprinderea Poligrafică nr. 4, cu cei din Braşov, Cluj, Oradea, Timişoara şi alte oraşe din ţară, unde sibienii au dus nu numai faima măiestriei lor profesionale, ci şi mesajul tradiţiei culturale a tipografilor de pe malul Cibinului, prezenţi timp de peste 80 de ani în viaţa culturală şi politico-muncienească a Sibiului. Reflectînd asupra trecutului nu prea îndepărtat, îmi exprim nedumerirea faţă de stagnarea din ultimii ani a activităţii corului „Guttenberg“, situat la loc de frunte decenii de-a rindul in mişcarea culturală amatoare. M-am despărţit de interlocutorii mei cu un sentiment de stimă şi respect pentru devotamentul şi militantismul lor sincer, consecvent şi dezinteresat în mişcarea culturală amatoare a Sibiului, de care s-au legat şi pe care o slujesc cu dăruire muncitorească de peste trei decenii. DOINA SĂLAJANU DĂRUIRE Un nou bloc — nr. 15 — a fost dat recent în folosinţă la Agnita, în imagine modernul cartier agnitean după ultimul retuș „pentru iarnă" făcut de constructori . ȘTIRI • I.Y1 ORHI|II • CONSOIYARI • PI IILICITVI E • «ȘTIRI • IN FOR Hifii• JOYSEMYJRI • PUBLICITATE • ȘTIRI • INFORMAȚII • COYSEMNÍRI «A Mm §y11rsiBp© ! CU TEODOR CARAIVAN, DIRECTORUL I.C.S. PRODUSE INDUSTRIALE, PE TEMA: „Iliatta cadouliui“ la Mediaş Conform tradiţiei, luna decembrie, declarată „Luna cadourilor“, consemnează o mare afluenţă de cumpărători în magazine. Pentru ca şi în acest an tradiţia să nu fie desminţită şi pentru a face faţă cerinţelor, ne puteţi arăta ce aţi întreprins la nivelul întreprinderii pe care o conduceţi? — In vederea asigurării unei desfaceri corespunzătoare a articolelor specifice „Lunii cadourilor“, precum şi a mărfurilor de sezon, întreprinderea noastră a luat din timp măsurile necesare. Astfel, pentru a fi în ton cu cerinţele populaţiei şi a da un caracter sărbătoresc acestei luni, vitrinele, interioarele şi exterioarele unităţilor vor fi amenajate în aşa fel Incit să redea atmosfera sărbătorească specifică sărbătorilor de iarnă, iar expunerea mărfurilor va sugera otemă adecvată... sezonului. — Cred că nu vă referiţi doar la unităţile centrale... — Nu. Nu numai unităţile din centru vor fi amenajate şi împodobite astfel ci şi cele din cartierele municipiului, bineînţeles respectînd specificul fiecăruia. — Acestea, desigur in ce priveşte reclama. Dar cu privire la buna servire a cumpărătorilor? — Pentru evitarea aglomeraţiei şi asigurarea unei deserviri prompte vom organiza expoziţii permanente cu vînzare la unităţile „Cristalul“, „Bijuteria“, la cele de jucării şi textile. Pe lingă acestea, ţinînd seama de cerinţele mari de jucării şi articole pentru pomul de iarnă, începind de la 1 decembrie se vor înfiinţa raioane suplimentare de desfacere a acestora. Astfel, unul dintre acestea va funcţiona la unitatea care desface mobilă, unul la magazinul metalo-chimice din cartierul Gura Cîmpului, altul la unitatea similară din oraşul Copşa Mică. — Uneori cumpărătorul se descurcă dificil în alegerea cadoului... — Am luat măsura confecţionării „pachetelor-cadouri“, ambalate cit mai atractiv şi la preţuri accesibile masei de cumpărători. Asemenea pachete se pot găsi la unităţile „Femina“, „Cristalul“, „Bijuteria“, „Elegant“, „Darclee“, „Select“, „Eva“ şi la unitatea de mercerie din cartierul „Verometan“. De menţionat că pachetele cu cadouri se pot executa şi la cerere. Pentru început, am prevăzut confecţionarea a 10 mii de pachete din care 5 000 in cadrul sectorului metalo-chimice, care conţin articole cosmetice şi de toaletă, bijuterii, artizanat, articole de sticlărie, porţelan, faianţă, textile combinate cu articole cosmetice, bijuterii şi giefe. De asemenea, in vederea îmbunătăţirii prezentării şi ambalării mărfurilor specifice pentru cadouri, am luat măsura ca toate unităţile să dispună de cantităţi suficiente de hirtie de ambalaj tipărită cu reclamă, de aţă, panglici, celofan, pungi de material plastic etc. Am omis să arăt că, tot in această lună, în vederea popularizării noilor tipuri de aparate de radio şi televizoare, la care preţurile s-au redus substanţial, se vor organiza demonstraţii practice cu aceste bunuri de folosinţă îndelungată. Şi încă ceva, spre bucuria celor mici, în „Parcul copiilor“, unde va fi amenajat orăşelul lor, nu vor lipsi, fireşte, chioşcurile unde se vor desface jucării şi diferite articole pentru copii. Convorbire consemnată de E. SANDU CITITORII SESIZEAZĂ Neglijenţe gospodăreşti... In ultima perioadă ne-au sosit la redacţie citeva scrisori prin care ni se semnalează unele aspecte negative în domeniul edilitar-gospodăresc. • In fiecare joi şi duminică, în oraşul Cisnădie, pe lingă piaţa zilnică de legume şi zarzavaturi, se organizează şi tîrg. Este un lucru bun. Rău este însă faptul că şi tîrgul are loc în plin centrul oraşului, într-un spaţiu de circa 200 mp. Pe străzile Patrioţilor şi Apărării joia şi duminica staţionează sute de căruţe. Animalele aduse spre vînzare plus caii de tracţiune lasă în urma lor bălegar, resturi de fin, coceni etc., care uneori rămîn încă o zi-două. De notat că în apropierea pieţii se află unele instituţii, grădiniţe de copii şi magazinul alimentar, care sunt afectate puternic de această murdărie. Oare ea nu se poate evita? Cu ani în urmă, edhilii oraşului au stabilit un loc pentru organizarea de tîrguri, la capătul străzii... Tîrgului. De ce nu este folosit acest spaţiu? • Pe str. Cloşca, din Sibiu, prin contribuţia cetăţenilor, în luna octombrie a.c. s-a efectuat lucrarea de introducere a conductei de apă potabilă. A rămas de efectuat doar branşamentul. Cu toate că cetăţenii au plătit şi această lucrare şi s-au dus în repetate ringuri la I.C.S., lucrarea de branşament nu a fost executată nici după o lună şi jumătate. (între timp, şanţul s-a surpat, s-a umplut cu apă). Oamenii, care pentru această lucrare au cheltuit citeva mii de lei adunaţi prin contribuţie, au rămas doar cu promisiunile, în care sunt meşteri mari unii salariaţi de la I.C. Sibiu, care tergiversează nejustificat terminarea lucrării. Pe cînd va curge apa şi la robinetele din str. Cloşca? • Budislava este o stradă îngustă, cu trotuar pe o singură parte. Zilnic pe acest trotuar asfaltat circulă sute şi sute de cetăţeni din cartierul Trei stejari. In 27 noiembrie, însă, un buldozer, necesar lucrării de introducere a tuburilor de canalizare de pe strada Spartacus, lucrare efectuată de Întreprinderea de reparaţii şi construcţii, a trecut pe aci şi a distrus stratul de asfalt al trotuarului. (Acest utilaj ar fi putut să circule pe alte străzi, unde n-ar fi produs nici o pagubă). Acum se pune întrebarea: cine-l va reface? Răspunsul credem că nu poate să fie decit acesta: cei ce l-au distrus, respectiv I.R.C., că doar au echipe specializate pentru asemenea lucrări... • Şcoala generală din Apoldul de Jos s-a mărit in toamna acestui an cu încă patru săli de clasă. Ele au fost date în funcţie, însă, fără a li se fi introdus curentul electric. Comitetul executiv a achitat I.R.E. Sibiu lucrarea" Pînă la mijlocul lunii noiembrie a.c. s-a executat instalaţia, dar becurile totuşi nu ard. Cum ziua S-a micşorat, elevii, mai ales la prima oră de curs, nu văd să citească, să scrie. Şi toate acestea dintr-o neglijenţă a cuiva din cadrul Şantierului de construcţii-montaj, lotul I al I.R.E. Sibiu, care nu a terminat complet lucrarea de branşament. Cit va mai trebui să se aştepte pînă cînd în noile săli de clasă va străluci lumina de la becuri? S. MAGEANU (după sesizările primite de la I. Prişcu, M. Boboc, N. Popescu, M. Iancu și P. Albu) Tribuna Sibiului y 13 I.* In Editura politică a apărut de Mihai Cruceanu şi Florian Tănăsescu Colecţia „Evocări“ care apare în Editura politică sub egida I.S.I.S.P., s-a îmbogăţit recent cu un nou volum, închinat militantului comunist Alexandru Dobrogeanu-Gherea. Descrierea vieţii şi activităţii celui ce timp de aproape trei decenii şi-a consacrat puterea de muncă, energia şidevotamentul mişcării muncitoreşti, Partidului Comunist Român, reprezintă rodul colaborării unuia dintre veteranii P.C.R., intelectualul comunist Mihai Cruceanu, care l-a cunoscut personal pe Al. Dobrogeanu şi a tînărului istoric Florian Tănăsescu. Autorii, primul depozitar al unor preţioase amintiri, cel de-al doilea cercetător atent şi priceput al izvoarelor de arhivă, au izbutit să redea în paginile cărţii chipul, personalitatea, viaţa de luptă şi de jertfe a celui ce şi-a înscris de-a pururi numele în panteonul eroilor clasei noastre muncitoare, a poporului şi Partidului Comunist Român — Alexandru Dobrogeanu-Gherea. Pe baza acestor izvoare ne sunt înfăţişate copilăria şi tinereţea lui Alexaandru, fiu al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, prestigiosul gînditor socialist român şi critic literar, o co- pilărie şi o tinereţe înconjurată de dragostea şi atenţia părinţilor, închinată de tînărul Alexandru studiului, lecturilor literare şi ştiinţifice, pregătirii sale ca inginer mecanic. 11 vom intîlni apoi în postura de pedagog la o şcoală de meserii din Bucureşti, preocupat de formarea tinerilor maiştri şi deopotrivă de reuşita visului „maisteraşului“ Aurel Vlaicu, căruia ii dă sfaturi calificate, inspirîndu-i încredere in posibilitatea de a ridica faima geniului românesc pe noi culmi. O întîmplare tragică îl va readuce alături de familia tatălui, la Ploieşti, oraşul de care-şi va lega de-a pururi numele de militant comunist, de reprezentant de nădejde al maselor muncitoare, de publicist strălucit al presei comuniste şi muncitoreşti. In timpul primului război mondial, îl vom întîlni in tranşee, dar şi sub flamurile drapelului roşu, Al. Dobrogeanu-Gherea avind convingerea că viitorul patriei se făureşte nu numai în tranşee, ci şi în lupta pentru triumful democraţiei, pentru dreptate socială. Acestor ţeluri îşi va consacra întreaga viaţă după făurirea statului naţional unitar român. Ca militant socialist, s-a situat pe poziţiile cele mai înaintate, dsfăşurînd o neobosită muncă propagandistică, organizatorică şi ideologică pentru transformarea partidului socialist în partid comunist. Propus şi ales deputat din partea Partidului socialist, se va remarca drept unul dintre cei mai fervenţi apărători ai intereselor proletariatului. Cucerindu-şi un binemeritat prestigiu în rîndurile partidului Al. Dobrogeanu-Gherea a fost desemnat să facă parte din delegaţia socialiştilor români care s-a deplasat la Moscova pentru a se documenta asupra tezelor şi activităţii Internaţionalei a III-a. Aici, împreună cu alţi militanţi socialişti români, l-a cunoscut personal pe Vladimir Ilici Lenin, care, informat asupra profesiunii de inginer al lui Al. Gherea, i-a dăruit un volum conţinînd proiectul electrificării părţii de nord a ţării sovietelor. La 8 Mai 1921, alături de ceilalţi delegaţi, Al. Dobrogeanu-Gherea şi-a cartea înscris numele printre făurarii Partidului Comunist Român, încununare firească a procesului de clarificare politică şi ideologică a proletariatului, de situare a mişcării noastre muncitoreşti pe poziţiile înaintate ale marxism-leninismului. Anii care au urmat au fost pe cit de rodnici în împliniri, în izbînzi dobîndite pe tărîmul luptei pentru consolidarea partidului comunist, pentru organizarea clasei muncitoare, pe atît de grei, de tragici pentru soarta militantului comunist Alexandru Dobrogeanu-Gherea. Arestat, implicat în procese, a suportat cu demnitate şi dîrzenie toate privaţiunile, alegînd ca singură armă de luptă posibilă în acele condiţii, greva foamei. In trei rînduri a fost la un pas de sacrificiul suprem pentru crezul său. C. G. Costa-Foru, om politic democrat, cu largi vederi progresiste, a exprimat, credem, în chipul cel mai autentic portertul moral al lui Al. Dobrogeanu- Gherea: „El a vrut — scria democratul român într-un articol publicat în ziarul „Adevărul“ — să protesteze prin moartea sa contra ilegalităţilor suferite de la Siguranţa generală a statului şi de la instanţele militare. Şi eu îl ştiu, omul are o fire care nu se înduplecă. L-am văzut şi la precedentul proces, nu s-a înduplecat“. Citind această carte, întregită de o selecţie din scrierile lui Al. Dobrogeanu-Gherea, înţelegi mai deplin de ce Partidul Comunist Român a devenit simbolul aspiraţiilor de progres, de bunăstare şi fericire pentru toţi cei ce muncesc, râmîi cu ceva din exemplul, de dîrzenie, de tenacitate, dăruire şi spirit de sacrificiu pentru viitorul ■comunist al patriei noastre. In această colecţie au mai apărut: M. Gh. Bujor: „Ştefan Gheorghiu şi epoca sa“; M. C. Stănescu: „Gh. M. Vasilescu“; N. Petreanu, Dan Baran: „I. C. Frivu"; S. Neagoe: „Nicolae Codreanu“; N. Iluscariu: „Alexandru Constantinescu“; N. Gălăţeanu, A. Gogoneaţă: „Panait Muşoiu"; Vasile Gionescu: „Alexandru Ionescu"; C. Pîrvulescu, G. Tudoran: „Gimitrie Marinescu“; I. Szikszay, M. Popa, I. Bulei: „Eugen Hozvan". azi... 4 DECEMBRIE • Se împlinesc 116 ani de cînd a luat fripta, la Bucureşti Şcoala de medicină. • 101 ani de la naşterea inginerului şi matematicianului Ion Ionescu (m. 1946). TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică, vreme închisă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi intermitente. Vîntul va sufla potrivit, din sectorul nord-vestic. Temperatura va scădea uşor. Minimele vor fi cuprinse între zero şi plus 2 grade, iar maximele vor oscila între plus 2 şi 5 grade. Dimineaţa ceaţă locală. SIBIU: PACEA: După vulpe (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: „Z“ (orele 9,30; 12,00; 15,30; 13,00; 20,30). TINERETULUI: Aricii se nasc fără ţepi (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Mă iubeşte, nu mă iubeşte (orele 14,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: O duminică în familie (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Începutul (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Afurisitul de bunic (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Asediul (orele 0,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA, 8 MAI: Ursul şi păpuşa (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Adio, Granada (orele 17,00 şi 19,00). HAZNA-BAI: Alexandru cel fericit (orele 17,00 şi 19,00) APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Facerea lumii (orele 17,00 şi 19,00). La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19.30, va avea loc speriatorul cu piesa Secunda 58, abonament litera D, TELEVIZIUNE mmmmm 11 14.30 Tenis: Turneul campionilor. Transmisiune directă, de la Paris. 15.45 Box: Polonia — Anglia — înregistrare de la Varșovia. 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Tenis: Turneul campionilor. Transmisiune directă de la Paris. 19.20 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: Invadatorii (III). 21.50 Teledivertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Tenis: Turneul campionilor, înregistrare de la Paris. ț i /ffi • ' Vi Cc Z#««» CU/ffi CINEMA TEATRU O problemă de permanentă actualitate (Urmare din pag. I) Eiu așa ceva. S-ar părea că au scăpat din vedere ce neplăceri aduce nefolosirea utilajelor, că stagnarea acestora afectează serios indicatorii economico-financiari, că reduce cuantumul beneficiilor prin amortizările ce se plătesc, indiferent că maşinile stau sau lucrează. Este adevărat că datorită ritmului rapid în care ne dezvoltăm, în economia judeţului se simte o oarecare lipsă de forţă de muncă. Tot atît de adevărat este şi faptul că prin gradul care-l are, uzina de fabricaţii şi reparaţii n-are posibilitatea să acorde angajaţilor ei aceleaşi avantajii pe care le acord şi să zicem, „Independenţa“ sau U.P.A.S. Dar nu trebuie pierdută din vedere perspectiva pe care o are uzina- în curînd ea se va înnoi din „cap pină-n picioare“. In această direcţie trebuie îndreptată munca politică ce trebuie să o desfăşoare organizaţia de bază, comitetul oamenilor muncii. Fluctuaţia mare ar trebui să dea serios de gîndit conducerii întreprinderii. Nu este admisibil ca într-o unitate de stat să se angajeze, numai în 10 luni, 94 de oameni, şi tot în aceeaşi perioadă, să plece 85. Se impune intensificarea muncii de propagandă, de educare şi ridicare a nivelului politicoideologic al tuturor salariaţilor uzinei, dar mai ales al celor noi angajaţi, pentru formarea unei conştiinţe socialiste corespunzătoare omului nou. Ar fi păcat ca unele iniţiative, nu lipsite de interes, să se piardă, să nu dea rezultatele scontate. Momentan se lucrează complet în două schimburi şi se încearcă extinderea şi celui de-al treilea. Noi suntem convinşi că aici, la Uzina de fabricaţii şi reparaţii pentru montaj în agricultură, există un colectiv, care se străduieşte să-şi îndeplinească îndatoririle. Se vede însă că-i lipseşte vigoarea, pe care numai unitatea, inclusiv unitatea de vederi şi de acţiune i-o poate da. Anul IV, nr. 1177 Panoramie competiţional sâmbăta GIMNASTICA — Sibiu: sala Şcolii sportive, începind cu orele 10 şi 15, întreceri în cadrul „Cupei Federaţiei Române de Gimnastică“, la care participă cei mai buni gimnaşti şi gimnaste din ţara noastră. DUMINICA VOLEI — Sibiu: sala Armata (str. Ştefan cel Mare), ora 11, Drapelul roşu Sibiu—Corvinul Deva (I) — divizia B. FOTBAL — Sibiu, teren Electrica, ora 11, C.S.M. Sibiu—Selecţionata de tineret a judeţului Sibiu (partidă amicală). GIMNASTICĂ — Sibiu: sala Şcolii sportive, începind cu ora 10, ultimele confruntări din cadrul „Cupei Federaţiei Române de Gimnastică“. BASCHET — Sibiu, sala Şcoli sportive, ora 16. Olimpia Sibiu—Ştiinţa Petroşani (m) — divizia B. Uzina de piese auto Sibiu angajează de urgență: ECONOMIȘTI. ••••••••••••••••••••••••••••••••••a Fabrica d . și marochinărie : „13 Decembrie“ ANGAJEAZĂ PERSOANE pentru executarea de produse și lucrări de marrochinărie la domiciliu. 9 Contractele se încheie conform regulamentului de aplicare a H.C.M. 1956/1970, aprobat prin Ordinul M.I.U. 1166 1971. Informații suplimentare la biroul personal al fabricii, telefon 235 90. 99 Revista „LUMEA" Saptamînal de politică externa OFERĂ CITITORILOR surse de lărgire a cunoştinţelor şi informări în numeroase domenii ale vieţii internaţionale, într-o mare varietate de genuri publicistice, revista „LUMEA“ publică cu regularitate articole de sinteză în probleme internaţionale majore, în sfera mişcării de idei: tabloul curent al activităţii externe a României; comentarii, corespondenţe; interviuri cu personalităţi proeminente, reportaje, însemnări de călătorie, documentare; evocări istorice, memorii; noutăţi, ipoteze, controverse în lumea ştiinţei şi tehnologiei moderne, priviri de perspectivă asupra evoluţiei societăţii etc. înglobînd un mare volum de material documentarinformativ, beneficiind de semnăturile competente a numeroşi gazetari români şi străini ca şi de acelea ale unor cunoscute personalităţi politice din ţară şi de peste hotare, revista „LUMEA“ se adresează publicului larg, propagandiştilor şi cursanţilor de la diferite forme ale învăţămîntului politico-ideologic, precum şi celor ce studiază probleme majore ale vieţii şi relaţiilor internaţionale. A întreprinderea viei şi vinului Sibiu ANGAJEAZĂ: — lăcătuşi — frezor — matriţei — tinichigiu. MICA PUBLICITATE VÎND maşină tricotat Singer, Răşinari, str. Mihai Eminescu 806. VÎND Skoda 100 S, 14 000 km. Sibiu, telefon 1 13 23. VÎND brăţară aur 22 gr. Oferte ferme căsuţa poştală 80 — poşta centrală. PÎIBDUŢ sigiliu rotund cu următorul conţinut: Spitalul Unificat Judeţean Sibiu. Circumscripția sanitară Păuca, îl declarăm nul.