Tribuna Sibiului, iulie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1379)

1972-07-01 / nr. 1354

Fruntaşii în munci-mîndria noastră. Important este să fii prezent acolo unde este nevoie de tine şi de experienţa ta" Vorbim mereu despre dragostea de meserie. In sine, ca alegere de­liberată, pentru o viaţă, ea este pe undeva aceeaşi, mereu aceeaşi, de la generaţie la generaţie. Nu aş putea să spun însă că pentru cei care îşi încep viaţa de muncă acum, alegerea profesiunii este un lucru uşor. Sunt atîtea tentaţii... o mul­titudine de meserii... Şi totuşi, oricît aş vrea să mă detaşez, meseria de constructor, ră­­mîne pentru mine modul cel mai frumos de a-ţi cheltui energia şi priceperea, spiritul de dăruire şi iniţiativă. Ne-am întărit această convingere vizitînd zilele trecute şantierul nr. 2 construcţii (Hipodrom) aparţinind I.C.M.J. Aici l-am cunoscut pe şe­ful de lot, maistrul Ion Constanti­­nescu. Il întreb: Ce-i atrage pe oa­meni pe şantier? îmi răspunde calm, legănat... „Nu cred să fie nişte „criterii“ generale. E mult pînă Începi să simţi pulsul şantierului, oamenii lingă care munceşti. Şi dacă atunci cînd vii pe şantier ai parte de oa­meni care nu te lasă să „furi“ me­seria, şi te învaţă cite ştiu ei, a­­tunci rămîi legat de şantier. Şi dragostea devine tot mai bogată cu timpul. Vine o vreme cînd simţi cu adevărat că faci în fiecare zi ceva pentru şantier“ — îmi spune maistrul Ion Constantinescu, men­­ţinîndu-se în sfera permanenţelor, a relaţiilor care stau la baza în­tregirii fireşti a profesiei de con­structor, înadins nu vorbeşte despre mo­dificarea substanţială a condiţiilor de muncă, ca să nu se creeze im­presia unei iubiri facilitate de conjunctură. Da, dragostea faţă de meseria de constructor este aici, pe şantie­rul întreprinderii de construcţii­­montaj a judeţului Sibiu, afurisit de complexă. Nu se poate „expli­ca“. Pentru că nu are tipare. Fie­care o trăieşte altfel. Emoţionant rămîne faptul că în diversitatea ei este comună întregului colectiv de constructori. Aceşti oameni cu con­ştiinţă de sine, care ■ se identifică pînă la completă dăruire cu che­mările partidului de a edifica, pe pământul generos al României, so­cialismul. Partidul, prin cutezătoarele sale planuri ce descifrează viitorul,­­a­­propiindu-ni-l, a creat un cîmp fantastic de afirmare talentului înnăscut de constructor al poporului nostru. Talentului acela ciitat in balade şi cristalizat în bijuterii ar­hitectonice şi tehnice de o mare varietate. In acelaşi timp, meseria de con­structor a căpătat însă adîncim­i noi. A trebuit să fie reinvăţată la scara noilor necesităţi. Mai cu seamă, completată de sensul etic al responsabilităţii cetăţeneşti faţă de actul creaţiei. Lucru evidenţiat de însuşi comunistul Ion Constan­tinescu care înţelege munca nu nu­mai ca pe împlinirea unui complex obişnuit de îndatoriri ci şi sub aspectul ei permanent creator, no­vator. Aşa se face că sîrguinţa, interesul pentru problemele şantie­rului i-au legat sumele de o serie de raţionalizări şi inovaţii cu o eficienţă economică de 327 000 lei. Dintre aceste preocupări remarcăm „executarea drenajului din rigolă de beton“, „eliminarea cofrajelor la montarea blocurilor din panouri mari“ etc. „Important pentru fiecare con­structor — ni se confiază maistrul Ion Constantinescu — este să fii prezent acolo unde este nevoie de el și de experienţa lui“... ... Intr-adevăr, reporterului ii - este foarte greu să facă o încheiere a acestor însemnări. Poate că nici nu se cuvine. Meseria de construc­tor, nu are un punct final. In ea se împletesc și se regăsesc toate generaţiile de constructori pentru a se continua în noi împliniri... ION VIDRIGHIN BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1354 S­îmbată, 1 iulie 1972 4 pagini, 30 bani și a celei de a 25-a aniversări a republicii în pasionanta întrecere socialistă ACȚIUNI HOTĂRÎTE PENTRU VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A TUTUROR RESURSELOR EXISTENTE ---- la fabrica „7 Noiembrie“ Sibiu­­— IMPORTANTE DEPĂȘIRI ALI­SARUM DE­­MIRI Sunt cunoscute preocupările co­lectivului de muncă de la fabrica de ciorapi „7 Noiembrie", preo­cupări Îndreptate in direcţia ridi­cării nivelului eficientei econo­mice a întregii activităţi. Buna organizare a muncii şi a produc­ţiei, posibilităţile de stabilire în orice moment. a potenţialului pro­ductiv al m.-rugii unudţii 'Lit şi influenţarea lui in sensul sporirii pe seama creşte- _________ rii productivităţii muncii, măsurile­­ privind îmbună­tăţirea calităţii producţiei sunt su­portul realiză­ -­­ rii angajamentelor­­ asumate la cins­tea Conferinţei Naţionale a parti­dului şi a celei­­ de-a 25-a aniversări a proclamă­rii republicii, sunt suportul pe care a fost fundamentată hotări­­rea colectivului fabricii de a rea­liza cincinalul înainte de termen. Cu cîteva zile în urmă am a­­vut prilejul să consemnăm faptul că această unitate sibiană a în­cheiat principalii indicatori ai primului semestru înainte de ter­men, creîndu-şi astfel un substan­ţial avans în vederea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor supli­mentare în întîmpinarea celor două măreţe evenimente. O importanţă deosebită a fost acordată de către colectivul fa­bricii „7 Noiembrie“ îndeplinirii în mod ritmic a planului de ex­port. Faptul că s-a acţionat cu consecvenţă în direcţia îmbună­tăţirii calităţii produselor, a ridi­cării nivelului lor de prezentare, a constituit o cale sigură de a­­tragere a noi beneficiari externi, de sporire, an de an, a volumului producţiei destinate a expertuluii. Anul acesta un sfert din produc­ţia fabricii trece graniţele ţării, fiind solicitată de firme comer­ciale din 8 state. Pasionanta întrecere desfăşu­ram in secţiile de producţie pen­tru depăşirea sarcinilor de plan, pentru îmbunătăţirea calitativă a întregii activităţi s-a făcut simţită şi în ce priveşte realizarea sarci­nilor de export. Planul semestrial la acest indicator a fost depăşit cu 9,2 la sută. Avînd în vedere ritmul tot mai accelerat al reali­zărilor, pe măsură ce colectivul de aici se integrează tot mai activ in avântul creator, în eferves­cenţa generală ce a cuprins în­tregul popor — dovadă stau rea­lizările din această ultimă lună, la export depăşirile reprezentind 18 la sută — este firesc să se tragă concluzia că unitatea si­biană îşi va onora angajamentul suplimentar asumat, că va încheia cu mult, înainte da termen sarci­nile Cinniani (f.ujAJii, Dili aves. punct de vedere condiţiile sint ___________ create, ritmicita­te în aprovizio­nare, in realiza­rea sarcinilor de plan, în livrare, acoperirea între­gului plan cu contracte, o cali­tate superioară a produselor reali­­zate etc. Am tratat doar un aspect al muncii pline de abnegaţie desfă­şurată de harnicul colectiv de muncitori, tehnicieni, ingineri d­­e la fabrica ..? Noiembrie“, sufi­cient însă pentru a demonstra hotărîrea, dorinţa fierbinte, at­mosfera de deplin entuziasm ce domneşte aici pentru a cinsti prin fapte apropiata Conferinţă Naţio­nală a partidului, pentru a întim­­pina împlinirea primului sfert de veac de existenţă a republicii noastre cu planul celui de-al doi­lea an al cincinalului depăşit la toţi indicatorii. I. C. La realizarea sarcinilor de export planul semestrial a fost depăşit cu 9,2 la sută Realizările pe luna iunie la acest indicator reprezintă o depăşire de 18 la sută Cu planul semestrial îndeplinit înainte de termen Harnicii lucrători de la I.C.S. .j.M­actal'wljtmi ; ^jhi.u 1 irte-'-'ă . realizarea planului de desfacere cu amănuntul pe simestrul I al aces­tui an cu data de 26 iunie, reali­zed pînă la sfirsitul trimestrului O DESFACERI­, suplimentara DE 4 MILIOANE LEI. ANGAJA­MENTUL PRIVIND REALIZA­REA DE BENEFICII PESTE PLAN IN VALOARE DE 300 000 LEI A FOST, DE ASEMENEA, REALIZAT. Acest harnic colectiv se angajează ca în cinstea Confe­rinţei Naţionale a partidului să depăşească,­­în continuare, sarci­nile de plan, precum şi angaja­mentele asumate. ÎN PAGINA A III-A în marea întrecere pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen „METALUL POATE FI GOSPODĂRIT MAI BINE, VALORIFICAT MAI EFICIENT !“ Cîteva din opiniile şi preo­cupările cadrelor de spe­cialişti din unităţile mari consumatoare de metal ale judeţului iWWtWW aWi Celebr­am în fiecare an, la 30 iunie, Ziua slujitorilor şcolii, în­­chinind recunoştinţa noastră ca­drelor didactice, acestor bravi cetăţeni angajaţi în vastul proces de educaţie socialistă. Este un omagiu pe care partidul, între­gul nostru popor îl aduce învă­ţătorilor şi profesorilor pentru strădania lor continuă de a da ţării oameni bine pregătiţi şi este, totodată, o dovadă a stimei acordată acelora pe care condu­cerea noastră de partid i-a in­vestit cu demnul titlu de detaşa­ment de frunte al intelectualităţii româneşti. „ Ne aflăm în faţa unui eveni­ment politic de mare importanţă şi cu adinei consecinţe în viaţa economică, politică şi socială a ţării: Conferinţa Naţională a partidului. Iată de ce, îndeplinin­­du-şi cu responsabilitate şi înaltă probitate profesională sarcinile reieşite din măreţul program de propăşire a patriei, cadrele didac­tice din judeţul nostru s-au pre­zentat la sărbătoarea lor de ieri cu sentimentul datoriei împlinite şi cu hotărirea fermă de a se de­dica şi pe mai departe, cu tot devotamentul şi puterea de mun­că nobilei activităţi de instruire şi educare a tinerei generaţii. Adunări festive consacrate­­Zi­lei învăţătorului" au avut loc ieri in sala Teatrului de stat, la Casa armatei şi la clubul uzinei „In­dependenţa", în Sibiu, sala „1 Mai" şi Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş şi la Agnita. La a­­ceste adunări festive au parti­cipat din partea biroului Comite­tului judeţean de partid tovarăşii: loan Ungur, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, loan Prică, secretar al Comitetului judeţean de partid, Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal Sibiu al P.C.R., Costică Perime, prim-secretar al Comite­tului municipal Mediaş al P.C.R., Ion Munteanu, şeful secţiei pro­pagandă a Comitetului judeţean de partid şi Maria Fanache, pre­şedinta Comitetului judeţean pen­tru cultură şi educaţie socialistă. "Adunarea care a avut­ loc In sala Teatrului de stat din Sibiu a fost deschisă de profesorul Alexandru Galea, inspector gene­ral la Inspectoratul şcolar jude­ţean. Apoi tovarăşul Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui popular judeţean a adus salu­tul organului judeţean de partid, felicitînd cadrele didactice pen­tru rezultatele bune obţinute în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii. Vorbitorul s-a referit apoi la însemnătatea „Zi­lei învăţătorului", la sarcinile de viitor ale cadrelor didactice din judeţ. Scurte alocuţiuni au rostit apoi Eugen Kazinczi, director adjunct la Liceul „Octavian Goga" din Si­biu, Septimia Iacob, profesoară la Liceul pedagogic din Sibiu şi Co­­rina Vintilă, directoarea Şcolii generale nr. 15. Moment emoţionant. In sală pătrund un grup de pionieri care înmânează buchete de flori pre­zidiului, cadrelor didactice, ca sem­n de mulţumire pentru devo­tamentul şi dăruirea slujitorilor şcolii. A­ urmat apoi un frumos program artistic. La toate adu­nările din judeţ, dedicate „Zilei invăţatorului, par­ticipanţii la festivităţi au aprobat prin vii aplauze textul unor tele­grame adresate Comitetului Cen­tral al partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. In încheierea festivităţilor for­maţii artistice ale elevilor au­ pre­­zentat programe artistice. Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Aspect de la adunarea festivă din sala Teatrului de stat Sibiu „Pe cît de mîndră patrie eşti azi, Noi şi mai mîndră te vom face mîine" Cu ocazia „Zilei învăţătorului“ unul nostru de învăţămînt. Ani la Casa artelor din Sibiu s-a des­ văzut obiectele realizate de elevii b­is, ieri dimineaţă, expoziţia lu- Centrului şcolar profesional Cis­­deţeană a elevilor. La deschiderea cîădie (un excelent covor), am­urit în atelierele şcolare au fost realizate pentru vînzare obiecta in valoare de 311 669 lei, iar din activitatea in agricultură se­fii expoziţiei au participat tovarăşii admirat realizările elevilor de la realiza venituri de 566 624 lei. Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte Liceul nr. 2 Sibiu, Liceul „Cota- Dacă mai adăugăm la acestea al Consiliului popular judeţean, vian Goga“, Şcoala generală Gura veniturile realizate în unităţile economice, reprezentând manope-Heinrich Sitzler, secretar al Co- Riului, ale grădiniţelor de copii, biletului municipal de partid şi­ ale elevilor medieşeni şi ne-am y - i*• -1 '’JrJ i.'1 !rJ I • i rri rîrti?î'2.f • rîc •• • cvte&c* o-b*4,*­care va fi deschisă timp de cinci nute în recentul an şcolar înche­zile, cuprinde obiecte realizate da Sat, în activitatea tehnico-produc­elevii şcolilor din judeţ în cadrul tivă. Pe un panou citim faptul că activităţii tehnico-productive d­in anul trecut şcolar au fost rea-Frumoasele lucruri realizate de lizate în atelierele şcolare, pen­şcolarii din judeţ le scoate în­tru autodotate, produse în va­evidenţă nu numai priceperea si ^ dft 263585 te-­Ur in cols, măiestria dar şi dragostea lor fa« de muncă, sentiment culţi- bor»TM cu unităţile economice vat cu deosebit respect in siste- produse în valoare de 100 362 lei. t a, in valoare de 103 346 lei si lucNriN rpv: . i ,li­bere în şcoli (253 353 lei) se a­­junge la un total de 1­­­98 870 lei. Aceste realizări obţinute de elevi în activitatea tehnico-,productivă, prin grija partidului, a dascălilor lor, demonstrează faptul că tinăra generaţie din şcoli îşi va aduce o contribuţia de seamă la reali­zarea viitorului nostru socialist. Moment de la expoziţia judeţeană a elevilor Caracterul politic al măsurilor de îmbunătăţire a activităţii în agricultură Aplicarea acordului global — condiţie necesară, dar nu suficientă pentru sporirea producţiei Era normal ca aplicarea noilor forme de retribuire a muncii coope­ratorilor să modifice concepţia aces­tora despre contribuţia lor la reali­zările economiei naţionale. Este in­dubitabil faptul că prin aplicarea acordului global s-a realizat o creş­tere a responsabilităţii cu care ţă­ranii cooperatori lucrează pentru realizarea producţiei, o întărire a disciplinei în muncă, o sporire con­siderabilă a grijii faţă de avutul ob­ştesc. Această afirmaţie este susţi­nută de meritoriile rezultate obţi­­nnute în multe cooperative agricole din 1971, precum şi de modul cum au f­ost îndeplinite sarcinile în agricul­­­tură în acest an. __ Totuşi, aplicarea acordului global (■— în sensul organizatoric — nu­­este suficientă pentru realizarea u­­n­ior producţii agricole din ce în ce­­mai bune. Dacă partea organizato­rică a acestei acţiuni de mare com­plexitate nu este orientată de o sus­ţinută muncă politică de masă, apli­carea acordului global devine o în­treprindere formală, incapabilă să atingă scopurile pentru care a fost iniţiată. Vrem să subliniem faptul că nu este suficient să tratăm problema aplicării acordului global în aduna­rea generală a cooperatorilor, sa re­partizăm prin brigadierii de cimp sarcinile de producţie pe echipe, pe grupe de familii şi familii şi... cu asta — basta. „Totul va merge de la sine, şi-au spus unii preşedinţi de cooperative agricole. Noi nu mai averţi nimic de făcut, numai oamenii să lucreze". Poate să-şi dovedească viabilitatea şi — mai ales — juste­ţea o asemenea concepţie (care, din păcate, mai guvernează încă stilul de lucru al unor consilii de condu­cere)? Realitatea cotidiană, faptele din teren, dovedesc contrariul. Brigada din Sărata a C.A.P. Sco­­reiu se poate mîndri că in 1971, da­torită aplicării acordului global in sectorul vegetal, a înregistrat unele succese meritorii. Acest lucru este valabil dacă avem in vedere pro­ducţiile pe care brigada le-a obţinut în 1970 sau 1965—1969. La nivelul cerinţelor însă, producţia de 11,5 tone de cartofi la hectar, obţinută în 1970, este încă nesat­isfăcătoare (se situează și sub indicatorul pla­nificat). — In acest an aplicați acordul global? — Desigur, ne răspunde brigadie­rul de cîmp Andrei Pralea. Acordul global a rezolvat­­multe probleme. Oamenii vin la lucru, nu mai este nevoie să mai mergem pe-acasă pa la ei, să le batem la poartă... S-ar părea că problema mobilizării oamenilor este rezolvată. Cum este insă aplicat, in mod concret, acordul global? Adunarea generala a cooperatori­lor a hotărît stabilirea unor tarife diferenţiate pe tona de produs — cartofi, porumb şi sfeclă — în func­ţie de gradul de mecanizare şi chi­mizare a agriculturii practicate, în funcţie deci de tehnologia de lucru aplicată DE FIECARE­ COOPERA­TOR. Dar,­­— se naşte întrebarea — a­­cesta este rostul aplicării acordului global, să permită fiecărui coopera­tor să LUCREZE CUM VREA? Normal ar fi fost ca specialistul unităţii, împreună cu contabilul şef, să prezinte adunării generale tari­fele de plată stabilite,­, să documen­teze şi să argumenteze justeţea şi caracterul realist-ştiinţific al calcule­lor economice efectuate. Numai după dezbaterea acestora în adunarea ge­nerală şi după aprobarea măsurilor propuse să se treacă la întocmirea actelor de angajament cu fiecare cooperator in parte. în realitate, cum s-au­ petrecut lucrurile la Sărata - Scoreiu? — Am primit nişte acte de anga­jament şi mi s-a spus să merg pe la oameni, să le semneze, ne relatează Andrei Pralea. Urma ca tovarășul inginer să stabilească apoi tarifele de plată pentru fiecare in parte, in funcţie de mecanizare ... — E normal ca oamenii să sem­neze în alb un act ,cu caracter de contract de lucru? — Parcă n-ar fi normal. Dar dacă , așa am primit ordin?! (Continuare in pag. a II-a) GH. GRADINARU

Next