Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-16 / nr. 1212

In Intim­pi­narea celui de-al ll-lea Congres SARCINI MAJORE- perspective noi în sporirea producţiei agricole Agricultura noastră socialistă a în­registrat an de an rezultate tot mai bune în toate sectoarele de produc­ţie, ca urmare a dezvoltării continue a bazei tehnico-materiale, a creşterii conştiinţei socialiste a­­ maselor de oameni ai muncii de pe ogoare. Ca­pacitatea agriculturii socialiste de a satisface într-o măsură tot mai mare cerinţele mereu crescinde ale socie­tăţii noastre in plin avint al dezvol­tării a fost probată şi dovedită prin îmbunătăţirea continua a aprovizio­nării pieței interne cu produse agro­­alimentare variate și de calitate tot­ mai buna, prin crearea unor dispo­nibilități pentru export. Ca urmare a măsurilor întreprinse de conducerea de partid și de stat privind perfecţionarea sistemului de organizare, planificare şi îndrumare a agriculturii, a aplicării consecvente, a unei politici intelepte, realiste, în domeniul agriculturii, a crescut con­siderabil capacitatea cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor de a soluţiona adecvat complexele proble­me de producţie, de a valorifica su­­netior condiţiile existente, in fiecare, unitate­a privi*­e a spoiir­ii produ - fiilor vegetale şi animaliere. Aceste ■fenomene s-au materializat în întă­rirea economică şi organizatorică a unităţilor* în ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor mun­cii, în acelaşi ritm s-a intensificat şi schimbul de valori materiale intre sat şi oraş, contribuţia agriculturii de stat şi cooperatiste la realizările economiei naţionale fiind din ce în ce mai mare. Ţărănimea cooperatistă constituie în momentul de faţă o clasă omoge­nă, cu un rol bine definit în marea familie socialistă. Aliată de nădejde a clasei muncitoare, ea este­­Con­ştientă de măreţele sarcini ce-i in­cumba poziţia sa socială, îndeplinirii cu onoare a îndatoririlor complexe­­:e-i revin in cadrul orinduirii noas­tre socialiste îi este dedicat întregul efort Creator al tuturor colectivelor de cooperatori, care îşi fac o ches­tiune de mîndrie şi cinste din reali­zarea exemplară a sarcinilor de pro­ducţie pe care şi le-au asumat în cadrul economiei socialiste unitare. Drumul parcurs de ţărănimea coo­peratistă pentru dezvoltarea produc­ţiei agricole, pentru definirea con­cretă a poziţiei sale sociale a fost lung şi de loc uşor. Istorica plenară a C.C. al partidului din 3—5 martie 1040 a pus bazele transformării so­cialiste a agriculturii, arătând că sin­gura cale justă pentru a se asigura dezvoltarea in ritm susţinut a ţării este formarea economiei unitare, prin transformarea micilor gospodarii ţă­răneşti, nerentabile, în mari unităţi socialiste, capabile să aplice în prac­tică cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Pe această cale a păşit cu încre­dere întreaga ţărănime. Istorica se­siune a M.A.N. din aprilie 1962 a consemnat victoria definitivă a so­cialismului la sate, încheierea coo­perativizării agriculturii. Acest mo­ment, a constituit începutul celei de a doua etape victorioase în consoli­darea cuceririlor revoluţionare ale întregului popor in privinţa schim­bării radicale a vieţii satelor, a ri­dicării acesteia pe treapta definitivă­rii procesului amplu de lichidare a înapoierii sociale generat de exis­tenţa sectorului particular în agri­cultură. Datorită aplicării consecvente a politicii agrare a partidului, coope­rativele agricole au reuşit să obţină producţii din ce în ce mai bune în toate sectoarele, să valorifice supe­rior fondul funciar, să folosească mai bine mijloacele de producţie pus­e la dispoziţie de Valu­t sovirin­V, pă­trunderea susţinută a tehnicii noi si a ştiinţei avansate in acest sector a fost determinată de­ noile relaţii de producţie create, iar in acest cadru le-a înregistrat o dezvoltare impetu­oasă­ a forţelor de producţie. A fost realizată astfel unitatea moral-politică (Continuare în pag. a IlI-a) ­er­ la Porumbacu de Sus Zeci de cooperatori­­ la defrişări Sîntem martorii unor ample ac­ţiuni ce se desfăşoară pe linia îmbunătăţirilor funciare, acţiuni menite să pună in valoare între­gul potenţial productiv al pămin­­tului. Un asemenea şantier s-a deschis şi în Porumbacu de Sus. Aici, in luncile din jos de sat, pe circa 19 ha au început lucră­rile de defrişare şi de îndiguire a rîului mare —■ Porumbacu. „Prin faptul că in lineţele din ac­­ea­stă zona este multă vegetaţie lemnoasă de valoare scăzută — ne relatează, tovarăşul Gheorghe Popianoş, preşedintele cooperati­vei agricole — n-am reuşit să obţinem o producţie corespunză­toare de fibroase. De aceea, ne-am prevăzut să executăm unele lu­crări de îmbunătăţiri funciare". Iar oamenii din această parte a judeţului, prin hotărîrea şi hăr­nicia ce-i caracterizează, au tre­cut cu toate forţele la realizarea obiectivelor pe care şi­­ le-au pro­pus. Ieri, mai mult de 100 de ce­tăţeni, majoritatea fiind membrii cooperatori, au luat parte la de­frişări, în sprijinul lor au­ venit „drujbarii“ Viorel Neamţu şi Du­mitru Haţegan, care au retezat arboretul de valoare scăzută, tractoriştii Gheorghe Gismaş şi Gheorghe Mărtoiu l-au transpor­tat pe malul rîului. La tăierea arboretului şi-a adus o importantă contribuţie şi brigadierul Silvic Traian Solomon. Materialul rezul­tat este folosit la­ îndiguirea rîu­lui pe o lungime de 200 m, pe ambele maluri. Eforturile pe care le depun a­­cum membrii cooperatori şi cei­lalţi cetăţeni din­­sat, printre care îi amintim pe brigadierul zooteh­nic Dumitru Gritu, cooperatorii Nicolae Hîncu, Maria Cristea, Ni­­colae Căpăţînă, Victor Cismaş, Nicolae Bunea, Elena Pilea, Petru Bărdaş şi Nicolae Streva vor fi răsplătite de producţiile sporite ce se vor obţine pe aceste tere­­renuri. Preşedintele unităţii afir­­mă că, în urma unui calcul făcut rezultă, prin defrişarea şi ferti­lizarea puternică­ a solului, pro­ducţia de fibroase va creşte în acest an cu cel puţin 1 000 kg la fiecare hectar. P. BADEA Rezervele potenţiale din industria judeţului, pe seama măririi coeficientului de schimb, se menţin la o cotă înaltă Putem ştiinţa unor fond de admite cu buna imobilizarea ori deosebit importante ? Am încheiat primul an al cincinalului cu rezultate economice remar­cabile. Bilanţurilor încărcate de semnificative realizări le urmează perioada de maximă concentrare a tuturor eforturilor pentru abor­darea sarcinilor de plan din 1972, înscriindu-se pe curba înaltă a ritmurilor spectaculoase de creştere ale tuturor sectoarelor economiei naţionale, producţia globală indus­trială a judeţului nostru va spori în acest an, comparativ cu 1971, cu 8,8 la sută. Fără îndoială, realizarea optimă a unui astfel de obiec­tiv presupune o amplă mobilizare a tuturor rezervelor existente, in­tensificarea laturilor calitative ale creşterii, sporirea eficienţei eco­nomice în toate ramurile şi sectoarele de activitate. Se ştie, de pildă, că în actualul cincinal, un sfert din sporul total de producţie indus­trială planificat se va obţine pe seama mai bunei folosiri a capaci­tăţilor de producţie existente şi a forţei de muncă. O rezervă poten­ţială de o deosebită însemnătate o constituie CREŞTEREA COEFI­CIENTULUI NUMĂRULUI DE SCHIMBURI, PRIN GENERALIZAREA SCHIMBULUI II ŞI EXTINDEREA SCHIMBULUI III IN ÎNTREPRIN­DERI. Sarcină de cea mai mare importanţă, trasată de conducerea superioară de partid încă de la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, subliniată din nou, pregnant in şedinţa Comitetului Executiv al CC. al P.C.R. din 30 noiembrie 1971, materializarea ei urmind să deschidă largi perspective valorificării rapide şi depline a întregului potenţial productiv, realizării cu aceleaşi maşini şi utilaje a unor producţii şi productivităţi sporite. Ce măsuri s-au întreprins în întreprinderile judeţului nostru pentru creşterea coeficientului de schimb? Cu ce rezultate concrete s-au sol­dat şi ce mai trebuie realizat in continuare pe această linie pentru a asigura îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan din acest an şi din viitoarele etape ale cincinalului? Iată întrebări ce ni se par la această oră deosebit de oportune şi pe suportul cărora inaugurăm azi o suită de materiale, nutrind con­vingerea deplină că din dezbaterea unor probleme de o reală însem­nătate, din confruntarea şi decantarea unor opinii exprimate deschis i„ .îai .hii n A­.v tîeapriidc t c.r.r hfitt grad­ele. utilitate practică şi tu largi posibilităţi de generalizare. în aprecierea importanţei măririi coeficientului de schimb în toate unităţile industriale este necesar să se pornească de la reliefarea unei coordonate statornice a politicii partidului şi statului nostru: dezvol­tarea şi modernizarea potenţialului tehnic prin repartizarea sistematică a unei părţi însemnate din venitul naţional pentru acumulare, înfăptui­rea pe această cale a unui amplu program de investiţii, concretizat, în cea mai mare parte a sa, în noi, moderne şi puternice capacităţi de producţie. Existînd o asemenea bază materială solidă, este firesc să se acord­e o atenţie sporită folosirii de­pline a utilajelor şi suprafeţelor de producţie, obţinerii unei producţii superioare în comparaţie cu­ nivelele actuale. De altfel, oamenii muncii din fa­brici şi uzine,­în dubla lor calitate de proprietari şi producători, sunt profund interesaţi în desfăşurarea cu succes a acestei acţiuni care creează în ultimă instanţă posibili­tatea creşterii venitului naţional şi, implicit, a nivelului de trai mate­rial şi cultural al întregului nostru popor. Subliniind însemnătatea pro­blemei pentru economia naţională, secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, arăta la Consfătuirea de lucru a activului de partid şi a cadrelor de bază din in­dustrie, construcţii şi transporturi că: „Printr-o bună organizare a muncii şi aşezare judicioasă a maşi­nilor, putem obţine o producţie sub­stanţial sporită cu capacităţile exis­tente. Prin folosirea întregii capaci­tăţi a maşinilor din dotare putem să creştem cu 15—20 la sută producţia, fără nici o investiţie suplimentară". Neîndoielnic, nu există cadru cu munci de răspundere în industria judeţului nostru care să nu fie pă­truns de justeţea unor asemenea afirmaţii, care să nu sesizez­e că, în ciuda succeselor înregistrate pînă­ în prezent, mai dispunem de suficiente capacităţi „tatente“ — tot atîtea re­zerve nevalorificate, însumînd mi­lioane de lei „îngheţate" la tempe­ratura unor preocupări minore. Un calcul sumar demonstrează de altfel că prin generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III în uni­tăţile industriale din judeţ s-ar crea condiţii pentru obţinerea unei pro­ducţii suplimentare de peste 1 mi­liard lei. S-a estimat că numai la uzina „Independenţa", prin organi­zarea corespunzătoare a schimburi­lor, s-ar putea utiliza, suplimentar, pe un semestru 50 000 ore­ utilaj, timp în care se va obţine o pro­ducţie de circa 200 tone utilaj. In lumina acestor cifre, la nivelul fiecărei conduceri de întreprinderi, al fiecărui colectiv de muncă tre­buie să se facă simţită preocuparea pentru aflarea celui mai potrivit răs­puns la întrebarea: ce pirghii se cer acţionate cu precădere în scopul (Continuare în pag. a IlI-a) EMIL DAVID Foto: FRED NUSS Pentru multitudinea produselor de sticlărie pe care Ie oferă, maga­zinul „Cristalul" din Mediaş este una din unităţile comerciale vi­zitate zilnic de un mare număr de cumpărători [BIBLIOTECA,,ASTRA"] SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI­ VA­­ ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUI­V nr. 1212 Duminică 16 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani In numărul de azi: • Magazin pag. a 2-a • Sa cunoaştem şi să respectăm legile ţarii • 50 de ani de dăruire • Un spectacol care trebuie văzut­­ • Publicitate • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Viaţa internaţională pag. a 3-a pag. 8 4-9 Adunarea festivă de la Ocna Sibiului Ieri, la­­Casa de cultură din Ocna Sibiului a avut loc adunarea­ festivă a cetăţenilor, prilejuită de înmîna­­rea diplomei de oraş fruntaş pe ţară în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a ora­şelor. La adunare au luat parte cetăţeni, preşedinţi ai comitetelor de cetă­ţeni din circumscripţiile electorale, deputaţi, invitaţi din localităţile apropiate şi din oraşele judeţului Sibiu, reprezentanţi ai organelor ju­deţene şi locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti şi de masă. La adunare au participat, totodată tovarăşii Ion Găvozdea, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru Economia şi Administraţia Lo­cală, Simion Schorsten şi Traian Pe­tru, vicepreşedinţi ai Consiliului popular judeţean Sibiu, Miron Ne­griţă, director general al uzinei „In­dependenţa" Sibiu, deputat în Marea Adunare Naţională. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Achim Falaba, secretarul Comitatului orăşenesc al P.C.R. pri­marul oraşului Ocna Sibiului, care a prezentat o succintă trecere in re­vistă a succeselor realizate pe tă­­rîm edilitar gospodăresc în anul 1971 şi a jalonat principalele obiective pe care şi le-au propus ocnerii să le înfăptuiască in anul curent. Din partea Comisiei centrale pen­tru urmărirea şi îndrumarea între­cerii patriotice a luat cuvântul tova­răşul Ion Găvozdea, care a inmînat diploma ce conferă oraşului Ocne Sibiului locul II pe ţară în întrece­rea patriotică pentru buna gospodă­rire şi înfrumuseţare a oraşelor sub 10 000 de locuitori. Mulţumind pentru înalta distincţie acordată, tovarăşul Achim Falaba a informat adunarea cetăţenilor că în urma consultării unui mare număr de deputaţi, Comitetul executiv a hotărît că din suma acordată ca pre­miu — 280 000 lei — să fie achizi­ţionate 2 autocamioane basculante, 5 betoniere, un aparat de filmat şi alte materiale necesare înzestrării Casei orăşeneşti de cultură." A luat apoi cuvîntul tovarăşul Simion Schorsten, care a transmis din partea Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, pentru succesul repurtat, îndemnul ca, în anul 1972 deputaţii, toţi cetăţenii oraşului să obţină noi succese pen­tru înzestrarea şi înfrumuseţarea edi­­litar-gospodărească a localităţii lor. Adunarea a adresat o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, în care se exprimă calde mulţumiri pentru ajutorul neprecupeţit acordat de partidul şi statul nostru tuturor localităţilor României socialiste in vederea ridicării lor la nivelul dez­voltării societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate. Telegrama se încheie cu exprimarea hotărîtă a do­rinţei unanime a cetăţenilor din tî­­nărul oraş Ocna Sibiului de a munci cu­­ şi mai multă dăruire pentru a contribui la îmbogăţirea tezaurului de valori materiale şi spirituale a întregului nostru popor. Formaţiile Casei orăşeneşti de cul­tură au prezentat, în încheierea adunării, un frumos program artis­tic. AL. CONSTANTINESCU In slujba diversificării producţiei în toate întreprinderile judeţu­lui nostru, paralel cu eforturile depuse pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan, se face sim­­ţită o preocupare crescîndă în di­recţia diversificării gamei sorti­mentale, a obţinerii unor produse noi, cu performanţe ridicate şi, implicit, cu un înalt nivel de com­petitivitate. Din buchetul de rea­lizări raportate în scrita perioa­dă ce a trecut sau care vor prin­de contururi în zilele următoare, ne-am oprit azi doar la cîteva — poate nu cele mai reprezentative — dar înglobînd, cu siguranţă, o înaltă cotă de pricepere şi entu­ziasm. • ZILELE ACESTEA, LA UZINA ME­CANICA SIBIU a fost inaugurată noua serie de prese abkant ce ur­mează a se realiza integral în cu­rsul acestui an. Noul utilaj — presă ab­kant de 100 If — este primul de a­­cest fel din ţară şi răspunde celor mai exigente cereri atit pe plan in­tern cit şi pe piaţa externă. O suc­cintă trecere în revistă a performan­ţelor sale evidenţiază faptul că dis­pune de o instalaţie hidraulică cu randament superior, de un dispozitiv de protecţie cu celulă fotoelectrică şi la­rgi posibilităţi de utilizare în construcţiile de maşini. Comparativ cu vechiul tip de presă realizat de uzină (presa abkant de 40 tf), greu­tatea noului prototip este cu 1,5 tone mai scăzută, în condiţiile în care puterea creşte de 2,5 ori. O colabo­rare optimă între compartimentul de concepţie a­ uzinei şi secţiile de producţie (îndeosebi sculăria) a asi­gurat realizarea noii prese, un ter­men şi la un înalt nivel calitativ. • ÎNTREPRINDEREA de industrie LOCALA ARCHIMET SIBIU a obţi­nut rezultate remarcabile în ceea ce priveşte asimilarea de produse noi — cu deosebire bunuri de larg con­sum — şi livrarea lor promptă pe piaţă. Iată citeva din produsele rea­lizate anul trecut şi contractate pen­tru acest an cu unităţile comerciale: unitatea de marochinărie şi artizanat din Sălişte a pregătit noi tipuri de curele de ceas, modele de cordoane bărbăteşti din piele, centuri­ cartu­­şiere şi scaune pentru vînători, pa­rruci de casă, din piele sau velur (tip mocasin), cu inspirate motive naţio­nale, preşuri de lină tip „Sălişte“ şi carpete „Victoria“. La unitatea din Cisnădie se reali­zează, de asemenea, multe „noutăţi“: scaune şi măsuţe pentru copii, uim­brele de terasă tip „Perla“ cu scaune „Dumbrava“ ş.a. Pentru pasionalii de filatelie, în­treprinderea pregăteşte o „unealtă“ extrem de utilă şi, de obicei, foarte greu de procurat: lupa de filatelie, cu ramă din material plastic. Un avertisment dur In aceste zile de început de an, clnd imensa majoritate a oame­nilor muncii cinstiţi şi harnici de pe întreg cuprinsul patriei sínt încleştaţi în freamătul clocotitor al muncii avîntate, cînd preocu­pările tuturor sínt subordonate înaltelor principii ale cinstei, e­­merţiei, corectitudinii, onestităţii şi echităţii sociale, promovate şi realizate în fapt de întreaga viaţă şi activitate a partidului şi statu­lui nostru, sîntem nevoiţi să con­semnăm şi să înfierăm faptele re­voltătoare, anacronice ale unor cetăţeni certaţi cu cele mai ele­mentare noţiuni de omenie şi responsabilitate. In 2 ianuarie a.c., pe o stradă periferică din municipiul Sibiu, a avut loc un tragic accident de circulaţie ale­ cărui consecinţe au fost: două persoane decedate pe loc, o a treia rănită grav, dis­trugerea unei case şi degradarea unui autobuz. Autor al acestui bilanţ zguduitor este Aurel Stoica, angajat al întreprinderii de transport Sibiu, în funcţia de con­ducător auto. Analiza atentă a cazului Aurel Stoica a prilejuit constatarea u­­nor realităţi grave concretizate in faptul că cel in cauză se găsea la capătul unui şir de abateri şi ilegalităţi in faţa cărora colectivul de muncă din care făcea parte şi conducerea întreprinderii au do­vedit toleranţă şi pasivitate ne­­permise. Iată, pe o perioadă de citeva luni „bilanţul“, in succesiune, ca­­re-i conferă lui Aurel Stoica „titlul“ de recordman al ilegali­tăţii şi iresponsabilităţii. Să de­panăm firul. In a doua jumătate a anului 1971 a tamponat de un tramvai autobuzul pe care-1 conducea, ră­nind o persoană şi cauzînd stri­căciuni ambelor vehicule. Fapta a fost cercetată de organele pro­curaturii, vinovatul a fost jude­cat şi condamnat la un an închi­soare corecţională cu drept de recurs. Recursul urma să se ju­dece la 6 ianuarie 1972 ... în ziua de 12 noiembrie 1971, acelaşi conducător auto este gă­sit conducînd autobuzul în timp ce se afla sub influenţa băuturi­lor alcoolice. Este sancţionat cu amendă contravenţională şi i se reţine permisul, suspendîndu-i-se dreptul de a mai conduce auto­vehicule pe timp de o lună. La 14 decembrie redobindeşte permi­sul de conducere, dar nu trage nici un fel de învăţăminte, de­oarece în 26 a aceleiaşi luni să­­vîrşeşte o infracţiune prin încre­dinţarea volanului autobuzului unei persoane care nu posedă permis de conducere, iar persoa­na in cauză comite cu autobuzul un accident uşor de circulaţie. In 2 ianuarie 1972 acest „cam­pion" scăpat de sub controlul factorilor de răspundere din între­prindere, după ce se întoarce din­­tr-o cursă de rodaj, în loc să de­pună autobuzul la garaj il trans­formă în mașină pentru uz perso­nal, oprindu-i pe scara unei cir­­ciumi, de unde pleacă conducînd în stare de ebrietate și comite accidentul grav despre care am amintit la început, Aurel Stoica, element descompus şi incorigibil, a fost arestat, va fi judecat şi condamnat cu asprime pentru fap­tele grave şi consecinţele irepa­rabile ale iresponsabilităţii, sale. , Conducerea întreprinderii de transport Sibiu, colectivul acestei importante unităţi de transport, întrunit intr-o şedinţă operativă, au dezbătut şi înfierat faptele grave ale lui Aurel Stoica Este regretabil însă că, aşa după cum a reieşit din cuvîntul unor vorbitori, un iresponsabil ca Aurel Stoica a fost tolerat in întreprin­dere, că nu s-a luat din timp ati­tudine faţă de manifestările sale necorespunzătoare, în luna cînd a avut permisul de conducere sus­ (Continuare în pag. a III-a) lt. col. BUJOR URECHE adjunct al şefului I.M.J. Sibiu 0 lin recordman al ilegalităţii şi conse­cinţele iresponsabilităţii sale . Intervenţia hotărîtă a opiniei colectivelor de muncă trebuie să se facă simţită i*4*imm ■ AGENŢIA CHINA NOUA A­NUNŢA că noul ambasador ex­tra­ord­inar şi plenipotenţiar al Re­public­ii Socialiste România în Re­publica Populară Chineză, Nicolae Gavrilescu, şi-a prezentat, sîmbă­tă, scrisorile de acreditare lui Dun Bi­u, vicepreşedintele R.P. Chi­neze. La ceremonie au asistat la Cian director în Ministerul chinez al Afacerilor Externe, şi Iosif Chîvu ministru consilier al ambasadei române la Pekin. ■ AUTORITĂŢILE DE LA BEI­RUT au cerut, companiei america­ne „Medreco“, ce exploatează rafinăria de petrol din apropierea localităţii Saida, aproximativ 140 milioane de lire libaneze, sumă reprezentind redevenţele datorate de această firmă statului libanez, compensaţiile ce rezultă din mo­dificarea preţului afişat al petro­lului brut, precum şi restanţele de impozite de la data constituirii ei în anul 1955. In cadrul negocieri­­lor angajate de autorităţile Liba­­nului cu compania amintită, ad­ministraţia acesteia a adoptat atitudine de tergiversare. Potrivit surselor din Beirut, premierul Saeb Salam a comunicat ambasadorului S.U.A. in Liban nemulţumirea gu­v­ernul­ui său in legătură cu atitu­dinea companiei „Medreco“. ■ PRINCIPESA MARGRET!« A fost proclamată simbătă, de către primul ministru Jens Otto Krag, regina Danemarcei. Ea îi succede la tron — sub numele de Mar­gretho a 11-a — tatălui său, Fre­deric al IX-lea, care a încetat din viața vineri noaptea. In cadrul ceremoniei, noua regină s-a adre­sat mulţimii de la balconul pala­tului Christian­borg, sediul parla­mentului. ■ PREMIERUL ITALIAN, EMI­LIO COLOMBO, a prezentat sîm­bată preşedintelui Giovanni Leone demisia guvernului său. Criza gu­vernamentală a atins momentul culminant după eşuarea consultă­rilor avute simbătă dimineaţa de Emilio­­Colombo cu liderii partide­lor de guvernămint, în vederea aplanării divergenţelor. Preşedin­tele Italiei a cerut premierului de­misionat să rămână în funcţie pînă la formarea unui­ nou guvern. Consultările în vederea refacerii coaliţiei de centru stingă — for­mată din partidele democrat-creş­­tin, socialist, socialist-democratic şi republican — vor începe luni. “ ÎN LUNA FEBRUARIE VA A­­VEA LOC LA ADDIS ABEBA cea de-a 19-a sesiune a Consiliului ministerial al Organizaţiei Unităţii Africane, anunţă agenţia tunisiană de presă, citind informaţii parve­nite de la Cairo. Miniştrii de ex­terne africani vor examina ra­portul Comisiei pentru coordona­rea eliberării Africii — reunită în prezent la Bengbazzî, în Libia —­ asupra evoluţiei luptei armate din teritoriile africane aflate sub domi­nație colonială. Va fi discutată, de asemenea, situația din Orientul Apropiat. rnnx

Next