Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-14 / nr. 1210

Pentru realizarea exemplară a lucră­rilor de investiţii din acest an! Este bine ştiut ca în cadrul progra­mului complex de dezvoltare şi mo­dernizare a economiei ţării noastre, in sensul opţiunilor hotăritoare pre­figurate de actualul cincinal, un rol foarte important il au investiţiile. Rod al politicii ştiinţifice consecven­te a partidului şi statului nostru de asigurare a dinamismului şi echili­brului economiei, a unei structuri moderne şi eficiente a producţiei, o cotă importantă din venitul naţional se alocă an de an, sistematic, pentru acumulare şi în primul rînd pentru investiţii destinate reproducţiei lărgi­te. Anul în care am păşit de puţină vreme este de o mare importanţă în înfăptuirea amplului program de in­vestiţii din actualul cincinal. Obiec­tivele şi capacităţile noi ce urmea­ză a fi realizate în această perioadă devin hotăritoare în ceea ce priveşte atingerea ritmurilor de creştere pre­văzute de planul cincinal pentru di­versele ramuri ale economiei, res­pectarea termenilor planificaţi consti­tuind prin urmare o îndatorire de prim ordin pentru toate unităţile be­neficiare şi de construcţii din judeţ. Subliniez, ca pe un lucru de mare importanţă, că înfăptuirea exemplară a planului de investiţii pe anul in curs în judeţul nostru, punerea în funcţiune la termen şi înainte de ter­men a noilor capacităţi de producţie impun aplicarea riguroasă în practică « ph­asch­ri­­st»»ori elaberet de Bi­roul Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. ca umoare a analizei lucrări­lor de investiţii, construcţii-montaj din judeţ şi în scopul traducerii în viaţă a amplului program de măsuri aprobat de Secretariatul C.C. al P.C.R. privind îmbunătăţirea activită­ţii de construcţii-montaj, creşterea gradului de mecanizare, utilizarea ju­dicioasă a forţei de muncă, întărirea ordinei pe şantierele de construcţii, precum şi pentru îmbunătăţirea acti­­vităţii în construcţia de locuinţe, în­treţinerea şi exploatarea fondului lo­cativ. Nu încape îndoială că finalizarea în condiţii optime a oricărei investi­ţii presupune o strînsă şi fructuoasă colaborare intre toţi cei chemaţi să participe la realizarea ei. Numai prin acţiuni comune, convergente, m­inu­­ţios corelate între beneficiari, pro­iectanţi, constructori, furnizori de u­­tilaje tehnologice, se pot realiza la termen capacităţile prevăzute în plan. De aceea, consider necesar şi opor­tun ca astăzi, la demararea activită­ţii de investiţii-construcţii în anul doi al cincinalului, să reliefăm prin ci­­teva referiri concrete modul în care s-a făcut simţită preocuparea pentru crearea condiţiilor de desfăşurare normală şi ritmică a lucrărilor de pe fiecare şantier şi în care s-au res­pectat reglementările în vigoare pri­vind pregătirea investiţiilor. Este demn de reţinut faptul că ex­perienţa ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic a dovedit că, în general, pregătirea unei investiţii se face intr-un timp ce reprezintă circa două treimi din întreaga perioadă aferentă activităţii de investiţii, con­strucţia începind numai după ce toa­te problemele de proiectare, aprovi­zionare şi organizare au fost soluţio­nate. In context, este îmbucurător faptul că în ultimii ani activitatea de pregătire a investiţiilor In judeţul nostru a cunoscut o continuă îmbu­nătăţire. Dacă numai cu ciţiva ani în urma documentaţiile de execuţie puse la timp la dispoziţia constructo­rilor reprezentau îndeobşte un pro­cent sub 50 la sută, se poate afirma că pentru anul 1972, în condiţiile în care volumul de investiţii a crescut simţitor, procentul a crescut la 74 la sută. Prin acţiuni comune, operative, beneficiarii şi proiectanţii noilor ca­pacităţi de la uzinele „Balanţa", „Au­tomecanica" Mediaş, „Independenţa", Uzina mecanică Mîrşa şi altele au reuşit să pună la dispoziţia şantier®­ lor în timp util documentaţiile necet­sare. Au fost asigurate prin contracte la furnizori utilajele tehnologice pen­tru investiţiile ce se execută la I.R.E. Sibiu, „Independenţa", C.E.I.L., IMIX Agnita ş.a. O constatare se impune deci ai forţa evidenţei: acolo unde s-au depus eforturi pentru a situa co­relaţia beneficiar — proiectant — constructor — furnizor de utilaje în domeniul de optimă funcţionalitate, rezultatele au fost pe măsură. Din păcate, aceste eforturi nu s-au făcut pretutindeni simţite şi aşa se expli­că de ce astăzi U.P.A. Sibiu are a­sigurată doar 57 la sută din docu­mentaţie, U.M.M.N. Copşa Mică 38 la sută, „Garbosin" — 60 la sută, O.J.T. Sibiu — 78 la sută, I.A.S. Dumbrăveni şi I.A.S. Mediaş, pentru complexe de vaci — 10 la sută, iar (Continuare In pag. a III-a) Ing. NICOLAE DUCEA de la comisia economică a Co­mitetului judeţean de partid nformaţi Sărbătoarea fruntaşilor Sîmbătă, 15 ianuarie etc., în Ocna Sibiului va avea loc o adunare cu prilejul căreia se va înmâna Dra­pelul şi diploma de oraş fruntaş in întrecerea patriotică, pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului, care, în 1971, a ocupat, după cum se ştie, locul al II-lea pe­­Mă, la categoria orașelor sub 10 000 de locuitori. Construcţii noi în reţeaua comercială 1972 a demarat in peisajul edi­litar al municipiului Mediaş şi al oraşului Dumbrăveni cu noi con­strucţii ce îmbogăţesc reţeaua co­mercială a acestor oraşe. Astfel, pentru publicul consuma­tor medieşan, s-a dat recent în folosinţă magazinul alimentar cu autoservire „Favorit“, iar pentru locuitorii orașului Dumbrăveni, un nou magazin de prezentare şi vân­­zare a unei bogate şi diverse game de produse agroalimentare. Staţia de radioficare şi-a reluat emisiunile încă din prima zi a anului, la Dumbrăveni, din iniţiativa Comi­tetului orăşenesc de partid, s-a constituit colectivul redacţional al emisiunii locale a staţiei, de radio­ficare. Cei 16 membri ai colectivu­lui au întocmit un plan pentru di­fuzarea a două emisiuni săptămâ­nale, de câte 30 minute, care cu­prind o problematică diversă şi de actualitate. Imediat s-a trecut şi la reluarea emisiunilor, eveniment salutat cu satisfacţie de numeroşi abonaţi din oraş. BIBLIO­­CA„ASTRA"] SIBIU PROLETARI DIN ToA­TI MftXUTStfrH I "IO"7 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL V nr. 1210 Vineri 14 ianuarie ,'î 1972 4 pagînî 30 tanî Toate forţele la transportul şi aplicarea îngrăşămintelor­ muncii desfăşurate în anul „De mult n-am mai avut un timp atit da prielnic lucrului în cîmp ca în acest început de an", ne relata deunăzi, într-o discuţie, un inginer agronom. Opinia specialistului are la bază, desigur, realităţi ce nu pot fi Autocamioanele sínt închiriate pen­tru transportul materialului lemnos din pădure, iar la drumul de în­toarcere aduc borhotul necesar sec­torului zootehnic. Multe atelaje sínt folosite în aceste zile pentru trans­ionorate. Dar , aim sínt ti,lipsite aceste, portul produselor cuvenite membri­zile in agricultură? Cum se actio­­lor cooperatori drept retribuire nează pe linia pregătirii temeinice a producţiei agricole viitoare? Pentru a produce griu, porumb, cartofi sau sfecla in cantităţi mari, dealurile Bruiului s ilicită multe în­grăşăminte naturale. Cunoscînd acest lucru, inginerul Anton Király, pre­şedintele cooperativei agricole din Bruiu, a planificat aplicarea a 4 000 tone­­îngrăşăminte naturale pentru Culturile de primăvară. De aseme­nea, aici s-a prevăzut fertilizarea cu 180 tone îngrăşăminte chimice a 670 ha terenuri arebile. Deci este vizibilă buna orientare a consiliului de conducere in planificări. Cum stăm însă cu aplicarea concretă a măsurilor preconizate? „Nu prea stră­lucit, recunoaşte preşedintele uni­tăţii. Pînă în prezent am transportat în cîmp doar 400 tone îngrăşăminte naturale. Şi astăzi lucrăm în această direcţie". Da, la Bruiu se lucra cu 6 atelaje şi o remorcă la transportul îngrăşămintelor naturale, iar cu­ alte 4 atelaje la aprovizionarea cu în­grăşăminte chimice a a trei maşini care aplica materialul fertilizant la Gherdeal, pentru grîu. O primă im­presie: se munceşte, se acţionează bine. Dar... Unitatea dispune de optsprezece atelaje, două autoca­mioane, iar secţia S.M.A. — de 8 remorci. Zilnic aici, se poate trans­porta în cîmp o cantitate de cca 200—250 tone îngrăşăminte naturale. Acum însă realizările sunt mult mai modeste. Şi aceasta din cauză că nu toate mijloacele de transport sunt concentrate in această acţiune, a trecut. In realizarea planurilor de fertilizări Aşa se explică de ce indicatorul pla­nificat în privinţa transportului în cîmp a îngrăşămintelor naturale a fost realizat pînă în prezent în pro­porţie de numai 10 la sută, iar apli­carea îngrăşămintelor chimice este „în faşă". Conducerea unităţii ne-a dat asigurări că pînă la data de 15 februarie a. c. întreaga cantitate de îngrăşăminte naturale existentă va fi transportată în cîmp, iar pînă la sfîrşitul lunii martie — se va în­deplini integral sarcina asumată. Considerăm însă că angajamentele nu pot suplini fertilizările concrete. Şi dacă avem în vedere faptul că în anul trecut CA.P. Bratu a obţinut unele rezultate meritorii în activi­tatea de producţie, ceea ce atestă existenţa unui bun colectiv de lu­cru, este mai evidentă necesitatea sporirii exigenţelor pentru ca în acest an aici să se realizeze pro­ducţii şi mai bune. O situaţie asemănătoare am in­­tilnit la C.A.P. Avrig. Aici se trans­portaseră în cîmp doar 200 din cele 3 000 tone îngrăşăminte naturale prevăzute pentru culturile de primă­vară. ) - Cum .se. poale /•xnlica. areaslji rămânere in urma a acţiunii de fer­tilizare a terenurilor — ne adresăm inginerului Ilie Tăraşan, preşedin­tele unităţii. — Pînă în prezent am organizat echipele şi brigăzile de cîmp, aşa că oamenii nu ştiau precis tarlalele fiecărei echipe. Noi sintem­ cuprinşi pînă peste cap cu încheierea dării (Continuare în pag. a II-a) GH. GRADINARU Imagine recentă a stadiului in care se află construcţia Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu • • •••••• Măsuri de îmbunătăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei Un decret a! Consiliului de Stat Consiliul de Stat a emis un de­cret privind unele măsuri de îmbu­nătăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei Noul act normativ se înscrie în ansamblul măsurilor luate pentru o mai corecta aplicare a legilor, însuşirea temei­nică a acestora de către personalul organelor şi organiazţiilor socialiste, pentru o largă cunoaştere a norme­lor legale de toţi cetăţenii ţării. Decretul prevede sarcini concrete pentru ministere şi celelalte organe centrale, consiliile populare, unită­ţile socialiste, de a asigura, fiecare în domeniul, ramura sau raza lor de activitate şi potrivit competentei ce le revine, luarea măsurilor cores­punzătoare pentru pregătirea temei­nică a personalului în atribuţiile căruia intră aplicarea legilor şi ce­lorlalte acte normative. Se subli­niază, totodată, obligaţia consiliilor populare, judeţene, municipale, oră­şeneşti şi comunale de a organiza şi coordona acţiunile pentru popu­larizarea legislaţiei de interes gene­ral în rîndul maselor largi de cetă­ţeni din fiecare unitate administra­­tiv-teritorială. în acest context este relevată importanţa sprijinului orga­nelor şi organizaţiilor de partid, pre­cum şi organizaţiilor sindicale, de tineret şi celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sunt prevăzute o serie de metode menite să contribuie la cunoaşterea legilor, printre care înscrierea la planurile de perfecţionare a cadre­lor a unor teme corespunzătoare, introducerea în programele şcolare a unor cunoştinţe privind conţinutul principalelor legi, folosirea adunări­lor cetăţeneşti, adunărilor comitete­lor de cetăţeni, asociaţiilor de lo­catari, comitetelor de părinţi, ex­tinderea judecării unor procese la faţa locului, în organizaţii socialiste, comune sau cartiere, folosirea mij­loacelor de informare în masă etc. Se precizează că în judeţele în care, alături de populaţia română, există populaţie aparţinînd naţionali­tăţilor conlocuitoare să se acorde o atenţie deosebită popularizării legis­laţiei în limbile naţionalităţilor res­pective. Aplicarea prevederilor decretului va contribui la creşterea simţului de răspundere a conducerilor organelor şi organizaţiilor socialiste pentru modul în care­ sunt respectate pre­vederile legale, la îmbunătăţirea ac­tivităţii de educare a cetăţenilor in spiritul întăririi ordinii de drept so­cialiste, la dezvoltarea unei opinii de masă în direcţia respectării le­gislaţiei, a apărării avutului obştesc, a combaterii oricăror manifestări de indisciplină şi de încălcare a nor­melor de convieţuire socială. (Agerpres) pag.a II­DIN ACTUALITATEA COTIDIANA un salt crucial în evoluţia Apariţia vieţii materiei Să cunoaştem şi să respectăm legile ţării VIAŢA INTERNAŢIONALĂ In pag. a III-a In pag. a IV-a mmm mmmmmmmmm Şi totuşi „PRACTICILE 11 MARGINEA LEGII” n-au fost intimplătoare în ziarul nostru nr. 914 din 31 ianuarie 1971, sub titlul „Ce fel de practici sunt... practicile în mar­ginea legii?“, semnalam un ghem,­­ realmente complex, de abateri, ne­glijenţe şi eludări ale unor norme principiale, constatate la coopera­tiva meşteşugărească „Constructo­rul“ din Sibiu. In acel text se fă­ceau referiri multiple la modul în care conducerea unităţii (in prin­cipal Victor Falcic, preşedinte, ing. Gh. Lucaci, şeful­ atelierului de proiectare, ceilalţi factori de conducere) înţelegem să se preo­cupe de respectarea, în toate îm­prejurările, a principiilor de etică şi echitate socialiste care trebuie să guverneze în orice sector de activitate, în acest context semna­tarilor acelui­­ articol, şi nu mai puţin opiniei publice, le era clară împrejurarea că pentru întronarea unui climat de muncă corectă, cinstită, se cereau luate d­e măsuri care să vizeze nu o „ajustare“ oa­recare, ci o analiză competentă, bazată pe fermitate şi intransigen­ţă care să evidenţieze complet partea de răspundere a fiecăruia şi, pe această bază, să se soldeze cu măsuri educative şi organizato­rice capabile să excludă orice echivoc. Astăzi, în posesia unui program de­ o asemenea importanţă pentru formarea conştiinţei poporului nos­tru cum este Programul stabilit de plenara din 3-5 noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R., ne este şi mai limpede că integritatea morală co­munistă nu poate fi concepută în nici, un caz in vecinătatea unor manopere care — chiar facilitate de nişte practici şi reglementări curente — aduc atingere princi­piilor echităţii socialiste şi comu­niste. In fine, este clar, deosebit de clar, că la cooperativa „Constructo­rul“ fenomenele de care vorbeam atunci, trebuie socotite în corelaţie strînsă cu condiţia morală a unora dintre­ cei care aveau încredinţat mandatul deciziei în unitatea res­pectivă. . Cine este Victor Falcic, ce fel de profil moral pre­zintă la o analiză, ce fel de garanţii putem prezenta chiar în momentul numirii lui ca preşedinte al cooperativei? 11 • In cele ce urmează vom înfăţişa datele şi evenimentele survenite, realizind un simplu mixaj din ci­tatele unor documente mai edifi­catoare decit oricare comentariu. în mai 1971 are loc o adunare generală a organizaţiei de partid de la cooperativa „Constructorul“. Cităm din referatul prezentat: „Tovarăşul Victor Folcic a fost primit în rîndurile membrilor de partid în luna decembrie 1968 de către organizaţia de bază a coope­rativei „Constructorul" din Tirgu Mureş unde a muncit ca şef de lot. La primirea sa, acesta nu a a­­rătat nici în autobiografie, nici în celelalte documente completate ni­mic despre activitatea sa din tre­cut, a fost nesincer faţă de aduna­rea generală... a ascuns faptul că în 1959 a fost condamnat de către Tribunalul din Deva la un an în­chisoare pentru delapidare... Ana­­lizînd­ activitatea Iov. Victor Falcic și pe linie administrativă, în cali­tate de conducător al acestei coo­perative s-au semnalat o serie de aspecte negative în cazul cărora nu a luat măsuri corespunzătoare, o­­portune, în special la atelierul de proiectare". Au luat cuvintul mai mulţi co­munişti care, în loc să aibă în ve­dere in primul rînd exigenţele, im­puse de calitatea de membru de partid, prevederile foarte clare ale Statutului, au trecut cu uşurinţă peste un fapt grav, delapidare, pentru care Victor Folcic a fost con­damnat şi a executat o pedeapsă, au trecut cu neîngăduită uşurinţă peste Împrejurarea că la primirea sa în partid Victor Folcic a ascuns că a fost condamnat, dovedindu-se nesincer în faţa partidului. în fi­nal, adunarea generală hotărăşte sancţionarea lui Victor Falcic cu vot de blam cu avertisment. Citind cuvintul in concluzia dezbaterilor adunării generale, tovarăşul Ni­­colae Ghişoiu, şeful secţiei orga­nizatorice a Comitetului municipal Sibiu al P.C.R., spunea: „Hotărîrea luată în adunarea generală denotă insuficienta matu­ritate politică a participanţilor. Este necesar ca fiecare comunist să înţeleagă obli­gaţia primordială de a apăra pu­ritatea rindurilor partidului, de a nu tolera existenţa în partid a unor membri certaţi cu legile sta­tului. Victor Falcic a fost condam­nat pentru furt, a dat dovadă de nesinceritate faţă de partid — aba­tere gravă de la normele vieţii noastre de partid. Trebuia reflectat mai adine asupra acestor pro­bleme“. La data respectivă, chiar în faţa unor dovezi concludente, combati­vitatea membrilor de partid nu şi-a spus cuvintul, punîndu-se în balanţă — mai mult decit, trebuia — meritele profesionale ale pre­şedintelui. Mai mult decit trebuia, pentru că rezultate unui colectiv în care lucrează sute de oameni nu pot fi atribuite unei singure persoane. S-a pedalat mult atunci pe „ex­­plicarea“ nesincerităţii lui Victor Falcic prin aceea că, tînăr fiind, „a scăpat din vreme" să aducă la cunoştinţa organizaţiei de partid şi acest episod din viaţa sa. Nu. N-a fost deloc un episod în­tâmplător acela care i-a adus con­damnarea penală. Nu! Faptele nu trebuie explicate căutînd cu obsti­naţie circumstanţe atenuante căci normal ar fi fost să se încerce con­turarea, din cit mai multe elemente, a profilului moral, să se discearnă, să se manifeste hotărirea specifi­că­ spiritului partinic, comunist. Apar date noi. In 27 decembrie 1971 are loc a doua adunare ge­nerală a organizaţiei de bază in care se iau în dezbatere fapte grave comise de acelaşi Victor Falcic. Cităm din referatul biroului organizaţiei de bază prezentat cu acest prilej: „... în perioada 1 octombrie 1968 — 30 iunie 1969 nu­mitul a funcţionat ca vicepreşedin­te al cooperativei „Constructorul“ Tirgu Mureş. Având in vedere că răspundea de sectorul productiv, în 1969, în mai multe rînduri a ridicat bani de la casieria unităţii în vederea procurării de materiale din alte unităţi. într-un număr de patru cazuri a falsificat actele pri­n Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMȘA AL. CON­ST ANTIN­E­SC­U La un an de la semnalarea unor abateri la cooperativa 99 ConstructorulM Îs Vă prezentăm, în fotografie, un aspect din biblioteca clubului sta­ţiunii Păltiniş, recent reamena­­jată şi deschisă la sîb­şitul anu­lui trecut. Pînă in prezent au fost înscrişi cca. 450 cititori cu peste 1 000 cărţi citite 1­ 7.SXXXXXXXXXXXXVSXXXXXXXXXXXVXXXXXXSXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXSXXXXXXXXXXXXNXXXXXNSXXNXXXXXXXXXXSXXXXXXXVVXV INSTRUIRI Timp de două zile — marţi şi miercuri ~~ la Agnita s-a desfăşu­rat instruirea secretarilor comite­telor şi organizaţiilor de partid, a membrilor birourilor organizaţiilor de bază. Caracteristica tematicii prezentei instruiri constă în organizarea u­­nor fructuoase schimburi de expe­rienţă în unităţile economice ale oraşului. La Fabrica de tricotaje s-a analizat bunăoară, pe concret, activitatea cabinetului de documen­tare politico-ideologică şi tehnică precum şi viabilitatea agitaţiei vi­zuale din secţii şi sectoare pentru creşterea nivelului conştiinţei sa­lariaţilor. In cadrul instruirii au prezentat expuneri pe diferite teme tovarăşii Gheorghe Denghen, secretar al Co­mitetului orăşenesc Agnita al P.C.R., Ilie Bărdaş, locţiitorul se­cretarului, Gh. Gavrilă şi Constan­tin Munteanu, membri ai Comi­tetului orăşenesc Agnita al P.C.R. D. Dumbrăveni se desfăşoară, de asemenea, instruirea secreta­rilor şi membrilor birourilor co­mitetelor de partid şi a organiza­ţiilor de bază din întreprinderile şi instituţiile oraşului. După te­matica elaborată de Comitetul o­­răşenesc de partid se urmăreşte cunoaşterea şi însuşirea de către participanţi a recentelor hotăriri de partid, a legilor votate de se­siunea M.A.N. din decembrie 1971. I­I v IS *s * IV Iv8 \ t _ GRIPA DE TIP „HONGKONGJ JiF, care bîntuie în Olanda, a a-k1 I tins punctul culminant, a decl a-' ' rat miercuri un purtător de cu- to \ vânt al Ministerului olandez al' £ Sănătății Publice. La fiecare 10000 to t de locuitori, a spus el, se înre-' S gistrează săptămânal 60 • de cazuri to­t de gripă. ' Purtătorul de cuvânt a precizat I * că numărul celor bolnavi este' J mult mai mic decit anul trecut, | I când la fiecare 1 000 de locuitori y 8 au existat 140 de cazuri de gripă, ț S­I ZIARUL NIPON „VOMIURI“ to S relevă, intr-un articol consacrata­l poluării atmosferei și urmărilor to­­vicierii mediului înconjurător a-* S supra sănătății oamenilor, date 2 I din care rezultă că, in ultimii ani, * gin Japonia, din cauza „smog“-ului, î I au murit aproape 100 de persoa-* v,ne. Numai la Osaka, Kawasa Ka- ^ I Wasaki și în alte centre indu-* S striale nipone numărul persoanelor „ |j înregistrate oficial ca bolnave dini "cauza poluării atmosferei a depă-^' I sit deja 6 000. 1 v ES „GERMINAI SAPTÄM1NAL | * AL PARTIDULUI SOCIALIST BEL-'» J.GIAN, înfiinţat în anul 1949, şi-a t x încetat apariţia începind din luna S I ianuarie. In mesajul adresat citi-1 1 lorilor, „Germinal“ explică raţiu- s jj nile dispariţiei sale, menţioninc! | 1 creşterea continuă a preţului hîr- \ r tiei, reportajelor, fotografiilor, de-1 tseneior. Lipsa publicităţii, care a­ s­­fectează toate săptămînalele, agra- t ivează şi mei mult dezechilibrul ti- s­i nanciar“. Deplîngind încetarea re-| I \ istei „Germinal“, mai mulţi z­a- s­t­rişti atrag atenţia asupra dificultă- | ţţilor crescânde, de ordin material, | S pe care le cunoaşte presa belgiană. | I s

Next