Tribuna Sibiului, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1302)
1972-04-01 / nr. 1277
Prin autoutilare la o eficientă economică sporită ! Valorificarea rezervelor interne • . este o acţiune care a cunoscut in 15 ultimul timp o mare amploare, ea • desfăşurîndu-se în toate domeniile de S • activitate. Una din formele sub care 5 S se manifestă hotărîrea colectivelor S : de muncă de a pune în valoare noi 3 i capacităţi de producţie, de a mo- 3 S derniza utilajele existente sau a | B crea altele noi, este autoutilarea. 1 3 Acum, cînd se acţionează pe toate S 3 fronturile pentru ridicarea necon- S I tenită a eficienţei activităţii eco- I S nomice, cînd obiectivul primordial 3 I al fiecărei întreprinderi este înde- 3 I plinirea In mod exemplar a sarci- j B nilor ce-i revin din planul cinci- B nai, nu este unitate care, Intr-o S formă sau alta, să nu rezolve prin 3 mijloace proprii anumite probleme privind sporirea potenţialului pro- S ductiv, crearea unor condiţii tot mai bune de muncă. «La Fabrica de tricotaje din s Agnita s-a format un nucleu de specialişti şi muncitori care rezolvă cu multă competenţă probleme privind îmbunătăţirea dotării tehnice prin forţe proprii. Pornind de la ideea că trebuie perfecţionate şi • mijloacele de ambalare, de prezen. -j.r, coi1- -tiTijl— ~-*re B a:d »■ realizat o maşină de sudat B pungi de polietilenă. Acest colectiv £ va construi cu mijloace proprii. In 3 cursul anului 1972, o maşină circu- S Iară automată de tricotat lungimi ■ pentru maşini In modele Jaguard. Cu alte cuvinte preocupările ce- lor de la Fabrica de tricotaje Agenita sunt îndreptate spre realizarea unor utilaje specifice procesului de producţie de aici, urmărindu-se în mod special automatizarea anumi- 3 tor operaţiuni, sporirea randamentului tuturor maşinilor. 3 • Colectivul întreprinderii „Fla-3 mura roşie" este In permanenţă , preocupat de obţinerea unor ecog nomii cit mai mari prin descope• rirea şi valorificarea rezervelor £ interne. In secţia termoplaste, de • pildă, pe lingă alte măsuri şi ac- Ş ţiuni generatoare de economii, specialiştii au propus adaptarea la 3 maşinile de injecţie a unor diuze 3 mobile, care evită simţitor pierde-S rile de materii prime intre ciclurile de injecţie. Aceste diuze mobile vor fi executate în atelierele întreprinderii. Economiile ce vor rezulta pină la finele anului In B urma modernizării maşinilor de B injecţie se ridică la 40 mii lei. B «La IMIX Agnita eforturile de E puse pentru modernizarea secţiilor B de producţie, pentru ridicarea gra- B dului de tehnicitate şi crearea u- 3 nor condiţii optime de muncă sunt • evidenţe. La secţia de tîmplărie, de exemplu, s-a executat in acest trimestru din credite de mică mecanizare, o instalaţie de exhaustare I a rumeguşului şi a prafului de lemn din noul atelier de strungărie 3 In lemn. Tinărul inginer stagiar I Costel Florea a proiectat întreaga 3 instalaţie, urmărind apoi execuţia 3 acesteia. Stimularea tinerilor spe- J cialişti In valorificarea cunoştinţe• lor teoretice a devenit la această I Întreprindere agniţeană o practică • valoroasă, demnă de urmat şi de alte unităţi industriale. In realizarea producţiei animaliere FORMAL INEFICIANGAJAMENTUL ŞI AUTOCRITICA ENTĂ SUNT DOVEZI CERTE ALE LIPSEI S-a vorbit si se vorbeşte adeseadespre tradiţiile existente in zona noastră în privinţa creşterii animalelor, discutăm destul de mult despre posibilităţile unităţilor de a asigura obţinerea unor producţii zootehnice superioare incit orice încercare de a argumenta aceste afirmaţii echivalează cu forţarea unor uşi deschise. Rezultatele obţinute în multe cooperative agricole în anii trecuţi au determinat orientarea producţiei animaliere către o anumită specializare, specifică fiecărei subzone care dispune de condiţii deosebite pentru o activitate sau alta. Orientarea producţiei animaliere către îngrăşarea tineretului bovin este motivată de rentabilitatea acestei acţiuni în marea majoritate a unităţilor în care a fost organizată. De aceea, putem considera justă hotărîrea organelor agricole judeţene şi a unor unităţi cooperatiste privind intensificarea profilării producţiei animaliere pe îngrăşarea bovinelor şi a tineretului taurin. Sarcinile asumate sunt mari, organizarea a unsprezece ferme specializate, care vor contribui cu 60 la sută din totalul livrărilor de carne de bovine planificate pentru întregul judeţ. Realizarea acestor sarcini, este însă condiţionată de aplicarea unor măsuri tehnice şi organizatorice bine ghidite, pentru valorificarea superioară a bazei materiale existente în unităţi. Bineînţeles, dacă apreciem demararea acestei acţiuni cu indulgenţă — adică dacă facem o comparaţie a realizărilor actuale cu cele din punctul de plecare — ajungem la concluzia că s-au făcut paşi siguri pe calea unor producţii superioare. Dacă apreciem insă realităţile existente din punctul de vedere al cerinţelor actuale — singurul realist — cunoscînd că numai o bună organizare a muncii şi a producţiei poate crea certitudini în privinţa obţinerii eficienţei economice şi beneficiilor scontate, atunci... Carlităţile C.A v reze an. C „ar fi“, pentru că aici există două grajduri, iar al treilea se află în construcţie. Acest adăpost urma să intre în circuitul productiv încă din noiembrie 1971, datorită însă delăsării organelor agricole judeţene, cit şi a consiliului de conducere al cooperativei agricole, acum, la sfirşitul lui martie 1972, abia s-a săpat fundaţia. La această dată se fac sondaje pentru depistarea unei betoniere, materialele necesare sunt... in repartiţie, aşa că îngrăşătoria are, deocamdată, numai două adăposturi. Brigadierul zootehnic Ilie Neamţu ne relatează că în fermă există acum 237 tăuraşi la îngrăşat, din care doar 800 au fost cumpăraţi in acest an. Din cei aduşi de la Şelimbăr, Loamneş şi Bogatu Român mulţi sunt necorespunzători, nu prezintă garanţia obţinerii sporurilor în greutate scontate. Din întregul efectiv, doar 52 tăuraşi vor putea fi livraţi în semestrul I al acestui an. Ne-am interesat de sporurile în greutate realizate. Am primit răspunsuri atit de nesigure, incit am fost nevoiţi să ne transformăm, pentru citva timp, in... ingineri zootehnişti. Cu acest prilej am constatat că hrana acordată tineretului la îngrăşat este cu totul improprie scopului propus. In raţie se acordă paie şi coceni în amestec cu fin de foarte slabă calitate. Nu am găsit nici o diferenţă calitativă substanţială intre materialul aflat ca aşternut sub animale şi cel aflat ca nutreţ în iesle. E drept, se mai acordă în raţie, o oarecare cantitate de concentrate şi sfeclă furajeră, dar tăiată cu... toporul, intimei nu există tocătoare pentru suculente. In aceste condiţii, care să fie sporul in greutate realizat? — N-am cîntărit animalele nici in ianuarie, nici în februarie, nemăifăcut cântăriri de sondaj la doi tăurași din îngrășătorie. Rezultatele au întrecut orice... apreciere pesimistă. In perioada 1—27 martie a.c. un tăuraş a crescut în greutate cu 10 leg, adică un spor zilnic de cca 303 grame, iar al doilea a „staţionat“, nici un gram în plus faţă de cântărirea iniţială (fenomenul este explicabil din punct de vedere ştiinţific). In aceste condiţii, mai poate fi vorba de rentabilitate, ştiind că sporul mediu zilnic onorabil este de 750— 1 000 grame? Intram în alte amănunte organizatorice. Aflăm că deşi oamenii locului apreciază că prepararea nutreţurilor cu melasă ar fi de real folos pentru furajarea animalelor, melasa repartizată — 4 000 kg — nu a fost încă adusă în unitate. Oare inginerul şef Gheorghe Urziceanu şi preşedintele Gheorghe Cinezan consideră că e bine sa facă melasarea furajelor în perioada păşunatului? In privinţa retribuirii muncii, aflăm că la Broşteni se acordă „norme fixe“: 1,40 norme pe zi pentru un îngrijitor ce are în pri m Continuare în pag. • ll al GH. GRADIXARU ' ABm ‘SMS#**’ Bucureşti. Piaţa Universităţii, cu hotelul Intercontinental şi Teatrul Naţional (in construcţie) Oare n-ar fi posibil? O pledoarie pentru autenticitatea şi seriozitatea actului de cultură, chiar mergind numai la detaliul cel mai restrîns, al stilului de lucru, în studiul individual, ar antrena, probabil, argumente, judecăţi de valoare, care ar de?&3( spaţiul aferent reflecţiilor de IMCi. Ceea ce ne-a frapat nu r intrînd în sălile de imprumt ale ^bibliotecilor, ori zăbovind mai '’multe ore in sălile lor de lectură, o anume speţă de consumatori de literatură cu nişte tabieturi şi gusturi de-a dreptul ciudate. Biblioteca „Astra". In sala de împrumut îşi face apariţia un tînâr zvelt, cu o ţinută vestimentară de gust discutabil. Solicită bibliotecarei nişte cărţi din colecţia „Aventura“, după care trece în sala de lectură, tolănindu-se confortabil într-unul din fotoliile de aici, picior peste picior. Cîteva secunde mai tirziu, zăreşte printre rîndurile de cititori aplecaţi atenţi peste cărţile lor, o jună care-i zîmbeşte cochet. Tinărul nostru se ridică din scaun şi se duce spre fata cu părul roşcat (nu de la natură) îmbrăcată în blugi, cu o bluză cu franjuri in partea de jos. încep un dialog, ce nu mai conteneşte decit peste zeci de minute, reflex cotidian pe un ton ce produce iritarea vădită a celor din jur. Privirile indignate ale acestora, un pisait mai direct, îi readuce la realitate, reaminteşte că se află, de fapt, într-o sală de lectură. Se retrag discret pe uşă, pentru o „pauză“ la o ţigară ... In altă zi, atrăgea atenţia o discuţie pasională cu lucrătoarea de la fondul de reviste şi ziare, prin insistenţa şi „sobrietatea“ cu care o cititoare, ce abia dacă depăşea două decenii, îşi declina doleanţele. I s-a adus pe masa de lectură colecţia revistelor de... modă din ultimul an. Frunzărindu-le în grabă, le aruncă apoi cu un dispreţ, părăsind sala cu un bocănit strident de tocuri. Am mai reţinut din această secvenţă privirea uluită a femeii de la masa de împrumut. I se cuvenea, credem, un „mulţumesc“. Cel puţin atîta ... Iată, aşadar, doar două mostre, din multe altele de acest fel, semnificative pentru a defini profilul unui anumit soi de cititori ai bibliotecilor noastre. Suntem tentaţi să ne punem o firească întrebare: Cum se poate ca bunele deprinderi, seriozitatea cu care este sorbită Înţelepciunea cărţilor de către marele număr de cititori. — muncitori, profesori cercetători, elevi, studenţi — să nu fie observată de unii tineri, care nu se ostenesc nici măcar să înţeleagă rostul bibliotecii, cu etica şi estetica actului de cultură? Oare nu s-ar putea să fie obligaţi să observe şi să înţeleagă? L. GHEORGHIU «Mi». I BIBLIOTECĂ,,ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA IORGAN al comitetului judeţean sibiu al p.c.r. şi al consiliului popular judeţean Anul V, nr. 1277. Sîmbătă, 1 aprilie 1972 , am4 pagini, 30 bani In municipiul Mediaş au fost luate din timp măsurile organizatorice necesare pentru înfiinţarea cantinelorrestaurant. Au fost preluate, de către T.A.P.L., un număr de şase cantine, cu sarcina de a le asigura asistenţa tehnică de specialitate, de a le ajuta în întocmirea şi oferirea către abonaţi de meniuri variate şi de calitate corespunzătoare. Spre , a vedea care sunt Rezultatele obţinute pină acum de către cantine, dacă ele satisfac cerinţele abonaţilor, corespunzător scopului pentru care au fost create, cu cîteva zile în urmă, împreună cu tovarăşii Ioan Tofflea, inspectorul comercial al municipiului şi loan Tatu, şeful serviciului comercial al T.A.P.L. din localitate, am efectuat un raid prin fiecare dintre ele. Din cele constatate redăm cîteva aspecte. Cantina uzinei Automecanica. Era trecut de ora 10 şi jumătate şi procesul verbal de consumaţie Snijjă nu era întocmit. Deci, fără nici o bază scriptică, alimentele erau scoase din magazie. Vizităm sala de mese, bucătăria şi anexele. Dezordinea ce domneşte aici sunt dovada lipsei simţului gospodăresc La discuţia avută la faţa locului participă, pe lingă personalul cantinei, directorul adjunct al uzinei, preşedintele comitetului sindicatului, precum şi şeful serviciului administrativ. Din discuţii, aflăm că la această cantină servesc zilnic masa numai 104 abonaţi şi cîţiva flotanţi aflaţi în delegaţie cu diferite treburi, ceea ce considerăm că este insuficient faţă de numărul mare de salariaţi ai uzinei şi de cel al nefamiliştilor. De asemenea, meniul este întocmit în două variante. — Toată strădania noastră de a mări numărul abonaţilor nu a dat rezultatele dorite — ne spune unul dintre interlocutori. Să nu se creadă insă că nu ne-am preocupat. Chiar in momentul de faţă am întocmit teste pentru introducerea meniului special şi in curînd vom şti care este dorinţa salariaţilor noştri. In timpul discuţiei apare şi Ioan Lepădatu, responsabilul cantinei. Vrea să dea impresia unui om foarte ocupat cu treburile cantinei. întrebat insă despre atribuţiile sale, despre ceea ce a întreprins pentru îmbunătăţirea condiţiilor de servire şi asigurarea unor meniuri variate, devine nervos. Din păcate pentru el, aparenţa preocupării, nervozitatea nu spun prea mult despre activitatea sa ca responsabil. Cel mult despre el însuşi. Aprecierea activităţii lui se poate face numai atunci cînd rezultatele sînt cele dorite, dar întrucît acestea nu se prea văd deocamdată, organele in drept trebuie să ia măsurile ce se impun. Al doilea popas îl facem la cantina uzinei „Tîrnava“. Sala de mese frumos aranjată, meniurile afişate in mai multe locuri vizibile, curăţenia, ordinea de aici sunt intr-adevăr dovada preocupării personalului cantinei, a simţului gospodăresc şi a asigurării unei ambianţe plăcute. Aici abonaţilor li se pun la dispoziţie, la alegere, trei meniuri: normal, special şi dietetic, la preţuri convenabile. Responsabilul cantinei, Nicolae Idu, ne spune că aici servesc masa 230 abonaţi, numărul lor fiind în continuă creştere. Şi la cantina fabricii „8 Mai“ (responsabil Ştefan Berta), preocuparea pentru asigurarea unor meniuri variate este demonstrată de faptul că la fiecare dintre acestea, cu excepţia celui dietetic, există cite două variante, la alegere. De aceea şi numărul abonaţilor este mai mare decit la canti(Continuare in pag. a 11-a) E. SANDU Z. RISNOVEANU 9 9999 6 • @ 9 9 Prin cantinele-restaurant din Mediaş Sub imperiul unei cerinţe majore: DIVERSIFICAREA MENIURILOR Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Democratică Sudan Convorbiri Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Corneliu Mânescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză, dr. Osman Abu Al-Gasim ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman ,Al-Akib, ministrul industriei şi minelor, Suleiman Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. 1 Călătorie spre rezervaţia naturală Binder Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedinVineri după-amiază, tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior al Republicii Satele Gaafar Numeirv au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre recialiste România, a avut o intilnire de lucru cu Ibraim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului.zervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalităţi române şi sudaneze. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înţelegeri privind cooperarea economică şi tehnică, precum şi schimburile de mărfuri pe anul în curs. ^ Intilnire de lucru Cadru din noul local al Agenţiei de voiaj C.F.R. Sibiu, deschis zilele trecute în str. Nicolae Bălcescu Foto: FRED MSS “ In numărul de azi: • Noutăţi utilitare • Panoramic competiţional • Azi... Azi... Azi... pag. a II-a • VIAŢA CULTURALA ŞI ARTISTICĂ pag. a IlI-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a rrilxiG Amsterdam 31 (Agerpres). — In ajun de 1 aprilie 1972, în Olanda a fost decernat premiul pentru cea mai reuşită farsă făcută cu prilejul zilei de 1 aprilie a anului trecut. Distincţia a fost prinţită de televiziunea olandeză care, prin două emisiuni speciale, a putut convinge cea mai mare parte a publicului interesat că factorii poştali au fost înzestraţi cu o aparatură capabilă să detecteze televizoarele clandestine. Singura modalitate de a se înşela vigilenţa factorilor — se preciza— ar consta in acoperirea televizoarelor cu ionii de aluminiu. Emisiunile au avut următoarele două consecinţe: pe de o parte, s-a înregistrat o cerere (imposibil de satisfăcut) de folii de aluminiu; pe de alta, oficiile poştale au eliberat un număr record de abonamente, funcţionarii acestora fiind nevoiţi, la vremea respectivă, să facă ore suplimentare. , Tokio^ 31 (Agerpres). — Firma japoneză „Sanyo Electric“ a făcut cunoscut că a pus la punct un procedeu inedit de transmitere la distanță a microfilmelor prin utilizarea laserului. Datorită noului procedeu, care s-a bucurat de o largă apreciere în lumea informaticii, unde un mare volum de date sunt înmagazinate pe microfilme, transmiterea durează doar 20 de secunde, iar developarea copiei primite de beneficiar nu reclamă mai mult de trei minute. Madrid 31 (Agerpres). — Cel mai bătrîn locuitor al Spaniei, Jose-Maria Polido, a încetat dirn viaţă in vîrstă de 107 ani, la numai doua săptămîni după ce primise o serie de distincţii pentru faptul ca era tatăl a 44 copii. Căsătorit de trei ori, Jose-Maria Polido a avut cu prima soţie 13 npi, cu„a doua 11 şi cu a treia zi. El a lăsat, de asemenea, 72 de strănepoţi. Paris 31 (Agerpres). — cinci tablouri semnate de Bonnard Renoir, Utrillo, Boudin și Derain au fost furate de la o galerie de artă din Paris. Picturile sunt evaluate la 600 000 de dolari.