Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-14 / nr. 1210
Pentru realizarea exemplară a lucrărilor de investiţii din acest an! Este bine ştiut ca în cadrul programului complex de dezvoltare şi modernizare a economiei ţării noastre, in sensul opţiunilor hotăritoare prefigurate de actualul cincinal, un rol foarte important il au investiţiile. Rod al politicii ştiinţifice consecvente a partidului şi statului nostru de asigurare a dinamismului şi echilibrului economiei, a unei structuri moderne şi eficiente a producţiei, o cotă importantă din venitul naţional se alocă an de an, sistematic, pentru acumulare şi în primul rînd pentru investiţii destinate reproducţiei lărgite. Anul în care am păşit de puţină vreme este de o mare importanţă în înfăptuirea amplului program de investiţii din actualul cincinal. Obiectivele şi capacităţile noi ce urmează a fi realizate în această perioadă devin hotăritoare în ceea ce priveşte atingerea ritmurilor de creştere prevăzute de planul cincinal pentru diversele ramuri ale economiei, respectarea termenilor planificaţi constituind prin urmare o îndatorire de prim ordin pentru toate unităţile beneficiare şi de construcţii din judeţ. Subliniez, ca pe un lucru de mare importanţă, că înfăptuirea exemplară a planului de investiţii pe anul in curs în judeţul nostru, punerea în funcţiune la termen şi înainte de termen a noilor capacităţi de producţie impun aplicarea riguroasă în practică « phaschrist»»ori elaberet de Biroul Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. ca umoare a analizei lucrărilor de investiţii, construcţii-montaj din judeţ şi în scopul traducerii în viaţă a amplului program de măsuri aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. privind îmbunătăţirea activităţii de construcţii-montaj, creşterea gradului de mecanizare, utilizarea judicioasă a forţei de muncă, întărirea ordinei pe şantierele de construcţii, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii în construcţia de locuinţe, întreţinerea şi exploatarea fondului locativ. Nu încape îndoială că finalizarea în condiţii optime a oricărei investiţii presupune o strînsă şi fructuoasă colaborare intre toţi cei chemaţi să participe la realizarea ei. Numai prin acţiuni comune, convergente, minuţios corelate între beneficiari, proiectanţi, constructori, furnizori de utilaje tehnologice, se pot realiza la termen capacităţile prevăzute în plan. De aceea, consider necesar şi oportun ca astăzi, la demararea activităţii de investiţii-construcţii în anul doi al cincinalului, să reliefăm prin citeva referiri concrete modul în care s-a făcut simţită preocuparea pentru crearea condiţiilor de desfăşurare normală şi ritmică a lucrărilor de pe fiecare şantier şi în care s-au respectat reglementările în vigoare privind pregătirea investiţiilor. Este demn de reţinut faptul că experienţa ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic a dovedit că, în general, pregătirea unei investiţii se face intr-un timp ce reprezintă circa două treimi din întreaga perioadă aferentă activităţii de investiţii, construcţia începind numai după ce toate problemele de proiectare, aprovizionare şi organizare au fost soluţionate. In context, este îmbucurător faptul că în ultimii ani activitatea de pregătire a investiţiilor In judeţul nostru a cunoscut o continuă îmbunătăţire. Dacă numai cu ciţiva ani în urma documentaţiile de execuţie puse la timp la dispoziţia constructorilor reprezentau îndeobşte un procent sub 50 la sută, se poate afirma că pentru anul 1972, în condiţiile în care volumul de investiţii a crescut simţitor, procentul a crescut la 74 la sută. Prin acţiuni comune, operative, beneficiarii şi proiectanţii noilor capacităţi de la uzinele „Balanţa", „Automecanica" Mediaş, „Independenţa", Uzina mecanică Mîrşa şi altele au reuşit să pună la dispoziţia şantier® lor în timp util documentaţiile necetsare. Au fost asigurate prin contracte la furnizori utilajele tehnologice pentru investiţiile ce se execută la I.R.E. Sibiu, „Independenţa", C.E.I.L., IMIX Agnita ş.a. O constatare se impune deci ai forţa evidenţei: acolo unde s-au depus eforturi pentru a situa corelaţia beneficiar — proiectant — constructor — furnizor de utilaje în domeniul de optimă funcţionalitate, rezultatele au fost pe măsură. Din păcate, aceste eforturi nu s-au făcut pretutindeni simţite şi aşa se explică de ce astăzi U.P.A. Sibiu are asigurată doar 57 la sută din documentaţie, U.M.M.N. Copşa Mică 38 la sută, „Garbosin" — 60 la sută, O.J.T. Sibiu — 78 la sută, I.A.S. Dumbrăveni şi I.A.S. Mediaş, pentru complexe de vaci — 10 la sută, iar (Continuare In pag. a III-a) Ing. NICOLAE DUCEA de la comisia economică a Comitetului judeţean de partid nformaţi Sărbătoarea fruntaşilor Sîmbătă, 15 ianuarie etc., în Ocna Sibiului va avea loc o adunare cu prilejul căreia se va înmâna Drapelul şi diploma de oraş fruntaş in întrecerea patriotică, pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului, care, în 1971, a ocupat, după cum se ştie, locul al II-lea peMă, la categoria orașelor sub 10 000 de locuitori. Construcţii noi în reţeaua comercială 1972 a demarat in peisajul edilitar al municipiului Mediaş şi al oraşului Dumbrăveni cu noi construcţii ce îmbogăţesc reţeaua comercială a acestor oraşe. Astfel, pentru publicul consumator medieşan, s-a dat recent în folosinţă magazinul alimentar cu autoservire „Favorit“, iar pentru locuitorii orașului Dumbrăveni, un nou magazin de prezentare şi vânzare a unei bogate şi diverse game de produse agroalimentare. Staţia de radioficare şi-a reluat emisiunile încă din prima zi a anului, la Dumbrăveni, din iniţiativa Comitetului orăşenesc de partid, s-a constituit colectivul redacţional al emisiunii locale a staţiei, de radioficare. Cei 16 membri ai colectivului au întocmit un plan pentru difuzarea a două emisiuni săptămânale, de câte 30 minute, care cuprind o problematică diversă şi de actualitate. Imediat s-a trecut şi la reluarea emisiunilor, eveniment salutat cu satisfacţie de numeroşi abonaţi din oraş. BIBLIOCA„ASTRA"] SIBIU PROLETARI DIN ToATI MftXUTStfrH I "IO"7 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL V nr. 1210 Vineri 14 ianuarie ,'î 1972 4 pagînî 30 tanî Toate forţele la transportul şi aplicarea îngrăşămintelor muncii desfăşurate în anul „De mult n-am mai avut un timp atit da prielnic lucrului în cîmp ca în acest început de an", ne relata deunăzi, într-o discuţie, un inginer agronom. Opinia specialistului are la bază, desigur, realităţi ce nu pot fi Autocamioanele sínt închiriate pentru transportul materialului lemnos din pădure, iar la drumul de întoarcere aduc borhotul necesar sectorului zootehnic. Multe atelaje sínt folosite în aceste zile pentru transionorate. Dar , aim sínt ti,lipsite aceste, portul produselor cuvenite membrizile in agricultură? Cum se actiolor cooperatori drept retribuire nează pe linia pregătirii temeinice a producţiei agricole viitoare? Pentru a produce griu, porumb, cartofi sau sfecla in cantităţi mari, dealurile Bruiului s ilicită multe îngrăşăminte naturale. Cunoscînd acest lucru, inginerul Anton Király, preşedintele cooperativei agricole din Bruiu, a planificat aplicarea a 4 000 toneîngrăşăminte naturale pentru Culturile de primăvară. De asemenea, aici s-a prevăzut fertilizarea cu 180 tone îngrăşăminte chimice a 670 ha terenuri arebile. Deci este vizibilă buna orientare a consiliului de conducere in planificări. Cum stăm însă cu aplicarea concretă a măsurilor preconizate? „Nu prea strălucit, recunoaşte preşedintele unităţii. Pînă în prezent am transportat în cîmp doar 400 tone îngrăşăminte naturale. Şi astăzi lucrăm în această direcţie". Da, la Bruiu se lucra cu 6 atelaje şi o remorcă la transportul îngrăşămintelor naturale, iar cu alte 4 atelaje la aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice a a trei maşini care aplica materialul fertilizant la Gherdeal, pentru grîu. O primă impresie: se munceşte, se acţionează bine. Dar... Unitatea dispune de optsprezece atelaje, două autocamioane, iar secţia S.M.A. — de 8 remorci. Zilnic aici, se poate transporta în cîmp o cantitate de cca 200—250 tone îngrăşăminte naturale. Acum însă realizările sunt mult mai modeste. Şi aceasta din cauză că nu toate mijloacele de transport sunt concentrate in această acţiune, a trecut. In realizarea planurilor de fertilizări Aşa se explică de ce indicatorul planificat în privinţa transportului în cîmp a îngrăşămintelor naturale a fost realizat pînă în prezent în proporţie de numai 10 la sută, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice este „în faşă". Conducerea unităţii ne-a dat asigurări că pînă la data de 15 februarie a. c. întreaga cantitate de îngrăşăminte naturale existentă va fi transportată în cîmp, iar pînă la sfîrşitul lunii martie — se va îndeplini integral sarcina asumată. Considerăm însă că angajamentele nu pot suplini fertilizările concrete. Şi dacă avem în vedere faptul că în anul trecut CA.P. Bratu a obţinut unele rezultate meritorii în activitatea de producţie, ceea ce atestă existenţa unui bun colectiv de lucru, este mai evidentă necesitatea sporirii exigenţelor pentru ca în acest an aici să se realizeze producţii şi mai bune. O situaţie asemănătoare am intilnit la C.A.P. Avrig. Aici se transportaseră în cîmp doar 200 din cele 3 000 tone îngrăşăminte naturale prevăzute pentru culturile de primăvară. ) - Cum .se. poale /•xnlica. areaslji rămânere in urma a acţiunii de fertilizare a terenurilor — ne adresăm inginerului Ilie Tăraşan, preşedintele unităţii. — Pînă în prezent am organizat echipele şi brigăzile de cîmp, aşa că oamenii nu ştiau precis tarlalele fiecărei echipe. Noi sintem cuprinşi pînă peste cap cu încheierea dării (Continuare în pag. a II-a) GH. GRADINARU Imagine recentă a stadiului in care se află construcţia Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu • • •••••• Măsuri de îmbunătăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei Un decret a! Consiliului de Stat Consiliul de Stat a emis un decret privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei Noul act normativ se înscrie în ansamblul măsurilor luate pentru o mai corecta aplicare a legilor, însuşirea temeinică a acestora de către personalul organelor şi organiazţiilor socialiste, pentru o largă cunoaştere a normelor legale de toţi cetăţenii ţării. Decretul prevede sarcini concrete pentru ministere şi celelalte organe centrale, consiliile populare, unităţile socialiste, de a asigura, fiecare în domeniul, ramura sau raza lor de activitate şi potrivit competentei ce le revine, luarea măsurilor corespunzătoare pentru pregătirea temeinică a personalului în atribuţiile căruia intră aplicarea legilor şi celorlalte acte normative. Se subliniază, totodată, obligaţia consiliilor populare, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de a organiza şi coordona acţiunile pentru popularizarea legislaţiei de interes general în rîndul maselor largi de cetăţeni din fiecare unitate administrativ-teritorială. în acest context este relevată importanţa sprijinului organelor şi organizaţiilor de partid, precum şi organizaţiilor sindicale, de tineret şi celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sunt prevăzute o serie de metode menite să contribuie la cunoaşterea legilor, printre care înscrierea la planurile de perfecţionare a cadrelor a unor teme corespunzătoare, introducerea în programele şcolare a unor cunoştinţe privind conţinutul principalelor legi, folosirea adunărilor cetăţeneşti, adunărilor comitetelor de cetăţeni, asociaţiilor de locatari, comitetelor de părinţi, extinderea judecării unor procese la faţa locului, în organizaţii socialiste, comune sau cartiere, folosirea mijloacelor de informare în masă etc. Se precizează că în judeţele în care, alături de populaţia română, există populaţie aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare să se acorde o atenţie deosebită popularizării legislaţiei în limbile naţionalităţilor respective. Aplicarea prevederilor decretului va contribui la creşterea simţului de răspundere a conducerilor organelor şi organizaţiilor socialiste pentru modul în care sunt respectate prevederile legale, la îmbunătăţirea activităţii de educare a cetăţenilor in spiritul întăririi ordinii de drept socialiste, la dezvoltarea unei opinii de masă în direcţia respectării legislaţiei, a apărării avutului obştesc, a combaterii oricăror manifestări de indisciplină şi de încălcare a normelor de convieţuire socială. (Agerpres) pag.a IIDIN ACTUALITATEA COTIDIANA un salt crucial în evoluţia Apariţia vieţii materiei Să cunoaştem şi să respectăm legile ţării VIAŢA INTERNAŢIONALĂ In pag. a III-a In pag. a IV-a mmm mmmmmmmmm Şi totuşi „PRACTICILE 11 MARGINEA LEGII” n-au fost intimplătoare în ziarul nostru nr. 914 din 31 ianuarie 1971, sub titlul „Ce fel de practici sunt... practicile în marginea legii?“, semnalam un ghem, realmente complex, de abateri, neglijenţe şi eludări ale unor norme principiale, constatate la cooperativa meşteşugărească „Constructorul“ din Sibiu. In acel text se făceau referiri multiple la modul în care conducerea unităţii (in principal Victor Falcic, preşedinte, ing. Gh. Lucaci, şeful atelierului de proiectare, ceilalţi factori de conducere) înţelegem să se preocupe de respectarea, în toate împrejurările, a principiilor de etică şi echitate socialiste care trebuie să guverneze în orice sector de activitate, în acest context semnatarilor acelui articol, şi nu mai puţin opiniei publice, le era clară împrejurarea că pentru întronarea unui climat de muncă corectă, cinstită, se cereau luate de măsuri care să vizeze nu o „ajustare“ oarecare, ci o analiză competentă, bazată pe fermitate şi intransigenţă care să evidenţieze complet partea de răspundere a fiecăruia şi, pe această bază, să se soldeze cu măsuri educative şi organizatorice capabile să excludă orice echivoc. Astăzi, în posesia unui program de o asemenea importanţă pentru formarea conştiinţei poporului nostru cum este Programul stabilit de plenara din 3-5 noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R., ne este şi mai limpede că integritatea morală comunistă nu poate fi concepută în nici, un caz in vecinătatea unor manopere care — chiar facilitate de nişte practici şi reglementări curente — aduc atingere principiilor echităţii socialiste şi comuniste. In fine, este clar, deosebit de clar, că la cooperativa „Constructorul“ fenomenele de care vorbeam atunci, trebuie socotite în corelaţie strînsă cu condiţia morală a unora dintre cei care aveau încredinţat mandatul deciziei în unitatea respectivă. . Cine este Victor Falcic, ce fel de profil moral prezintă la o analiză, ce fel de garanţii putem prezenta chiar în momentul numirii lui ca preşedinte al cooperativei? 11 • In cele ce urmează vom înfăţişa datele şi evenimentele survenite, realizind un simplu mixaj din citatele unor documente mai edificatoare decit oricare comentariu. în mai 1971 are loc o adunare generală a organizaţiei de partid de la cooperativa „Constructorul“. Cităm din referatul prezentat: „Tovarăşul Victor Folcic a fost primit în rîndurile membrilor de partid în luna decembrie 1968 de către organizaţia de bază a cooperativei „Constructorul" din Tirgu Mureş unde a muncit ca şef de lot. La primirea sa, acesta nu a arătat nici în autobiografie, nici în celelalte documente completate nimic despre activitatea sa din trecut, a fost nesincer faţă de adunarea generală... a ascuns faptul că în 1959 a fost condamnat de către Tribunalul din Deva la un an închisoare pentru delapidare... Analizînd activitatea Iov. Victor Falcic și pe linie administrativă, în calitate de conducător al acestei cooperative s-au semnalat o serie de aspecte negative în cazul cărora nu a luat măsuri corespunzătoare, oportune, în special la atelierul de proiectare". Au luat cuvintul mai mulţi comunişti care, în loc să aibă în vedere in primul rînd exigenţele, impuse de calitatea de membru de partid, prevederile foarte clare ale Statutului, au trecut cu uşurinţă peste un fapt grav, delapidare, pentru care Victor Folcic a fost condamnat şi a executat o pedeapsă, au trecut cu neîngăduită uşurinţă peste Împrejurarea că la primirea sa în partid Victor Folcic a ascuns că a fost condamnat, dovedindu-se nesincer în faţa partidului. în final, adunarea generală hotărăşte sancţionarea lui Victor Falcic cu vot de blam cu avertisment. Citind cuvintul in concluzia dezbaterilor adunării generale, tovarăşul Nicolae Ghişoiu, şeful secţiei organizatorice a Comitetului municipal Sibiu al P.C.R., spunea: „Hotărîrea luată în adunarea generală denotă insuficienta maturitate politică a participanţilor. Este necesar ca fiecare comunist să înţeleagă obligaţia primordială de a apăra puritatea rindurilor partidului, de a nu tolera existenţa în partid a unor membri certaţi cu legile statului. Victor Falcic a fost condamnat pentru furt, a dat dovadă de nesinceritate faţă de partid — abatere gravă de la normele vieţii noastre de partid. Trebuia reflectat mai adine asupra acestor probleme“. La data respectivă, chiar în faţa unor dovezi concludente, combativitatea membrilor de partid nu şi-a spus cuvintul, punîndu-se în balanţă — mai mult decit, trebuia — meritele profesionale ale preşedintelui. Mai mult decit trebuia, pentru că rezultate unui colectiv în care lucrează sute de oameni nu pot fi atribuite unei singure persoane. S-a pedalat mult atunci pe „explicarea“ nesincerităţii lui Victor Falcic prin aceea că, tînăr fiind, „a scăpat din vreme" să aducă la cunoştinţa organizaţiei de partid şi acest episod din viaţa sa. Nu. N-a fost deloc un episod întâmplător acela care i-a adus condamnarea penală. Nu! Faptele nu trebuie explicate căutînd cu obstinaţie circumstanţe atenuante căci normal ar fi fost să se încerce conturarea, din cit mai multe elemente, a profilului moral, să se discearnă, să se manifeste hotărirea specifică spiritului partinic, comunist. Apar date noi. In 27 decembrie 1971 are loc a doua adunare generală a organizaţiei de bază in care se iau în dezbatere fapte grave comise de acelaşi Victor Falcic. Cităm din referatul biroului organizaţiei de bază prezentat cu acest prilej: „... în perioada 1 octombrie 1968 — 30 iunie 1969 numitul a funcţionat ca vicepreşedinte al cooperativei „Constructorul“ Tirgu Mureş. Având in vedere că răspundea de sectorul productiv, în 1969, în mai multe rînduri a ridicat bani de la casieria unităţii în vederea procurării de materiale din alte unităţi. într-un număr de patru cazuri a falsificat actele prin Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMȘA AL. CONST ANTINESCU La un an de la semnalarea unor abateri la cooperativa 99 ConstructorulM Îs Vă prezentăm, în fotografie, un aspect din biblioteca clubului staţiunii Păltiniş, recent reamenajată şi deschisă la sîbşitul anului trecut. Pînă in prezent au fost înscrişi cca. 450 cititori cu peste 1 000 cărţi citite 1 7.SXXXXXXXXXXXXVSXXXXXXXXXXXVXXXXXXSXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSXXXXXXXXXXXXNXXXXXNSXXNXXXXXXXXXXSXXXXXXXVVXV INSTRUIRI Timp de două zile — marţi şi miercuri ~~ la Agnita s-a desfăşurat instruirea secretarilor comitetelor şi organizaţiilor de partid, a membrilor birourilor organizaţiilor de bază. Caracteristica tematicii prezentei instruiri constă în organizarea unor fructuoase schimburi de experienţă în unităţile economice ale oraşului. La Fabrica de tricotaje s-a analizat bunăoară, pe concret, activitatea cabinetului de documentare politico-ideologică şi tehnică precum şi viabilitatea agitaţiei vizuale din secţii şi sectoare pentru creşterea nivelului conştiinţei salariaţilor. In cadrul instruirii au prezentat expuneri pe diferite teme tovarăşii Gheorghe Denghen, secretar al Comitetului orăşenesc Agnita al P.C.R., Ilie Bărdaş, locţiitorul secretarului, Gh. Gavrilă şi Constantin Munteanu, membri ai Comitetului orăşenesc Agnita al P.C.R. D. Dumbrăveni se desfăşoară, de asemenea, instruirea secretarilor şi membrilor birourilor comitetelor de partid şi a organizaţiilor de bază din întreprinderile şi instituţiile oraşului. După tematica elaborată de Comitetul orăşenesc de partid se urmăreşte cunoaşterea şi însuşirea de către participanţi a recentelor hotăriri de partid, a legilor votate de sesiunea M.A.N. din decembrie 1971. II v IS *s * IV Iv8 \ t _ GRIPA DE TIP „HONGKONGJ JiF, care bîntuie în Olanda, a a-k1 I tins punctul culminant, a decl a-' ' rat miercuri un purtător de cu- to \ vânt al Ministerului olandez al' £ Sănătății Publice. La fiecare 10000 to t de locuitori, a spus el, se înre-' S gistrează săptămânal 60 • de cazuri tot de gripă. ' Purtătorul de cuvânt a precizat I * că numărul celor bolnavi este' J mult mai mic decit anul trecut, | I când la fiecare 1 000 de locuitori y 8 au existat 140 de cazuri de gripă, ț SI ZIARUL NIPON „VOMIURI“ to S relevă, intr-un articol consacratal poluării atmosferei și urmărilor tovicierii mediului înconjurător a-* S supra sănătății oamenilor, date 2 I din care rezultă că, in ultimii ani, * gin Japonia, din cauza „smog“-ului, î I au murit aproape 100 de persoa-* v,ne. Numai la Osaka, Kawasa Ka- ^ I Wasaki și în alte centre indu-* S striale nipone numărul persoanelor „ |j înregistrate oficial ca bolnave dini "cauza poluării atmosferei a depă-^' I sit deja 6 000. 1 v ES „GERMINAI SAPTÄM1NAL | * AL PARTIDULUI SOCIALIST BEL-'» J.GIAN, înfiinţat în anul 1949, şi-a t x încetat apariţia începind din luna S I ianuarie. In mesajul adresat citi-1 1 lorilor, „Germinal“ explică raţiu- s jj nile dispariţiei sale, menţioninc! | 1 creşterea continuă a preţului hîr- \ r tiei, reportajelor, fotografiilor, de-1 tseneior. Lipsa publicităţii, care a sfectează toate săptămînalele, agra- t ivează şi mei mult dezechilibrul ti- si nanciar“. Deplîngind încetarea re-| I \ istei „Germinal“, mai mulţi za- strişti atrag atenţia asupra dificultă- | ţţilor crescânde, de ordin material, | S pe care le cunoaşte presa belgiană. | I s