Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-15 / nr. 1211
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE CELEI DE-A XI-A SESIUNI A CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vineri, 14 ianuarie a.c., a avut loc cea de-a XI-a sesiune a Consiliului popular judeţean Sibiu. La lucrările sesiunii au participat deputaţii judeţeni deputaţi din judeţul Sibiu în Marea Adunare Naţională, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, cadre de conducere ale organelor locale de partid şi de stat, primarii comunelor, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Au fost prezenţi, de asemenea, Constantin Şandru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Ioan Govozdea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Nela Ionescu, director general in Ministerul Finanţelor. Sesiunea a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului economiei locale pe anul 1972 al județului Sibiu; 2. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1972 al județului Sibiu; 3. Proiect de hotărîre privind răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Hunedoara; 4. Proiect de hotărîre privind trecerea la subordinea Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Mediaş a Întreprinderii de industrie locală din Mediaş; 5. Propuneri ale Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean privind probleme în care se solicită sprijin din partea comisiilor permanente pe semestrul I 1972., 6. Alegerea de judecători pentru judecătorii și bouai. 7. Informare asupra modului cum s-au dus la îndeplinire hotărîrile luate In sesiunea anterioară. In continuarea lucrărilor sesiunii, tovarășul loan Ungur, primvicepreședinte al Consiliului popular judeţean, a prezentat expunerea la proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea ■ planului economiei locale pe anul 1972 al judeţului Sibiu. La punctul doi al ordinii de zi, deputatul Ioan Homescu, directorul Administraţiei financiare a judeţului Sibiu, a prezentat expunerea la proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1972. In încheierea primei părţi a lucrărilor sesiunii, deputatul Gheorghe Falaba, preşedintele comisiei permanente buget-finanţe, a prezentat raportul comun al comisiilor permanente. Pe marginea, documentelor prezentate au luat cuvîntul, fâcind valoroase propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor a Consiliului popular judeţean, deputaţii Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C., Constantin Buzdughină, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Sibiu, Petre Munteanu, directorul Liceului agricol din Sibiu, Dumitru Popa, directorul întreprinderii de gospodărie orășenească din municipiul Mediaș, Costică Porime, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R., Virgil Perianu, directorul Direcţiei tehnice a Consiliului popular judeţean,* Maria Fanache, preşedinta Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Constantin Boieriu, directorul Direcţiei comerciale a Consiliului popular judeţean, Dumitru Suciu, inspector şef la Inspectoratul sanitar judeţean, Traian Petru, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Ewalt Zweier, redactor şef al ziarului „Die Woche“, Costică Presecan, primarul comunei Loamneş, iar dintre invitaţi Achim Falaba, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Ocna Sibiului. Luînd cuvintul, tovarăşa Nela Ionescu, director general in Ministerul Finanţelor, a facut preţioase recomandări privind execuţia bugetară pe 1972, indicind căi pentru folosirea cit mai eficientă a fondurilor alocate de stat pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, a celorlalte domenii ale activităţii sociale. Aprecieri pozitive privind activitatea desfăşurată pe plan local in anul 1971 a făcut, in cuvintul său, tovarăşul Ioan Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economie şi Administraţie locală. Vorbitorul s-a oprit însă şi asupra unor minusuri care s-au manifestat în activitatea de investiţii, construcţii, gospodărie comunală a oraşelor şi municipiilor din judeţul Sibiu. Referindu-se sintetic la debutul salutar făcut in toate domeniile de activitate de oamenii muncii din judeţul nostru in primul an al actualului cincinal, tovarăşul Găvozdea a făcut numeroase propuneri de îmbunătăţire în continuare a activităţii de industrie locală, învăţâmint, cultură, sănătate, gospodărie comunală și (Continuare în pop. 10I-a) RĂSPUNS chemării , întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Sibiu, întrunit în cea de-a Xl-a sesiune ordinară pentru a dezbate şi adopta planul economic şi bugetul local pe anul 1972, analizînd activitatea desfăşurată în anul trecut, constată că au fost obţinute realizări însemnate în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale ale judeţului. Entuziasmul cu care oamenii muncii din judeţ — români, germani, ma- ghiari şi alte naţionalităţi — alături , de întregul popor, au răspuns in anul 1971 chemării lansate de Consiliul popular al judeţului Neamţ, s-a" materializat în rezultate însemnate" privind realizarea şi depăşirea principalilor indicatori ai planului de stat, a sarcinilor din domeniul edilitar-gospodăresc şi social-cultural. Astfel, planul de prestări servicii în gospodăria comunală a fost depăşit cu 3.47p , respectiv 10,9 milioane lei, planul producţieide construcţii montaj a fost depăşit cu 2,8/* respectiv 0,4 milioane lei. Planul de investiţii din fondurile centralizate ale statului a fost realizat in proporţie de 115,3%, realizindu-se IG12 apartamente faţă de 1200 planificate, s-au construit şi dat in funcţiune 32 săli de clasă, o, creşă cu 120 locuri. ' ’’ In sectorul comercial toate întreprinderile şi-au realizat sarcinile de plan, vînzindu-se mărfuri cu 195 milioane lei mai mult decit în anul 1970. Prin muncă patriotică s-au realizat lucrări in valoare de peste 120 milioane lei, faţă de angajamentul de 70 000 000 lei, în întrecerea care s-a desfăşurat, oraşul Ocna Sibiului a obţinut, locul II pe ţară la categoria oraşelor sub 10 000 locuitori, iar comunele Orlat, Bîrghiş şi Roşia au fost clasate pe locurile I, II şi, respectiv, III în întrecerea ce s-a desfăşurat între comunele din judeţ. Consiliul popular, analizind multilateral activitatea desfăşurată in lumina documentelor celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, a Plenarei Comitetului Central al partidului din 3—5 noiembrie 1971, a indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Ceauşescu la prima conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a primarilor din comune, precum şi a Legii privind planul cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975, a odus in evidenţă noi posibilităţi de creştere a potenţialului economic, de reducere a preţului de cost şi de sporire a acumulărilor, precum şi pentru realizarea de noi obiective edilitargospodăreşti şi construcţii de interes local. Exprimind dorinţa unanimă a cetăţenilor judeţului — muncitori, ţărani, intelectuali —, Consiliul popular al judeţului Sibiu răspunde chemării la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea în termen şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972, ,in principal, la următoarele obiective: 1. ÎN INDUSTRIA LOCALA, prin folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, prin imbunătăţirea continuă a proceselor de fabricaţie, a organizării muncii, diversificării producţiei, descoperirii si valorificării de noi resurse interne, reducerea consumurilor specifice şi a costurilor de producţie, se vor realiza: — depăşirea planului de producţie globală cu 1,5 milioane lei şi a producţiei marfă vîndută şi încasată cu 1,5 milioane lei; — creşterea producţiei de bunuri de consum în vederea majorării livrărilor de mărfuri la fondul pieţii. In acest sens, se va livra comerţului socialist un volum suplimentar de mărfuri in valoare de 600 mii lei; — asimilarea a 15 produse noi, peste cele prevăzute în plan; — depăşirea sarcinilor stabilite la următoarele sortimente cu: — 700 mc prefabricate din beton; — 10 000 mc produse de carieră şi balastieră; — 600 mii lei mobilă; — 1 000 tone construcţii metalice; — îmbunătăţirea gradului de înzestrare a unităţilor industriei locale cu utilaje prin autoutilaje, modernizarea lor. In acest sens, în anul 1972 se vor produce peste plan utilaje în valoare de 323 mii lei. 2. IN SECTORUL DE GOSPODĂRIE COMUNALA şi locativA, prin dezvoltarea reţelei de unităţi şi a prestărilor de servicii către populaţie, printr-o mai raţională folosire a mijloacelor materiale şi băneşti, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii se vor realiza: — depăşirea planului de prestaţii cu LG'*, reprezentind un volum de 5,5 milioane lei, din care: — depăşirea planului de prestări pentru populaţie cu 7,7%, reprezentînd un volum de 1 milion lei; — extinderea reţelelor de alimentare cu apă, peste plan, cu 2,17 km; , —■ extindere:a re,terolir, de ''mn'di’are, peste plan, cu 4,4 km; — înfiinţarea de activităţi de prestări de gospodărie comunală şi locativă în 5 localităţi rurale; — modernizarea, peste plan, a 4 000 mp străzi şi trotuare in localităţile urbane; — extinderea traseelor de transport în comun cu 2,5 km, faţă de lungimea existentă la 31 decembrie 1971; — racordarea la reţeaua de alimentare cu apă a unui număr de 300 locuinţe existente; — racordarea la reţeaua de canalizare a unui număr de 250 locuinţe existente. 3. ÎN SECTORUL DE PROIECTARE-SISTEMATIZARE: — folosirea de proiecte tip şi refolosibile la locuințele din fondul de stat şi proprietate particulară la 90%, din totalul apartamentelor ce se vor, da in folosinţă in anul 1973; — folosirea de proiecte tip şi refolosibile la clădiri social-culturale la 80% din totalul obiectivelor care se vor da în folosinţă în anul 1973; — elaborarea proiectelor de execuţie pentru anul 1973 la 17 obiective, cu trei luni înainte de termenul fixat, de 30 iunie 1972, şi la 7 obiective, cu 1 lună înainte; — folosirea soluţiilor industrializate la 60% din numărul de apartamente prevăzute a se da în folosinţă în anul 1973, din fondurile statului şi proprietate personală; — folosirea soluţiilor industrializate la 50% din numărul de obiective social-culturale prevăzute a fi date in folosinţă in anul 1973; — definitivarea şi aprobarea schiţelor de sistematizare pentru 5 oraşe şi 10 comune. 4. IN SECTORUL DE INVESTIŢII, prin pregătirea din timp a documentaţiilor şi amplasamentelor, asigurarea utilajelor tehnologice şi urmărirea execuţiei, se va asigura: — realizarea in trimestrul I 1972 a 25% şi în semestrul I 1972 a 50% din planul anual de investiţii; — darea în folosinţă in trimestrul I 1972 a 22% şi în semestrul I 1972 a 55% din numărul total de apartamente din fondurile statului, planificat d in anul 1972; — darea in folosinţă în trimestrul X 1972 a 16% şi in semestrul I 1972 a 407% din numărul total de apartamente proprietate personală planificat in anul 1972; — punerea în funcţiune în trimestrul I 1972, a 13% şi în semestrul I 1972 a 31% din valoarea fondurilor,fixe planificate în anul 1972; — darea în folosinţă, înainte de termenul planificat, a 6 obiective şi capacităţi ; — asigurarea proiectelor de execuţie aprobate pentru toate lucrările din planul pe anul 1973, pînă la data de 25.VI.1972 şi a amplasamentelor libere, pînă la data de 30.XI.1972. 5. IN SECTORUL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII MONTAJ, printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii pe şantiere, creşterea gradului de folosire a utilajelor, introducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, se va asigura: rerealizarea în trimestrul I 1972 a 25% şi in semestrul I 1972 a 50% din planul anual pe 1972 la producţia de construcţii montaj; — extinderea acordului global la 75% din totalul orelor prestate în acord; — reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie de construcţii montaj, cu 2 lei faţă de sarcina planificată pe anul 1972; — obţinerea de calificative foarte bune la cel puţin 50% din totalul obiectivelor executate şi recepţionate; j. -? wyitareaJ&vwltauii de WWP1?» disponibil în proporţie de 96,5%. —' executarea în regie a unui volum de construcţii-montaj cu 25«., mai mult faţă de prevederile de plan pe anul 1972. ti. ÎN SECTORUL DE DRUMURI ŞI PODURI, prin folosirea la maximum a capacităţilor utilajelor, a staţiilor de preparat mixturi asfaltice, printr-o aprovizionare ritmică cu materiale, precum şi prin diminuarea cheltuielilor cu transportul acestora se vor reduce cheltuielile cu 10 000 lei la km; — se vor executa peste plan 3 km de imbrăcăminți asfaltice ușoare. 7. PRINTR-OINAl JUDICIOASA FOLOSIRE A MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR, ■prin reducerea consumurilor specifice se vor economisi pe ansamblul economiei locale: — 70 tone metal; — 90 mc material lemnos; — 85 tone ciment. 8. DEPĂȘIREA VENITURILOR PROPRII LA BUGETUL JUDEŢULUI CU 2 650 MII LEI. Se vor obţine beneficii peste plan în valoare de 900 mii lei, din care: -- 400 mii lei la gospodăria comunală ; • - 500 mii lei in sectorul circulaţiei mărfurilor. 9. ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI, reţeaua comercială de stat se va dezvolta cu încă 19 unităţi, ce însumează 2 560 mp suprafaţă comercială, iar planul de desfacere a mărfurilor va fi depăşit cu 10 milioane lei. 10. PRIN CONTRIBUŢIA ÎN BANI ŞI ÎN MUNCA A LOCUITORILOR se vor realiza: - 12 săli de clasă, 2 cămine culturale, 1 dispensar uman; — întreţinerea şi repararea a 650 km de drumuri, în care scop se vor efectua 100 mii zile om cu braţele şi 120 mii zile cu mijloace de transport cu tracţiune animală şi mecanică; — impietruirea a 15 km drumuri de pămint. 11. PENTRU CONTINUA ÎNFRUMUSEŢARE ŞI BUNA GOSPODĂRIRE a localităţilor se vor executa, prin muncă patriotică, lucrări edilitar-gospodareşti în valoare , de 80 milioane lei, printre care 230 000 mp trotuare, 60 ha amenajări şi întreţineri de spaţii şi zone verzi, amenajarea a 140 baze sportive, salarii, terenuri de joacă pentru copii, plantarea a 44 mii arbori şi arbuşti, a 23 km de gard viu, 9 km îndiguiri şi taluzări şi consolidări de maluri etc. 12. ÎN DOMENIILE ÎNVAŢAMÎNTULUI, CULTURII, EDUCATEI SOCIALISTE ŞI SĂNĂTĂŢII se vor urmări şi realiza: — aplicarea în viaţă a măsurilor stabilite de partid, pentru continua dezvoltare a reţelei de învăţămînt, pentru perfecţionarea tehnicii de lucru şi creşterea pregătirii politicoprofesionale a viitoarelor cadre la nivelul exigenţelor actuale şi de perspectivă ale economiei naţionale; — crearea de ateliere şcoală la toate liceele şi la o parte din şcolile generale, precum şi un atelier interşcolar în Mediaş; — îmbunătăţirea înzestrării tuturor laboratoarelor la licee, şcolile generale de 10 ani şi şcolile profesionale; — pentru şcolile din mediul rural se vor destina loturi agricole, care vor fi lucrate de elevi; — la Sibiu şi la Mediaş se vor înfiinţa cîte un magazin prin care se vor desface produsele realizate prin activitatea tehnico-productivă a elevilor; — -«*• \ m tatii vita două cabi/iiA« Lm nice în municipiile Mediaş şi Sibiu; — în scopul satisfacerii cerinţelor spirituale mereu crescînde ale oamenilor muncii şi pentru o mai bună valorificare a potenţialului culturalartistic al judeţului, în cursul acestui an se vor desfăşura următoarele acţiuni: realizarea unei caravane ştiinţifice dotată cu toată aparatura necesară; extinderea reţelei universităţilor populare prin înfiinţarea de universităţi populare săteşti la Avrig şi Şeica Mare, acordîndu-se o deosebită atenţie diversificării tematicii acestora şi cuprinderii unui număr sporit de cursanţi; a II-a ediţie a festivalului „Poezia pastorală“, a III-a ediţie a festivalului „Cireşar“, a IV-a ediţie a Concursului judeţean al fanfarelor, a doua ediţie a Festivalului „Primăverii" (Decada culturii pentru tineret), a V-a ediţie a Festivalului „Cibinium", în vederea stimulării şi permanentizării activităţii artistice de amatori se vor organiza „Zilele artei amatoare“, ştafeta cultural-artistică „Comnna mea, mîndria mea“, manifestări folclorice pe zone prin antrenarea celor peste 500 de formaţii artistice de amatori, reorganizarea activităţii muzeistice din judeţ, in scopul valorificării cît mai depline şi eficiente a colecţiilor; inaugurarea expoziţiei permanente de istoria farmaciei din Sibiu; completarea muzeului tehnicii populare cu 12 unităţi noi; se va organiza în comuna Cristian o colecţie de artă populară românească care, împreună cu casa muzeu-săsească existentă, să constituie o unitate muzeală reprezentativă pentru specificul naţional al comunei;■ îmbunătăţirea asistenţei medicale, prin folosirea mai eficientă a bazei materiale existente, a cadrelor medico-sanitare şi utilizarea judicioasă a fondului de medicamente; — scăderea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă; ■T întărirea activităţii de igienăşi sanitaro-antiepidemice, pentru consolidarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor de sănătate şi lichidarea unor boli infecţioase. Consiliul popular, toţi oamenii muncii din judeţul Sibiu, vor depune eforturi sporite pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate, contribuind astfel la înfăptuirea măreţului program, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de ridicare a României socialiste pe culmile tot mai înalte ale progresului și civilizației. Prezidiul In timpul desfășurării lucrărilor sesiunii ANUL V nr. 1211 Sîmbătă 15 ianuarie 19724 pagini 30 Hani În imagine: ing. Elvira Cotoară de la Laboratorul de control al semințelor Sibiu, determinînd facultatea germinativă a semințelor ce vor fi însămînțate în primăvara acestui an Fumn* FUFII MSS Pe urmele unei iniţiative valoroase 2» Cel de-al ■ doilea an al actualului cincinal a demarat în condiţii bune. In toate unităţile economice domneşte hotârîrea de a produce cât mai multe bunuri materiale de calitate. Pe această linie, şi la uzina „Emailul roşu" au fost înregistrate, încă din primele zile, rezultate de prestigiu, concretizate în mii de vase produse peste sarcina planificată. Deşi nu ne-am propus să vorbim despre modul cum a fost organizată producţia, despre măsurile tehnice şi organizatorice luate pentru ca planul de producţie să fie realizat ritmic, trebuie totuşi amintită preocuparea pentru încheierea la timp a contractelor, pentru pregătirea fabricaţiei, nominalizarea producţiei şi asigurarea cu materii prime şi materiale. " Din intuimudinea Vie" probitul vu stau în faţa colectivului de muncă ne-am propus să vorbim în materialul de faţă despre aportul specialiştilor la îmbunătăţirea procesului de fabricaţie. In acest sens ne-am adresat inginerului Arnold Barth, şeful serviciului producţie. __ Cu o lună şi jumătate in urmă, ziarul nostru a publicat un material privind iniţiativa întreprinsă la uzina dv. privind angrenarea tuturor cadrelor cu pregătire superioară la rezolvarea problemelor tehnice din uzină, la îmbunătăţirea procesului de producţie. Care a fost punctul de plecare pentru iniţierea unei asemenea acţiuni ? — In condiţiile avîntului ştiinţei şi tehnicii contemporane, oricit de dotată ar fi o întreprindere şi oricit de perfecţionat, ar fi procesul tehnologic sau de largă gama sortimentelor fabricate, pot fi aduse îmbunătăţiri continue. Afirm acest lucru întrucît exigenţele beneficiarilor cresc şi pentru a ie putea satisface cerinţele, atît cantitative cit, mai ales, calitative, trebuie să fim mereu pe fază, să dăm cumpărătorilor ceea ce doresc ei, un produs bun, ieftin, durabil, estetic, util. In ultimii ani uzina noastră a fost reutilată şi modernizată, dispunînd în prezent de o tehnologie avansată. Cu aceasta nu putem afirma că am rezolvat totul.Din contră, suntem conştienţi că mai avem incă, multe de făcut, multe treburi de pus la punct. Iată de ce , am considerat că, pentru a putearezolva unele probleme de strictă necesitate, trebuie să folosim mai eficient capacitatea specialiştilor noştri. Aşa s-a născut ideea ca în cursul acestui an, fiecare cadru cu pregătire superioara să studieze şi să vină cu propuneri concrete de îmbunătăţiri, care, finalizate, să genereze o economie de cel puţin 2 000 ore manoperă sau un cuantum de 50 mii lei. 'fii “OTiVrafik‘Xb6î3f'ii avute 'ÎÎI ■ cei peste 00 de specialişti - - ingineri şi economişti - - din cadrul uzinei, ideea a fost îmbrăţişată de toţi. — Ca să vorbim de rezultatele din acest an e prematur. Vă rugăm totuşi să ne spuneţi, citeva cuvinte despre succesele ce se întrezăresc pînă în prezent. — Deocamdată despre aceasta aş putea vorbi mai puţin. Nu aş vrea,totuşi să se înţeleagă că ne-am limitat numai la consfătuirea pe care a iniţiat-o comitetui de partid. Noi am şi trecut la fapte. De pildă, un colectiv din care fac şi eu parte a început realizarea unei prese cu transfer, simplificată, necesară executării accesoriilor. Dacă la acea consfătuire nu toţi specialiştii au venit cu propuneri, acţiunea a continuat, formîndu-se şi alte colective care se ocupă de probleme legate de îmbunătăţirea procesului tehnologic, a parametrilor maşinilor şi in(Continuare in pag. a III-a) Convorbire consemnată de E. SANDU Patos constructiv alburiu, puţinele „piramide“ din beton şi sticlă se sufocau intre zidurile cetăţii, ieşind mai pregnant in evidenţă doar cartierul Ţiglarilor. Hipodromul apărea ca o dungă de culoare deschisă, retuş fin, adus oraşului vechi. Pornisem în ziua aceea dintr-un Bucureşti fremătînd de prefacere. Văzusem din zbor cartierul Militari — imens pătrat de blocuri — şi imaginea Sibiului mi-a apărut atunci, prin comparaţie, mohorîtă, uşor provincială, chiar în luminile puternice ale soarelui. ... Acelaşi drum parcurs peste patru ani, aceeaşi zi însorită de toamna, aceleaşi cadre mari ale naturii, cu Făgăraşii albind sub noi. Imaginea Sibiului mi-a apărut deodată cu totul nouă. Am zărit la început Hipodromul, dar impresia mea era că trecem peste Oraşul Victoria, citadelă exclusiv nouă, a anilor noştri. Avionul pr- un avion mai mare decit cel de-acum patru ani — parcursese distanţa mai repede decit ştiam eu şi, iată, se pregătea să aterizeze la Sibiu, pierzind în cercuri spiralate din altitudine. Da, era Hipodromul în care locuisem citeva luni la începutul lui ’68. Acum însă nu mai semăna cu... retuşul acela subţire, ci cu un adevărat oraş autonom, o aglomerare amplă din beton şi sticlă. Erau — după cum de fapt sint, şi vor fi din ce în ce mai multe — blocuri impunătoare săltate miraculos, uimitor de repede, aici, pe pămîntul vid, în aerul pînă nu de mult liber clătinat de curentul care bate dinspre Valea Săpunului. Văzut din înalt, Sibiul acum e egal: în mijloc cetatea din veac, înconjurată de al doilea cerc al oraşului, de a doua vîrstă a lui, nouă, cu cartierele albind in• planuri drepte şi înalte. Hipodrom,' Ţiglarilor, Strand — repere noi, semne că şi pe aici ziua de azi trece nu oricum, ci sub semnul spectaculoaselor prefaceri urbanistice. C. VIOREL Prima imagine aeriană a Sibiului mi-a rămas întipărită pe retină. In toamna anului 1967, veneam cu avionul de la Bucureşti. Ziua era frumoasă, fără pic de nor. Am ocolit in volute mari oraşul, întîi foarte, foarte sus, apoi tot mai aproape. Sibiul se aşternea miriadar în abis, cu străzi drepte, mai sistematizat de perspectiva ■aeriană decit in realitate. Culorile erau însă predominant terne, de case vechi, cu acoperiş ţuguiat. Linia nouă, planul ÎN PAG. A II-A Expunere privind planul economiei focale pe anul 1972 Text prescurtat Expunere privind bugetul local pe anul 1972 Text prescurtat