Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-16 / nr. 1212
In Intimpinarea celui de-al ll-lea Congres SARCINI MAJORE- perspective noi în sporirea producţiei agricole Agricultura noastră socialistă a înregistrat an de an rezultate tot mai bune în toate sectoarele de producţie, ca urmare a dezvoltării continue a bazei tehnico-materiale, a creşterii conştiinţei socialiste a maselor de oameni ai muncii de pe ogoare. Capacitatea agriculturii socialiste de a satisface într-o măsură tot mai mare cerinţele mereu crescinde ale societăţii noastre in plin avint al dezvoltării a fost probată şi dovedită prin îmbunătăţirea continua a aprovizionării pieței interne cu produse agroalimentare variate și de calitate tot mai buna, prin crearea unor disponibilități pentru export. Ca urmare a măsurilor întreprinse de conducerea de partid și de stat privind perfecţionarea sistemului de organizare, planificare şi îndrumare a agriculturii, a aplicării consecvente, a unei politici intelepte, realiste, în domeniul agriculturii, a crescut considerabil capacitatea cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor de a soluţiona adecvat complexele probleme de producţie, de a valorifica sunetior condiţiile existente, in fiecare, unitatea privi*e a spoiirii produ - fiilor vegetale şi animaliere. Aceste ■fenomene s-au materializat în întărirea economică şi organizatorică a unităţilor* în ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, în acelaşi ritm s-a intensificat şi schimbul de valori materiale intre sat şi oraş, contribuţia agriculturii de stat şi cooperatiste la realizările economiei naţionale fiind din ce în ce mai mare. Ţărănimea cooperatistă constituie în momentul de faţă o clasă omogenă, cu un rol bine definit în marea familie socialistă. Aliată de nădejde a clasei muncitoare, ea esteConştientă de măreţele sarcini ce-i incumba poziţia sa socială, îndeplinirii cu onoare a îndatoririlor complexe:e-i revin in cadrul orinduirii noastre socialiste îi este dedicat întregul efort Creator al tuturor colectivelor de cooperatori, care îşi fac o chestiune de mîndrie şi cinste din realizarea exemplară a sarcinilor de producţie pe care şi le-au asumat în cadrul economiei socialiste unitare. Drumul parcurs de ţărănimea cooperatistă pentru dezvoltarea producţiei agricole, pentru definirea concretă a poziţiei sale sociale a fost lung şi de loc uşor. Istorica plenară a C.C. al partidului din 3—5 martie 1040 a pus bazele transformării socialiste a agriculturii, arătând că singura cale justă pentru a se asigura dezvoltarea in ritm susţinut a ţării este formarea economiei unitare, prin transformarea micilor gospodarii ţărăneşti, nerentabile, în mari unităţi socialiste, capabile să aplice în practică cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Pe această cale a păşit cu încredere întreaga ţărănime. Istorica sesiune a M.A.N. din aprilie 1962 a consemnat victoria definitivă a socialismului la sate, încheierea cooperativizării agriculturii. Acest moment, a constituit începutul celei de a doua etape victorioase în consolidarea cuceririlor revoluţionare ale întregului popor in privinţa schimbării radicale a vieţii satelor, a ridicării acesteia pe treapta definitivării procesului amplu de lichidare a înapoierii sociale generat de existenţa sectorului particular în agricultură. Datorită aplicării consecvente a politicii agrare a partidului, cooperativele agricole au reuşit să obţină producţii din ce în ce mai bune în toate sectoarele, să valorifice superior fondul funciar, să folosească mai bine mijloacele de producţie puse la dispoziţie de Valut sovirinV, pătrunderea susţinută a tehnicii noi si a ştiinţei avansate in acest sector a fost determinată de noile relaţii de producţie create, iar in acest cadru le-a înregistrat o dezvoltare impetuoasă a forţelor de producţie. A fost realizată astfel unitatea moral-politică (Continuare în pag. a IlI-a) er la Porumbacu de Sus Zeci de cooperatori la defrişări Sîntem martorii unor ample acţiuni ce se desfăşoară pe linia îmbunătăţirilor funciare, acţiuni menite să pună in valoare întregul potenţial productiv al pămintului. Un asemenea şantier s-a deschis şi în Porumbacu de Sus. Aici, in luncile din jos de sat, pe circa 19 ha au început lucrările de defrişare şi de îndiguire a rîului mare —■ Porumbacu. „Prin faptul că in lineţele din această zona este multă vegetaţie lemnoasă de valoare scăzută — ne relatează, tovarăşul Gheorghe Popianoş, preşedintele cooperativei agricole — n-am reuşit să obţinem o producţie corespunzătoare de fibroase. De aceea, ne-am prevăzut să executăm unele lucrări de îmbunătăţiri funciare". Iar oamenii din această parte a judeţului, prin hotărîrea şi hărnicia ce-i caracterizează, au trecut cu toate forţele la realizarea obiectivelor pe care şi le-au propus. Ieri, mai mult de 100 de cetăţeni, majoritatea fiind membrii cooperatori, au luat parte la defrişări, în sprijinul lor au venit „drujbarii“ Viorel Neamţu şi Dumitru Haţegan, care au retezat arboretul de valoare scăzută, tractoriştii Gheorghe Gismaş şi Gheorghe Mărtoiu l-au transportat pe malul rîului. La tăierea arboretului şi-a adus o importantă contribuţie şi brigadierul Silvic Traian Solomon. Materialul rezultat este folosit la îndiguirea rîului pe o lungime de 200 m, pe ambele maluri. Eforturile pe care le depun acum membrii cooperatori şi ceilalţi cetăţeni dinsat, printre care îi amintim pe brigadierul zootehnic Dumitru Gritu, cooperatorii Nicolae Hîncu, Maria Cristea, Nicolae Căpăţînă, Victor Cismaş, Nicolae Bunea, Elena Pilea, Petru Bărdaş şi Nicolae Streva vor fi răsplătite de producţiile sporite ce se vor obţine pe aceste tererenuri. Preşedintele unităţii afirmă că, în urma unui calcul făcut rezultă, prin defrişarea şi fertilizarea puternică a solului, producţia de fibroase va creşte în acest an cu cel puţin 1 000 kg la fiecare hectar. P. BADEA Rezervele potenţiale din industria judeţului, pe seama măririi coeficientului de schimb, se menţin la o cotă înaltă Putem ştiinţa unor fond de admite cu buna imobilizarea ori deosebit importante ? Am încheiat primul an al cincinalului cu rezultate economice remarcabile. Bilanţurilor încărcate de semnificative realizări le urmează perioada de maximă concentrare a tuturor eforturilor pentru abordarea sarcinilor de plan din 1972, înscriindu-se pe curba înaltă a ritmurilor spectaculoase de creştere ale tuturor sectoarelor economiei naţionale, producţia globală industrială a judeţului nostru va spori în acest an, comparativ cu 1971, cu 8,8 la sută. Fără îndoială, realizarea optimă a unui astfel de obiectiv presupune o amplă mobilizare a tuturor rezervelor existente, intensificarea laturilor calitative ale creşterii, sporirea eficienţei economice în toate ramurile şi sectoarele de activitate. Se ştie, de pildă, că în actualul cincinal, un sfert din sporul total de producţie industrială planificat se va obţine pe seama mai bunei folosiri a capacităţilor de producţie existente şi a forţei de muncă. O rezervă potenţială de o deosebită însemnătate o constituie CREŞTEREA COEFICIENTULUI NUMĂRULUI DE SCHIMBURI, PRIN GENERALIZAREA SCHIMBULUI II ŞI EXTINDEREA SCHIMBULUI III IN ÎNTREPRINDERI. Sarcină de cea mai mare importanţă, trasată de conducerea superioară de partid încă de la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, subliniată din nou, pregnant in şedinţa Comitetului Executiv al CC. al P.C.R. din 30 noiembrie 1971, materializarea ei urmind să deschidă largi perspective valorificării rapide şi depline a întregului potenţial productiv, realizării cu aceleaşi maşini şi utilaje a unor producţii şi productivităţi sporite. Ce măsuri s-au întreprins în întreprinderile judeţului nostru pentru creşterea coeficientului de schimb? Cu ce rezultate concrete s-au soldat şi ce mai trebuie realizat in continuare pe această linie pentru a asigura îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan din acest an şi din viitoarele etape ale cincinalului? Iată întrebări ce ni se par la această oră deosebit de oportune şi pe suportul cărora inaugurăm azi o suită de materiale, nutrind convingerea deplină că din dezbaterea unor probleme de o reală însemnătate, din confruntarea şi decantarea unor opinii exprimate deschis i„ .îai .hii n A.v tîeapriidc t c.r.r hfitt gradele. utilitate practică şi tu largi posibilităţi de generalizare. în aprecierea importanţei măririi coeficientului de schimb în toate unităţile industriale este necesar să se pornească de la reliefarea unei coordonate statornice a politicii partidului şi statului nostru: dezvoltarea şi modernizarea potenţialului tehnic prin repartizarea sistematică a unei părţi însemnate din venitul naţional pentru acumulare, înfăptuirea pe această cale a unui amplu program de investiţii, concretizat, în cea mai mare parte a sa, în noi, moderne şi puternice capacităţi de producţie. Existînd o asemenea bază materială solidă, este firesc să se acorde o atenţie sporită folosirii depline a utilajelor şi suprafeţelor de producţie, obţinerii unei producţii superioare în comparaţie cu nivelele actuale. De altfel, oamenii muncii din fabrici şi uzine,în dubla lor calitate de proprietari şi producători, sunt profund interesaţi în desfăşurarea cu succes a acestei acţiuni care creează în ultimă instanţă posibilitatea creşterii venitului naţional şi, implicit, a nivelului de trai material şi cultural al întregului nostru popor. Subliniind însemnătatea problemei pentru economia naţională, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta la Consfătuirea de lucru a activului de partid şi a cadrelor de bază din industrie, construcţii şi transporturi că: „Printr-o bună organizare a muncii şi aşezare judicioasă a maşinilor, putem obţine o producţie substanţial sporită cu capacităţile existente. Prin folosirea întregii capacităţi a maşinilor din dotare putem să creştem cu 15—20 la sută producţia, fără nici o investiţie suplimentară". Neîndoielnic, nu există cadru cu munci de răspundere în industria judeţului nostru care să nu fie pătruns de justeţea unor asemenea afirmaţii, care să nu sesizeze că, în ciuda succeselor înregistrate pînă în prezent, mai dispunem de suficiente capacităţi „tatente“ — tot atîtea rezerve nevalorificate, însumînd milioane de lei „îngheţate" la temperatura unor preocupări minore. Un calcul sumar demonstrează de altfel că prin generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III în unităţile industriale din judeţ s-ar crea condiţii pentru obţinerea unei producţii suplimentare de peste 1 miliard lei. S-a estimat că numai la uzina „Independenţa", prin organizarea corespunzătoare a schimburilor, s-ar putea utiliza, suplimentar, pe un semestru 50 000 ore utilaj, timp în care se va obţine o producţie de circa 200 tone utilaj. In lumina acestor cifre, la nivelul fiecărei conduceri de întreprinderi, al fiecărui colectiv de muncă trebuie să se facă simţită preocuparea pentru aflarea celui mai potrivit răspuns la întrebarea: ce pirghii se cer acţionate cu precădere în scopul (Continuare în pag. a IlI-a) EMIL DAVID Foto: FRED NUSS Pentru multitudinea produselor de sticlărie pe care Ie oferă, magazinul „Cristalul" din Mediaş este una din unităţile comerciale vizitate zilnic de un mare număr de cumpărători [BIBLIOTECA,,ASTRA"] SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUIV nr. 1212 Duminică 16 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani In numărul de azi: • Magazin pag. a 2-a • Sa cunoaştem şi să respectăm legile ţarii • 50 de ani de dăruire • Un spectacol care trebuie văzut • Publicitate • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Viaţa internaţională pag. a 3-a pag. 8 4-9 Adunarea festivă de la Ocna Sibiului Ieri, laCasa de cultură din Ocna Sibiului a avut loc adunarea festivă a cetăţenilor, prilejuită de înmînarea diplomei de oraş fruntaş pe ţară în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor. La adunare au luat parte cetăţeni, preşedinţi ai comitetelor de cetăţeni din circumscripţiile electorale, deputaţi, invitaţi din localităţile apropiate şi din oraşele judeţului Sibiu, reprezentanţi ai organelor judeţene şi locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti şi de masă. La adunare au participat, totodată tovarăşii Ion Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Simion Schorsten şi Traian Petru, vicepreşedinţi ai Consiliului popular judeţean Sibiu, Miron Negriţă, director general al uzinei „Independenţa" Sibiu, deputat în Marea Adunare Naţională. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Achim Falaba, secretarul Comitatului orăşenesc al P.C.R. primarul oraşului Ocna Sibiului, care a prezentat o succintă trecere in revistă a succeselor realizate pe tărîm edilitar gospodăresc în anul 1971 şi a jalonat principalele obiective pe care şi le-au propus ocnerii să le înfăptuiască in anul curent. Din partea Comisiei centrale pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a luat cuvântul tovarăşul Ion Găvozdea, care a inmînat diploma ce conferă oraşului Ocne Sibiului locul II pe ţară în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor sub 10 000 de locuitori. Mulţumind pentru înalta distincţie acordată, tovarăşul Achim Falaba a informat adunarea cetăţenilor că în urma consultării unui mare număr de deputaţi, Comitetul executiv a hotărît că din suma acordată ca premiu — 280 000 lei — să fie achiziţionate 2 autocamioane basculante, 5 betoniere, un aparat de filmat şi alte materiale necesare înzestrării Casei orăşeneşti de cultură." A luat apoi cuvîntul tovarăşul Simion Schorsten, care a transmis din partea Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu, pentru succesul repurtat, îndemnul ca, în anul 1972 deputaţii, toţi cetăţenii oraşului să obţină noi succese pentru înzestrarea şi înfrumuseţarea edilitar-gospodărească a localităţii lor. Adunarea a adresat o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, în care se exprimă calde mulţumiri pentru ajutorul neprecupeţit acordat de partidul şi statul nostru tuturor localităţilor României socialiste in vederea ridicării lor la nivelul dezvoltării societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate. Telegrama se încheie cu exprimarea hotărîtă a dorinţei unanime a cetăţenilor din tînărul oraş Ocna Sibiului de a munci cu şi mai multă dăruire pentru a contribui la îmbogăţirea tezaurului de valori materiale şi spirituale a întregului nostru popor. Formaţiile Casei orăşeneşti de cultură au prezentat, în încheierea adunării, un frumos program artistic. AL. CONSTANTINESCU In slujba diversificării producţiei în toate întreprinderile judeţului nostru, paralel cu eforturile depuse pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan, se face simţită o preocupare crescîndă în direcţia diversificării gamei sortimentale, a obţinerii unor produse noi, cu performanţe ridicate şi, implicit, cu un înalt nivel de competitivitate. Din buchetul de realizări raportate în scrita perioadă ce a trecut sau care vor prinde contururi în zilele următoare, ne-am oprit azi doar la cîteva — poate nu cele mai reprezentative — dar înglobînd, cu siguranţă, o înaltă cotă de pricepere şi entuziasm. • ZILELE ACESTEA, LA UZINA MECANICA SIBIU a fost inaugurată noua serie de prese abkant ce urmează a se realiza integral în cursul acestui an. Noul utilaj — presă abkant de 100 If — este primul de acest fel din ţară şi răspunde celor mai exigente cereri atit pe plan intern cit şi pe piaţa externă. O succintă trecere în revistă a performanţelor sale evidenţiază faptul că dispune de o instalaţie hidraulică cu randament superior, de un dispozitiv de protecţie cu celulă fotoelectrică şi largi posibilităţi de utilizare în construcţiile de maşini. Comparativ cu vechiul tip de presă realizat de uzină (presa abkant de 40 tf), greutatea noului prototip este cu 1,5 tone mai scăzută, în condiţiile în care puterea creşte de 2,5 ori. O colaborare optimă între compartimentul de concepţie a uzinei şi secţiile de producţie (îndeosebi sculăria) a asigurat realizarea noii prese, un termen şi la un înalt nivel calitativ. • ÎNTREPRINDEREA de industrie LOCALA ARCHIMET SIBIU a obţinut rezultate remarcabile în ceea ce priveşte asimilarea de produse noi — cu deosebire bunuri de larg consum — şi livrarea lor promptă pe piaţă. Iată citeva din produsele realizate anul trecut şi contractate pentru acest an cu unităţile comerciale: unitatea de marochinărie şi artizanat din Sălişte a pregătit noi tipuri de curele de ceas, modele de cordoane bărbăteşti din piele, centuri cartuşiere şi scaune pentru vînători, parruci de casă, din piele sau velur (tip mocasin), cu inspirate motive naţionale, preşuri de lină tip „Sălişte“ şi carpete „Victoria“. La unitatea din Cisnădie se realizează, de asemenea, multe „noutăţi“: scaune şi măsuţe pentru copii, uimbrele de terasă tip „Perla“ cu scaune „Dumbrava“ ş.a. Pentru pasionalii de filatelie, întreprinderea pregăteşte o „unealtă“ extrem de utilă şi, de obicei, foarte greu de procurat: lupa de filatelie, cu ramă din material plastic. Un avertisment dur In aceste zile de început de an, clnd imensa majoritate a oamenilor muncii cinstiţi şi harnici de pe întreg cuprinsul patriei sínt încleştaţi în freamătul clocotitor al muncii avîntate, cînd preocupările tuturor sínt subordonate înaltelor principii ale cinstei, emerţiei, corectitudinii, onestităţii şi echităţii sociale, promovate şi realizate în fapt de întreaga viaţă şi activitate a partidului şi statului nostru, sîntem nevoiţi să consemnăm şi să înfierăm faptele revoltătoare, anacronice ale unor cetăţeni certaţi cu cele mai elementare noţiuni de omenie şi responsabilitate. In 2 ianuarie a.c., pe o stradă periferică din municipiul Sibiu, a avut loc un tragic accident de circulaţie ale cărui consecinţe au fost: două persoane decedate pe loc, o a treia rănită grav, distrugerea unei case şi degradarea unui autobuz. Autor al acestui bilanţ zguduitor este Aurel Stoica, angajat al întreprinderii de transport Sibiu, în funcţia de conducător auto. Analiza atentă a cazului Aurel Stoica a prilejuit constatarea unor realităţi grave concretizate in faptul că cel in cauză se găsea la capătul unui şir de abateri şi ilegalităţi in faţa cărora colectivul de muncă din care făcea parte şi conducerea întreprinderii au dovedit toleranţă şi pasivitate nepermise. Iată, pe o perioadă de citeva luni „bilanţul“, in succesiune, care-i conferă lui Aurel Stoica „titlul“ de recordman al ilegalităţii şi iresponsabilităţii. Să depanăm firul. In a doua jumătate a anului 1971 a tamponat de un tramvai autobuzul pe care-1 conducea, rănind o persoană şi cauzînd stricăciuni ambelor vehicule. Fapta a fost cercetată de organele procuraturii, vinovatul a fost judecat şi condamnat la un an închisoare corecţională cu drept de recurs. Recursul urma să se judece la 6 ianuarie 1972 ... în ziua de 12 noiembrie 1971, acelaşi conducător auto este găsit conducînd autobuzul în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Este sancţionat cu amendă contravenţională şi i se reţine permisul, suspendîndu-i-se dreptul de a mai conduce autovehicule pe timp de o lună. La 14 decembrie redobindeşte permisul de conducere, dar nu trage nici un fel de învăţăminte, deoarece în 26 a aceleiaşi luni săvîrşeşte o infracţiune prin încredinţarea volanului autobuzului unei persoane care nu posedă permis de conducere, iar persoana in cauză comite cu autobuzul un accident uşor de circulaţie. In 2 ianuarie 1972 acest „campion" scăpat de sub controlul factorilor de răspundere din întreprindere, după ce se întoarce dintr-o cursă de rodaj, în loc să depună autobuzul la garaj il transformă în mașină pentru uz personal, oprindu-i pe scara unei circiumi, de unde pleacă conducînd în stare de ebrietate și comite accidentul grav despre care am amintit la început, Aurel Stoica, element descompus şi incorigibil, a fost arestat, va fi judecat şi condamnat cu asprime pentru faptele grave şi consecinţele ireparabile ale iresponsabilităţii, sale. , Conducerea întreprinderii de transport Sibiu, colectivul acestei importante unităţi de transport, întrunit intr-o şedinţă operativă, au dezbătut şi înfierat faptele grave ale lui Aurel Stoica Este regretabil însă că, aşa după cum a reieşit din cuvîntul unor vorbitori, un iresponsabil ca Aurel Stoica a fost tolerat in întreprindere, că nu s-a luat din timp atitudine faţă de manifestările sale necorespunzătoare, în luna cînd a avut permisul de conducere sus (Continuare în pag. a III-a) lt. col. BUJOR URECHE adjunct al şefului I.M.J. Sibiu 0 lin recordman al ilegalităţii şi consecinţele iresponsabilităţii sale . Intervenţia hotărîtă a opiniei colectivelor de muncă trebuie să se facă simţită i*4*imm ■ AGENŢIA CHINA NOUA ANUNŢA că noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Nicolae Gavrilescu, şi-a prezentat, sîmbătă, scrisorile de acreditare lui Dun Biu, vicepreşedintele R.P. Chineze. La ceremonie au asistat la Cian director în Ministerul chinez al Afacerilor Externe, şi Iosif Chîvu ministru consilier al ambasadei române la Pekin. ■ AUTORITĂŢILE DE LA BEIRUT au cerut, companiei americane „Medreco“, ce exploatează rafinăria de petrol din apropierea localităţii Saida, aproximativ 140 milioane de lire libaneze, sumă reprezentind redevenţele datorate de această firmă statului libanez, compensaţiile ce rezultă din modificarea preţului afişat al petrolului brut, precum şi restanţele de impozite de la data constituirii ei în anul 1955. In cadrul negocierilor angajate de autorităţile Libanului cu compania amintită, administraţia acesteia a adoptat atitudine de tergiversare. Potrivit surselor din Beirut, premierul Saeb Salam a comunicat ambasadorului S.U.A. in Liban nemulţumirea guvernului său in legătură cu atitudinea companiei „Medreco“. ■ PRINCIPESA MARGRET!« A fost proclamată simbătă, de către primul ministru Jens Otto Krag, regina Danemarcei. Ea îi succede la tron — sub numele de Margretho a 11-a — tatălui său, Frederic al IX-lea, care a încetat din viața vineri noaptea. In cadrul ceremoniei, noua regină s-a adresat mulţimii de la balconul palatului Christianborg, sediul parlamentului. ■ PREMIERUL ITALIAN, EMILIO COLOMBO, a prezentat sîmbată preşedintelui Giovanni Leone demisia guvernului său. Criza guvernamentală a atins momentul culminant după eşuarea consultărilor avute simbătă dimineaţa de EmilioColombo cu liderii partidelor de guvernămint, în vederea aplanării divergenţelor. Preşedintele Italiei a cerut premierului demisionat să rămână în funcţie pînă la formarea unui nou guvern. Consultările în vederea refacerii coaliţiei de centru stingă — formată din partidele democrat-creştin, socialist, socialist-democratic şi republican — vor începe luni. “ ÎN LUNA FEBRUARIE VA AVEA LOC LA ADDIS ABEBA cea de-a 19-a sesiune a Consiliului ministerial al Organizaţiei Unităţii Africane, anunţă agenţia tunisiană de presă, citind informaţii parvenite de la Cairo. Miniştrii de externe africani vor examina raportul Comisiei pentru coordonarea eliberării Africii — reunită în prezent la Bengbazzî, în Libia — asupra evoluţiei luptei armate din teritoriile africane aflate sub dominație colonială. Va fi discutată, de asemenea, situația din Orientul Apropiat. rnnx