Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-14 / nr. 1313
Pagina 2 Interviu cu Eugen Tăutu Ai observat că un computer are structurile asemănătoare covoarelor persane? — Spune-mi, Eugen Tăutu, ce mai face pictura ta, cum se face că nu seamănă decit cu ea însăși? — Eu am un cifru al meu, un cod al meu. Trebuie să aibă fiecare un cod al lui, personal. Semnele acestui cod se mişcă în diferite lucrări. In ce am făcut, pînă la expoziţiile ştiute, era mult unghi, iar acum studiez curba ca element potenţial. Alături de curbă, rămin nişte brîie de susţinere a compoziţiei, cîteva repere de ţesătură, care dau structură construcţiei. Am apoi pătratele acestea, ca-n jocurile de şah arhaice. — Reţin acest unghi de asemănare. Aş vrea să-mi spui, ce vrei să semnifici prin cosmoid. Văd aici o suită de 5 lucrări sub titlul „Cosmoidele lumii contemporane“. — încerc să fie un fel de moduluri plastice in care să receptez — informă plastică, desigur — idei, probleme ştiinţifice, urbanistice. E un fenomen de receptare şi de simplificare în acelaşi timp, o reducţie a proceselor cunoaşterii. Asta înţeleg prin cosmoid. — E o metaforă in care absorbi elementele lumii reale? — Da. O exprimare prin schemă, prin anexă, prin desen. Adică elementele lumii contemporane nu apar ca atare, ci prin matricea lor codificată, ca un tabel în ştiinţele chimice, prin cosmoid. Pornesc de la o premisă a legii conexiunii universale,de la probleme ca mişcarea, permanenţa, interceptate ca idee prin curbă şi ca prezenţă prin ochi. E o metaforă care la mine nu e mijloc de exprimare, ci mijloc de sinteză. — Reţin şi acest unghi de asemănare, deşi forma dominantă a acestei lucrări, Germenele cunoaşterii, dă senzaţia unui covor persan, ca senzaţie primară, desigur. Dar nu asta mă surprinde mai mult, ci obsesia aceasta ordonatoare, geometrică şi destul de rece. Ce faci nou? — încerc aici o expunere cosmică a unei structuri galactice recticulare. Nu e un dat livresc, ci afectează sfera cosmică pînă în sfera practică. Dificultăţile de exprimare sînt aici inerente, şi ele se traduc în nemulţumirea mea, dată undeva de condiţia posibilităţilor reale de a experimenta un asemenea spaţiu. Pînă acum era, poate, mai mult impresiv, mai multă propunere. Aici e mai multă voinţă. Nu joc plăcut, genuri, ci soluţii. Formele sînt acum prinse, atacate, îndreptate direct asupra obiectului pe care-l caut. De aceea nici nu-mi permit variaţii într-o temă, ci caut din grad mai înalt de siguranţă, de consecvenţă. Structura geometrică intenţionează, bineînţeles, găsirea ordinei dialectice, dar şi găsirea unicului. Iată, avem aici o formă largă, ovoidală, integrată în două emisfere. în centru e acest ovoid bombardat, aflat, faţă de toate celelalte forme, într-o legătură continuă. Petele de culoare nu mai apar ca frumuseţi individuale, care să incite prin ele înşile, ci participă, sacrificindu-se senzual. Nu frumos individual, de la punct la punct, ci frumos prin ordinea In care se topesc. Frumosul apare, astfel, abstract, nu in forme concrete, cum există el de fapt. Atac nu ceea ce este frumos ca senzaţie estetică, plăcută, agreabilă, ţ4 ceea ce este realmente, ca esenţă. — Acestei lucrări ii spui Zidul iubirii. De ce zidul? E tot un cosmoid. Ce-i cu aceste forme de reptile biologice? — M-am gîndit la zidul precognoscibil al creaţiei, prin care omul sacrifică ceva, trecind. Poate ce e mai bun şi mai sfint. Omul creează o formă materială în care se închide şi moare. E sacrificiul artei. Dacă mă sacrific, ştiu sigur că arta e împlinită, în faţa zidului s-a sacrificat ceva. Am gîndit lucrarea pe lat, cu mijlocul tăiat luminos, fluvial, spre care plutesc aceste scări ale virtuţii, aceste timpane. E un zid al codurilor transfigurate, după care te simţi eliberat. M-am gîndit, intr-adevăr, la coloanele acelea reci, ale reptilelor biologice, cind natura s-a constituit in maşini matematice. M-am gîndit şi la înţelepciunea rece a şarpelui. — Notez alte cîteva unghiuri de asemănare şi ascult. în sistemul de 5, nr. 3 e intitulată Imnul creaţiei, iar nr. 4 — Spirala creaţiilor omeneşti. — M-a tentat, în primul caz, Astralitatea reflectării, dar mi s-a părut un titlu prea ştiinţific, distrus domeniului liric, al imaginii sensibile. Astralitatea cerului şi a spaţiului te solicită. Condiţia cosmică e scopul cel mai Îndepărtat, şi spre el ne îndreptăm. E asceza cunoaşterii la cele mai înalte limite, căci e singurul sistem închis. Am încercat să fac lucrarea ambiantă, să creeze fire geometrice, care să prindă spectatorul, să-l atragă in lucrare şi să-l prindă ca sub un duş. E o astralitate rece, polară, In care picăturile de roşu sporesc caracterul dramatic. Aceasta, nr. 4, e ultima la care am lucrat. Aici distrug acel germene al cunoaşterii, în 3 puncte nodale, in diferenţele specifice. La mijloc e tetraedul, care este simbolul focului in vechime. Dar nu asta m-a Interesat. Din el porneşte spirala care evocă circuitele, nu insă in aspectele concret istorice, cit într-un circuit de permanenţă al materiei. — Nr. 5 va încununa aceste trimiteri şi depărtări in orizont spaţial, cosmic. In acest orizont foarte ordonat şi geometric. De ce atit de ordonat şi geometric? — Formele şi geometria dau ordinea. La om, sigur, mai mult ca la animale. Omul are conştiinţa ordinii. In complexitatea ei, fiecare îşi găseşte cosmoidul lui, tipul lui de recepţie şi de judecare. Formele nu sunt intenţii de a fugi de concret, ci de a scăpa de întimplător, de a rămîne în esenţă, în ordine. Trebuie să simplificăm, pentru a realiza ordinea acest dat obiectiv, mai tare decît concretul, care cuprinde totul, de la maxima ancestralitate, pînă la fineţea tehnicii. Ai observat că un computer are memoria, structurile geometrice asemănătoare cu covoarele persane? — E singura întrebare care pui. Şi-mi place că ea insuflă aceeaşi statornicie a gindului. — Să fim constanţi, să avem conştiinţa permanenţei. Prin asta dăm mesaj valoros epocii, nu prin a fi in fiecare zi adepţi ai ultimei moderi voi de concrete. Aşa servim cu adevărat, dăruindu-ne total. IONITU box. Titlurile de campioni naţionali la juniori au fost decernate Aseară s-a încheiat ultimul act al turneului final al campionatului naţional la ambele grupe — juniori mici şi mari. Gala finală a dat loc unor dispute dirze, multe întîlniri fiind de un sun nivel tehnic, în faţa celor aproape 2 000 spectatori s-au perindat, în cadrul celor 24 de meciuri, cîţiva tineri pugilişti, care constituie adevărate talente. Dintre întîlnirile pentru cucerirea tricoului de campion naţional au plăcut în mod deosebit meciurile dintre Al. Podgoreanu (Brăila) — T. Tudor (Prahova) şi I. Ştefanie (Cluj) — A. Boiangiu (Dolj) — juniori mici şi N. Roba (Brăila) — P. Dragu (Dolj), V. loan (Bucureşti) — C. Ştefanovici (Dolj), I. Vladimir (Bucureşti) — V. Munteanu (Galaţi) — juniori mari şi I. Boancă (Cluj) — C. Tănase (Bucureşti), înainte de a înşira partidele şi pe cei care au îmbrăcat tricoul de campion naţional la juniori, menţionăm că tînărul pugilist sibian, Dumitru Negru (Şcoala sportivă Şoimii), a adus satisfacţia celor prezenţi, obţinînd titlul de campion la categoria 48 kg, la juniori mari. Iată acum rezultatele: categoria 45 kg: G. Grigorov (Tulcea) bate la puncte pe P. Căpriceanu (Dolj) şi P. Dragu (Dolj) b. p. N. Robu (Brăila); 48 kg: N. Stoienescu (Galaţi) b. p. C. Voinescu (Brăila) şi D. Negru (Sibiu) b. p. T. Dinu (Bucureşti); 51 kg: I. Dumitrescu (Bucureşti) b. p. F. Ghiţă (Dolj) şi I. Şulă (Galaţi) b. O. I. I. Enache (Măcin); 54 kg: T. Tudor (Prahova) b. p. Al. Podgoreanu (Brăila) şi I. Vladimir (Bucureşti) b. p. V. Munteanu (Galaţi); 57 kg: Gh. Rădulesu (Măcin) b. p. D. Zorilă (Timiş) şi C. Ştefanovici (Dolj) b. p. V. loan (Bucureşti); 60 kg: N. Nicolaev (Galaţi) b. ab. I. A. Virág (Caraş Severin) şi I. Tirilă (Galaţi) b. ab. II, V. Boşoancă (Constanţa); 63,500 kg: V. Agop (Bacău) b. p. I. Trată (Bucureşti) şi L. Micu (Bucureşti) b. p. S. Mihăşan (C. Turzii); 67 kg: G. Brătănescu (Dolj) b. ab. II, E. Niţă (Bucureşti) şi R. Chelaru (Bucureşti) b. ab. II, I. Rotaru; 71 kg: C. Tercovici (Olt) b. p. L. Maier (Cluj) şi N. Bălcescu (Mehedinţi) b. p. M. Imre (Bucureşti); 75 kg: M. Alexandru (Constanţa) b. ab. I. S. lanoşi (Baia Mare) şi V. Croitoru (Bucureşti) b. ab. III, Al Hiera (Piteşti); 81 kg: I. Ştefanie (Cluj) b.p. Boiangiu (Dolj) şi Gh. Matache (Piatra Neamţ) b. ab. I. C. Dafinoiu; 481 kg: D. Căpăţînă (Mehedinţi) b. p. G. Axente (Galaţi) şi C. Tănase (Bucureşti) b. p. I. Boancă (Cluj). Menţionăm că prima pereche la fiecare categorie este la grupa juniori mici. Tribuna Sibiului Asociaţia judeţeană a vinătorilor şi pescarilor sportivi fruntaşă pe ţară Totalizând punctele stabilite de chemarea la întrecere lansată de A.V.P.S. Braşov în anul trecut, Asociaţia Generală a Vinătorilor şi Pescarilor Sportivi a hotărît ca, pentru remarcabilele rezultate obţinute, care au situat-o pe primul loc, să acorde A.V.P.S. Sibiu diploma şi steagul de asociaţie fruntaşă pe ţară. La întrecerea din anul trecut au participat 45 asociaţii judeţene şi ale municipiului Bucureşti, avînd drept obiective principale combaterea răpitoarelor şi a braconajului, unele construcţii de vinătoare, colonizarea şi aclimatizarea unor specii de păsări şi animale, hrănirea şi protejarea vînatului. Pe lingă realizarea exemplară a acestor obiective de către vînătorii şi pescarii celor 10 filiale sibiene, asociaţia a depăşit cu 23 la sută planul la indicatorul carne de vînat şi cu 150 la sută la vînatul viu (în vederea colonizării lui pe fondurile altor asociaţii). Succese însemnate au fost înregistrate de asociaţia sibiană şi pe linia practicării pescuitului sportiv, domeniu în care s-au întreprins largi acţiuni de repopulare a lacurilor, apelor de şes şi de munte cu specii valoroase de peşti. La sediul A.V.P.S. din Sibiu, în prezenţa membrilor comitetului, preşedinţilor filialelor aparţinătoare, tovarăşul Tiţă Florea, preşedintele Asociaţiei Generale a Vinătorilor şi Pescarilor Sportivi, a înmînat tovarăşului Aurel Muleşiu, preşedintele asociaţiei sibiene, diploma şi steagul de asociaţie fruntaşă pe ţară, urînd cu acest prilej vinătorilor şi pescarilor sportivi din întregul nostru judeţ noi succese în realizarea obiectivelor cuprinse în întrecerea lansată de Asociaţia judeţeană Argeş. Al. CONSTANTINESCU Din peisajul oraşului Ocna Sibiului Patru decenii în slujba educaţiei fizice Omul acesta cu privirea limpede şi blindă m-a cucerit In atîtea rînduri, mi-a spus atîtea lucruri fără să-mi vorbească, incit încercînd să scriu despre el am sentimentul neputinţei. Intr-adevăr, cînd, de ani şi ani de zile îl zăreşti în aceleaşi săli de gimnastică, pe aceleaşi terenuri de atletism şi jocuri, mereu înconjurat de alte generaţii, atunci ai impresia că trebuie să scrii despre cotidianul cel mai obişnuit, despre lucruri şi întimplări care se derulează mereu şi mereu ... .Nu sunt bătrîn, am însă o memorie atit de plină, sunt legat de atîtea lucruri vechi, îneît, vrînd-nevrînd te pensionezi odată cu ele“ — îmi spune şugubăţ. Şi, astfel, aflu că profesorul nostru este absolvent al Institutului superior de educaţie fizică din 1934, de atunci muncind cu pasiune în oraşul de pe malurile Cibinului. „La început ne număram pe degete, acum aud că suntem peste o sută in oraş ... Era, ştiu eu, parcă altfel... Meseria asta a noastră nu era atunci atit de mult o ştiinţă, cit mai ales o desfăşurare de entuziasm, de mişcare, de tradiţie. ‘Eram, parcă, posedaţi de romantismul exploratorilor Vestului sălbatic .. îmi povesteşte apoi cum a fost martorul activ al înlocuirii gimnasticii suedeze, atît de aridă, cu elemente noi in educaţia fizică. A fost, acela, un moment de răscruce în formarea sistemului nostru de educaţie fizică. Din multele curente (ceh, german, francez) şi din tradiţiile noastre, fantezia şi inteligenţa vechilor dascăli a adunat ce-i mai bun. „Ce părere aveţi despre rolul profesorului de educaţie fizică de astăzi?“ — îl întreb. „Prea puţini sunt ceea ce ar trebui să fie ...“ Aştept explicaţii. „Vezi d-ta, s-au schimbat multe, se vorbeşte despre parametri, organizarea modernă a lecţiei, cibernetică chiar, dar profesorul de azi ar trebui să fie, în primul rînd, un exemplu. Exemplu de dăruire, fiindcă copiii se dăruiesc cu plăcere disciplinei noastre, exemplu de perseverenţă fiindcă ei n-o au întotdeauna, exemplu de regim de viaţă fiindcă ei trebuie să-l aibă. Eu, la virsta mea de pensionar, nu fumez, merg pe munte, înot, îmi place să merg pe jos. „Bine, dar aveţi maşină ...“ „Ştii, o folosesc în fiecare marţi cînd vreau să ajung mai repede la poalele Făgăraşilor sau la Răşinari. De aici, uit şoselele“. Pentru noi toţi el se numeşte Rudolf Schneider, profesor de educaţie fizică, ce se pensionează. Ii trimitem un buchet de flori, tot atît de frumoase şi de adevărate cum au fost vreme de aproape patru decenii pasiunea lui, munca lui in folosul generaţiilor tinere. Prof. N. DEMBIŢCHI 14 MAI • Se împlinesc 15 ani de la moartea scriitorului Camil Petrescu (n. 1894). • 118 ani de la naşterea lui Anghel Saligny, inginer constructor şi om de ştiinţă (m. 1925). • La 14 mai 1938 a murit savantul Gheorghe Marinescu, neurolog, fondatorul de neurologie (n. şcolii 1863). TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică o vreme uşor instabilă cu cerul variabil, temporar noros, favorabil averselor de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla în general slab din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între plus 5 şi 7 grade, iar maximele vor oscila între 15 şi 18 grade. CINEMA SIBIU: PAGEA: Steaua sudului (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Intrarea liberă la ofiţerul stării civile (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30, 20,30); TINERETULUI: Războiul subteran (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Ancheta (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Ultimul războinic (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Pădurea pierdută (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); I. L. CARAGIALE: Poienile roşii (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Love Story (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI; Dă-i înainte cowboy (orele 10,00; 16,00; 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Simon Bolivar (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: 100 de dolari pentru şerif (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Tabla viselor (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Dincolo de barieră (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Evocări (orele 18,00 şi 20,00). TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 10,00, are loc spectacolul cu piesa Nunta lui Figaro. TELEVIZIUNE 8.15 Gimnastica pentru toţi. 8.30 Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 14.00 Post meridian. 16.20 Telesport. 16.50 Fotbal: România — Ungaria. Transmisiune directă de la stadionul „23 August“. Comentator Cristian Țopescu. 18.50 Vetre folclorice. 19.10 Publicitate. 19.15 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Reportajul săptăminii. „Unul dintre miile de constructori...“ 20.20 Film artistic: Bătălia de pe Neretva. 23.00 Telejurnal. Sport. româneşti Acorduri sibiene în marea simfonie a „Porţilor de Fier“ . (Urmare din pag. II sfătuire de producţie. Inginerul află ultimele realizări, ultimele performanţe ale aparaturii instalate şi tot ca de obicei, odată cu noile indicaţii ce le are de transmis, nu uită să aprecieze modul în care acest specialişti, aceşti muncitor de înaltă calificare, maiştri şi conducătorul lor, inginerul Ioan Caragea s-au străduit să adauge, prin priceperea şi hărnicia lor, carate în plus acestui monumental obiectiv. „Zburătorii“ In ziua vizitei noastre la Porţile de Fier se desfăşura ultimul fir peste Dunăre. Despre ce este vorba? Oamenii lui Ilie Ocneriu, şeful lotului de linii, aparţinând tot la întreprinderea „Electronmontaj“ Sibiu, executau ultima operaţie de unire a sistemelor energetice ale celor două ţări. Trebuie să mărturisesc că doar cu ajutorul binoclului am reuşit să descopăr pe unul din „zburătorii“ lui Ocneriu, agăţat pe un braţ al stîlpului de 51 metri, pregătind derularea firului prin care urmează să fie transportată energia. — Maistre Ocneriu, care a fost contribuţia liniorilor dumneavoastră pe acest şantier? — Specificul muncii noastre este de a ridica stîlpi pentru susţinerea conductelor ce transportă energia electrică spre locurile de consum. Băieţii mei au avut aici posibilitatea să-şi demonstreze priceperea, curajul şi măiestria în orice moment. Am montat stîlpi in Dunăre cit şi pe creastă de munte. Ne-a fost încredinţată misiunea de a face noi construcţia stupilor şi pe malul iugoslav. — Montarea stilpilor în Dunăre, a fost, cred, o treabă ceva mai grea. Cum v-aţi descurcat? — Cel mai înalt stîlp, de 51 de metri, pe o fundaţie care se ridică la 9 metri deasupra nivelului apei, a fost ridicat de pe un şlep iugoslav special amenajat, dotat cu nişte macarale foarte puternice. Vă daţi seama că nu a fost uşor, dar pînă la urmă am rezolvat totul cu bine. Trebuie să vă spun că, deşi întreprinderea noastră se află la sute de kilometri de acest şantier, în clipele grele conducerea, în special directorul unităţii, ing. Ulpiu Nedelcu, a fost mereu prezentă cu soluţii tehnice, cu măsuri şi sfaturi care, pînă la urmă, ne-au permis să învingem toate greutăţile, să ieşim din orice încurcătură. Degeaba am încercat să-l descos pe acest inimos şef al „zburătorilor" despre adevăratele lor acte de eroism, de curaj de-a dreptul supraomenesc; am reuşit să obţin doar cîteva date tehnice: înălţimea stilpilor, numărul lor, tonajul, lungimea firelor trase peste Dunăre, liniile de transport al energiei, ce au fost începute tot de ei, către Slatina şi Bucureşti. Am reţinut doar cîteva elemente. Cel mai greu stîlp cîntăreşte 80 tone, înălţimea maximă la care s-a lucrat 60 metri, au fost montaţi la ieşirea din staţiile de transformare 137 de stîlpi pe linia Porţile de Fier — Slatina şi 52 pe magistrala Porţile de Fier — Bucureşti. Mi-e foarte greu să fac anumite evidenţieri, după cum i-a fost şi şefului de lot. Toate echipele, atît cele specializate în fundaţii, în montaj stîlpi, cit şi cele în montajul conductorilor au lucrat din zori pînă-n noapte, pentru a respecta termenele de punere în funcţiune, pentru a da lucrări de calitate. Dar iată cîteva nume pe care le-am reţinut din şirul lung al oamenilor care au lăsat o părticică din viaţa lor pe acest şantier: Dumitru Godeanu, Ioan Dobrotă, Mihai Drăghici, Vasile Ştefăneanu, Marin Stîlpeanu, Dumitru Giulescu. Mulţi dintre aceştia, alături de Ilie Ocneriu, au semnat actele de naştere şi a altor linii de înaltă tensiune: Oţelul Roşu — Timişoara, Paroşeni — Bărbăteşti, Orşova — Moldova Nouă, Sadu — Lotru, Işalniţa— Slatina. Tot ei vor fi aceia care nu peste mult timp vor pune bazele unor noi linii pentru transportul energiei electrice în folosul sporirii potenţialului productiv al ţării, al creşterii continue a nivelului material şi cultural al întregului popor. Anul V, nr. 1313 Unitățile comerciale O.J.T. — T.A.P.L. și„Cofetarul" sunt aprovizionate permanent cu excelenta băutură răcoritoare SICOLA I Reconfortantul ideal pentru Dvs. SICOLA I PRODUS !»E A MET Mill Fabrica de here-amidon Sibiu "ANGATEAZÄ: I — tîmplari — lăcătuşi mecanici întreţinere, categoriile 4—6 — zidari strungari — electricieni — muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare la compartimentul personalînvăţămînt, str. Fabricii nr. 2. ■'T»* | O. C. M. A. D.* (Organizaţia cooperaţiei meşteşugăreşti de aprovizionare şi desfacere Sibiu) str. Avram Iancu nr. 11, telefon 1 1277, | 1 angajează de urgenţă : | « — pentru magazinul O.C.M.A.D.-ului din Cisnădie: I — 1 şef magazin — 1 vînzător — gestionar I— pentru magazinul O.C.M.A.D.-ului din Sibiu : — 3 vînzători — gestionari. Condiţiile de stagiu şi salarizare conform reglementărilor în vigoare. 1 ■ iniBsimniniixiiaciBiianiTnitRuiaKwiniHil întreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu ANUNŢĂ CRESCĂTORII DE OI, de pe raza judeţului, de avantajele mari acor- » date de stat contractanţilor de LAPTE DE OAIE ŞI PRODUSE DIN LAPTE DE OAIE, astfel: ^ I. Preţuri sporite de contractare: î — lapte de oaie cu 7°/» grăsime = 3,50 lei/l — lapte de capră cu 7% grăsime =* 3,50 lei/l» — telemea de oaie cu maximum 52°/o umidi- J tate, 15 lei/kg J — caş de oaie cu maximum 50% umiditate, 16 lei/kg J — burduf din caş de oaie cu 45% umiditate, « 22 leidig. I . II. Se acordă importante cantităţi de furaje concentrate ( 1 (porumb sau drîţe de gnu). — pentru 1 1 lapte oaie = 0,300 kg — pentru 1 kg telemea de oaie = 1,200 kg — pentru 1 kg caş de oaie — 1,410 kg — pentru 1 kg brînză de burduf = 1,725 kg. \ Contractînd cu întreprinderea de industrializare a lap- telui Sibiu, sînteţi asiguraţi pe lîngă avantajele de mai în sus şi de CONTRACTE SIGURE pe termen lung, J ( priorităţi în asigurarea păşunilor şi ca urmare, creşte- î \ rea veniturilor personale. ț \ î * \ ) |[ 1 Ii i îifiiii iiii i T.A.P.L. Sibiu ANGAJEAZĂ : — 1 merceolog (bărbat) — doi zidari — 1 lăcătuș mecanic. Doritorii se vor adresa la compartimentul personal al întreprinderii, Piaţa Unirii nr. 4. 11 an I na i «SB I b» i ou i m I mii ■■ I mm ■■ I mi mi mi I ■ iai i iai is I ii CAUT femeie pentru îngrijire copil. Hipodrom, familia Cindea, bloc 15, apartament 71, CAUT asociat construcție Gara Mică), casă, ofer teren, Sibiu, str. Părului 1,cartier VIND maşină Mercedes 180-D şi apartament. Telefon 222 44. VÎND motorete Simson si Carpaţi, In stare bună. Str. Cooperației nr. 4.