Tribuna Sibiului, iulie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1379)
1972-07-01 / nr. 1354
Fruntaşii în munci-mîndria noastră. Important este să fii prezent acolo unde este nevoie de tine şi de experienţa ta" Vorbim mereu despre dragostea de meserie. In sine, ca alegere deliberată, pentru o viaţă, ea este pe undeva aceeaşi, mereu aceeaşi, de la generaţie la generaţie. Nu aş putea să spun însă că pentru cei care îşi încep viaţa de muncă acum, alegerea profesiunii este un lucru uşor. Sunt atîtea tentaţii... o multitudine de meserii... Şi totuşi, oricît aş vrea să mă detaşez, meseria de constructor, rămîne pentru mine modul cel mai frumos de a-ţi cheltui energia şi priceperea, spiritul de dăruire şi iniţiativă. Ne-am întărit această convingere vizitînd zilele trecute şantierul nr. 2 construcţii (Hipodrom) aparţinind I.C.M.J. Aici l-am cunoscut pe şeful de lot, maistrul Ion Constantinescu. Il întreb: Ce-i atrage pe oameni pe şantier? îmi răspunde calm, legănat... „Nu cred să fie nişte „criterii“ generale. E mult pînă Începi să simţi pulsul şantierului, oamenii lingă care munceşti. Şi dacă atunci cînd vii pe şantier ai parte de oameni care nu te lasă să „furi“ meseria, şi te învaţă cite ştiu ei, atunci rămîi legat de şantier. Şi dragostea devine tot mai bogată cu timpul. Vine o vreme cînd simţi cu adevărat că faci în fiecare zi ceva pentru şantier“ — îmi spune maistrul Ion Constantinescu, menţinîndu-se în sfera permanenţelor, a relaţiilor care stau la baza întregirii fireşti a profesiei de constructor, înadins nu vorbeşte despre modificarea substanţială a condiţiilor de muncă, ca să nu se creeze impresia unei iubiri facilitate de conjunctură. Da, dragostea faţă de meseria de constructor este aici, pe şantierul întreprinderii de construcţiimontaj a judeţului Sibiu, afurisit de complexă. Nu se poate „explica“. Pentru că nu are tipare. Fiecare o trăieşte altfel. Emoţionant rămîne faptul că în diversitatea ei este comună întregului colectiv de constructori. Aceşti oameni cu conştiinţă de sine, care ■ se identifică pînă la completă dăruire cu chemările partidului de a edifica, pe pământul generos al României, socialismul. Partidul, prin cutezătoarele sale planuri ce descifrează viitorul,apropiindu-ni-l, a creat un cîmp fantastic de afirmare talentului înnăscut de constructor al poporului nostru. Talentului acela ciitat in balade şi cristalizat în bijuterii arhitectonice şi tehnice de o mare varietate. In acelaşi timp, meseria de constructor a căpătat însă adîncimi noi. A trebuit să fie reinvăţată la scara noilor necesităţi. Mai cu seamă, completată de sensul etic al responsabilităţii cetăţeneşti faţă de actul creaţiei. Lucru evidenţiat de însuşi comunistul Ion Constantinescu care înţelege munca nu numai ca pe împlinirea unui complex obişnuit de îndatoriri ci şi sub aspectul ei permanent creator, novator. Aşa se face că sîrguinţa, interesul pentru problemele şantierului i-au legat sumele de o serie de raţionalizări şi inovaţii cu o eficienţă economică de 327 000 lei. Dintre aceste preocupări remarcăm „executarea drenajului din rigolă de beton“, „eliminarea cofrajelor la montarea blocurilor din panouri mari“ etc. „Important pentru fiecare constructor — ni se confiază maistrul Ion Constantinescu — este să fii prezent acolo unde este nevoie de el și de experienţa lui“... ... Intr-adevăr, reporterului ii - este foarte greu să facă o încheiere a acestor însemnări. Poate că nici nu se cuvine. Meseria de constructor, nu are un punct final. In ea se împletesc și se regăsesc toate generaţiile de constructori pentru a se continua în noi împliniri... ION VIDRIGHIN BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1354 Sîmbată, 1 iulie 1972 4 pagini, 30 bani și a celei de a 25-a aniversări a republicii în pasionanta întrecere socialistă ACȚIUNI HOTĂRÎTE PENTRU VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A TUTUROR RESURSELOR EXISTENTE ---- la fabrica „7 Noiembrie“ Sibiu— IMPORTANTE DEPĂȘIRI ALISARUM DEMIRI Sunt cunoscute preocupările colectivului de muncă de la fabrica de ciorapi „7 Noiembrie", preocupări Îndreptate in direcţia ridicării nivelului eficientei economice a întregii activităţi. Buna organizare a muncii şi a producţiei, posibilităţile de stabilire în orice moment. a potenţialului productiv al m.-rugii unudţii 'Lit şi influenţarea lui in sensul sporirii pe seama creşte- _________ rii productivităţii muncii, măsurile privind îmbunătăţirea calităţii producţiei sunt suportul realiză - rii angajamentelor asumate la cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a proclamării republicii, sunt suportul pe care a fost fundamentată hotărirea colectivului fabricii de a realiza cincinalul înainte de termen. Cu cîteva zile în urmă am avut prilejul să consemnăm faptul că această unitate sibiană a încheiat principalii indicatori ai primului semestru înainte de termen, creîndu-şi astfel un substanţial avans în vederea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor suplimentare în întîmpinarea celor două măreţe evenimente. O importanţă deosebită a fost acordată de către colectivul fabricii „7 Noiembrie“ îndeplinirii în mod ritmic a planului de export. Faptul că s-a acţionat cu consecvenţă în direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor, a ridicării nivelului lor de prezentare, a constituit o cale sigură de atragere a noi beneficiari externi, de sporire, an de an, a volumului producţiei destinate a expertuluii. Anul acesta un sfert din producţia fabricii trece graniţele ţării, fiind solicitată de firme comerciale din 8 state. Pasionanta întrecere desfăşuram in secţiile de producţie pentru depăşirea sarcinilor de plan, pentru îmbunătăţirea calitativă a întregii activităţi s-a făcut simţită şi în ce priveşte realizarea sarcinilor de export. Planul semestrial la acest indicator a fost depăşit cu 9,2 la sută. Avînd în vedere ritmul tot mai accelerat al realizărilor, pe măsură ce colectivul de aici se integrează tot mai activ in avântul creator, în efervescenţa generală ce a cuprins întregul popor — dovadă stau realizările din această ultimă lună, la export depăşirile reprezentind 18 la sută — este firesc să se tragă concluzia că unitatea sibiană îşi va onora angajamentul suplimentar asumat, că va încheia cu mult, înainte da termen sarcinile Cinniani (f.ujAJii, Dili aves. punct de vedere condiţiile sint ___________ create, ritmicitate în aprovizionare, in realizarea sarcinilor de plan, în livrare, acoperirea întregului plan cu contracte, o calitate superioară a produselor realizate etc. Am tratat doar un aspect al muncii pline de abnegaţie desfăşurată de harnicul colectiv de muncitori, tehnicieni, ingineri de la fabrica ..? Noiembrie“, suficient însă pentru a demonstra hotărîrea, dorinţa fierbinte, atmosfera de deplin entuziasm ce domneşte aici pentru a cinsti prin fapte apropiata Conferinţă Naţională a partidului, pentru a întimpina împlinirea primului sfert de veac de existenţă a republicii noastre cu planul celui de-al doilea an al cincinalului depăşit la toţi indicatorii. I. C. La realizarea sarcinilor de export planul semestrial a fost depăşit cu 9,2 la sută Realizările pe luna iunie la acest indicator reprezintă o depăşire de 18 la sută Cu planul semestrial îndeplinit înainte de termen Harnicii lucrători de la I.C.S. .j.Mactal'wljtmi ; ^jhi.u 1 irte-'-'ă . realizarea planului de desfacere cu amănuntul pe simestrul I al acestui an cu data de 26 iunie, realized pînă la sfirsitul trimestrului O DESFACERI, suplimentara DE 4 MILIOANE LEI. ANGAJAMENTUL PRIVIND REALIZAREA DE BENEFICII PESTE PLAN IN VALOARE DE 300 000 LEI A FOST, DE ASEMENEA, REALIZAT. Acest harnic colectiv se angajează ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului să depăşească,în continuare, sarcinile de plan, precum şi angajamentele asumate. ÎN PAGINA A III-A în marea întrecere pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen „METALUL POATE FI GOSPODĂRIT MAI BINE, VALORIFICAT MAI EFICIENT !“ Cîteva din opiniile şi preocupările cadrelor de specialişti din unităţile mari consumatoare de metal ale judeţului iWWtWW aWi Celebram în fiecare an, la 30 iunie, Ziua slujitorilor şcolii, închinind recunoştinţa noastră cadrelor didactice, acestor bravi cetăţeni angajaţi în vastul proces de educaţie socialistă. Este un omagiu pe care partidul, întregul nostru popor îl aduce învăţătorilor şi profesorilor pentru strădania lor continuă de a da ţării oameni bine pregătiţi şi este, totodată, o dovadă a stimei acordată acelora pe care conducerea noastră de partid i-a investit cu demnul titlu de detaşament de frunte al intelectualităţii româneşti. „ Ne aflăm în faţa unui eveniment politic de mare importanţă şi cu adinei consecinţe în viaţa economică, politică şi socială a ţării: Conferinţa Naţională a partidului. Iată de ce, îndeplinindu-şi cu responsabilitate şi înaltă probitate profesională sarcinile reieşite din măreţul program de propăşire a patriei, cadrele didactice din judeţul nostru s-au prezentat la sărbătoarea lor de ieri cu sentimentul datoriei împlinite şi cu hotărirea fermă de a se dedica şi pe mai departe, cu tot devotamentul şi puterea de muncă nobilei activităţi de instruire şi educare a tinerei generaţii. Adunări festive consacrateZilei învăţătorului" au avut loc ieri in sala Teatrului de stat, la Casa armatei şi la clubul uzinei „Independenţa", în Sibiu, sala „1 Mai" şi Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş şi la Agnita. La aceste adunări festive au participat din partea biroului Comitetului judeţean de partid tovarăşii: loan Ungur, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, loan Prică, secretar al Comitetului judeţean de partid, Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R., Costică Perime, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R., Ion Munteanu, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean de partid şi Maria Fanache, preşedinta Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. "Adunarea care a avut loc In sala Teatrului de stat din Sibiu a fost deschisă de profesorul Alexandru Galea, inspector general la Inspectoratul şcolar judeţean. Apoi tovarăşul Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean a adus salutul organului judeţean de partid, felicitînd cadrele didactice pentru rezultatele bune obţinute în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii. Vorbitorul s-a referit apoi la însemnătatea „Zilei învăţătorului", la sarcinile de viitor ale cadrelor didactice din judeţ. Scurte alocuţiuni au rostit apoi Eugen Kazinczi, director adjunct la Liceul „Octavian Goga" din Sibiu, Septimia Iacob, profesoară la Liceul pedagogic din Sibiu şi Corina Vintilă, directoarea Şcolii generale nr. 15. Moment emoţionant. In sală pătrund un grup de pionieri care înmânează buchete de flori prezidiului, cadrelor didactice, ca semn de mulţumire pentru devotamentul şi dăruirea slujitorilor şcolii. A urmat apoi un frumos program artistic. La toate adunările din judeţ, dedicate „Zilei invăţatorului, participanţii la festivităţi au aprobat prin vii aplauze textul unor telegrame adresate Comitetului Central al partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. In încheierea festivităţilor formaţii artistice ale elevilor au prezentat programe artistice. Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Aspect de la adunarea festivă din sala Teatrului de stat Sibiu „Pe cît de mîndră patrie eşti azi, Noi şi mai mîndră te vom face mîine" Cu ocazia „Zilei învăţătorului“ unul nostru de învăţămînt. Ani la Casa artelor din Sibiu s-a des văzut obiectele realizate de elevii bis, ieri dimineaţă, expoziţia lu- Centrului şcolar profesional Cisdeţeană a elevilor. La deschiderea cîădie (un excelent covor), amurit în atelierele şcolare au fost realizate pentru vînzare obiecta in valoare de 311 669 lei, iar din activitatea in agricultură sefii expoziţiei au participat tovarăşii admirat realizările elevilor de la realiza venituri de 566 624 lei. Ioan Ungur, prim-vicepreşedinte Liceul nr. 2 Sibiu, Liceul „Cota- Dacă mai adăugăm la acestea al Consiliului popular judeţean, vian Goga“, Şcoala generală Gura veniturile realizate în unităţile economice, reprezentând manope-Heinrich Sitzler, secretar al Co- Riului, ale grădiniţelor de copii, biletului municipal de partid şi ale elevilor medieşeni şi ne-am y - i*• -1 '’JrJ i.'1 !rJ I • i rri rîrti?î'2.f • rîc •• • cvte&c* o-b*4,*care va fi deschisă timp de cinci nute în recentul an şcolar închezile, cuprinde obiecte realizate da Sat, în activitatea tehnico-producelevii şcolilor din judeţ în cadrul tivă. Pe un panou citim faptul că activităţii tehnico-productive din anul trecut şcolar au fost rea-Frumoasele lucruri realizate de lizate în atelierele şcolare, penşcolarii din judeţ le scoate întru autodotate, produse în vaevidenţă nu numai priceperea si ^ dft 263585 te-Ur in cols, măiestria dar şi dragostea lor fa« de muncă, sentiment culţi- bor»TM cu unităţile economice vat cu deosebit respect in siste- produse în valoare de 100 362 lei. t a, in valoare de 103 346 lei si lucNriN rpv: . i ,libere în şcoli (253 353 lei) se ajunge la un total de 198 870 lei. Aceste realizări obţinute de elevi în activitatea tehnico-,productivă, prin grija partidului, a dascălilor lor, demonstrează faptul că tinăra generaţie din şcoli îşi va aduce o contribuţia de seamă la realizarea viitorului nostru socialist. Moment de la expoziţia judeţeană a elevilor Caracterul politic al măsurilor de îmbunătăţire a activităţii în agricultură Aplicarea acordului global — condiţie necesară, dar nu suficientă pentru sporirea producţiei Era normal ca aplicarea noilor forme de retribuire a muncii cooperatorilor să modifice concepţia acestora despre contribuţia lor la realizările economiei naţionale. Este indubitabil faptul că prin aplicarea acordului global s-a realizat o creştere a responsabilităţii cu care ţăranii cooperatori lucrează pentru realizarea producţiei, o întărire a disciplinei în muncă, o sporire considerabilă a grijii faţă de avutul obştesc. Această afirmaţie este susţinută de meritoriile rezultate obţinnute în multe cooperative agricole din 1971, precum şi de modul cum au fost îndeplinite sarcinile în agricultură în acest an. __ Totuşi, aplicarea acordului global (■— în sensul organizatoric — nueste suficientă pentru realizarea unior producţii agricole din ce în cemai bune. Dacă partea organizatorică a acestei acţiuni de mare complexitate nu este orientată de o susţinută muncă politică de masă, aplicarea acordului global devine o întreprindere formală, incapabilă să atingă scopurile pentru care a fost iniţiată. Vrem să subliniem faptul că nu este suficient să tratăm problema aplicării acordului global în adunarea generală a cooperatorilor, sa repartizăm prin brigadierii de cimp sarcinile de producţie pe echipe, pe grupe de familii şi familii şi... cu asta — basta. „Totul va merge de la sine, şi-au spus unii preşedinţi de cooperative agricole. Noi nu mai averţi nimic de făcut, numai oamenii să lucreze". Poate să-şi dovedească viabilitatea şi — mai ales — justeţea o asemenea concepţie (care, din păcate, mai guvernează încă stilul de lucru al unor consilii de conducere)? Realitatea cotidiană, faptele din teren, dovedesc contrariul. Brigada din Sărata a C.A.P. Scoreiu se poate mîndri că in 1971, datorită aplicării acordului global in sectorul vegetal, a înregistrat unele succese meritorii. Acest lucru este valabil dacă avem in vedere producţiile pe care brigada le-a obţinut în 1970 sau 1965—1969. La nivelul cerinţelor însă, producţia de 11,5 tone de cartofi la hectar, obţinută în 1970, este încă nesatisfăcătoare (se situează și sub indicatorul planificat). — In acest an aplicați acordul global? — Desigur, ne răspunde brigadierul de cîmp Andrei Pralea. Acordul global a rezolvatmulte probleme. Oamenii vin la lucru, nu mai este nevoie să mai mergem pe-acasă pa la ei, să le batem la poartă... S-ar părea că problema mobilizării oamenilor este rezolvată. Cum este insă aplicat, in mod concret, acordul global? Adunarea generala a cooperatorilor a hotărît stabilirea unor tarife diferenţiate pe tona de produs — cartofi, porumb şi sfeclă — în funcţie de gradul de mecanizare şi chimizare a agriculturii practicate, în funcţie deci de tehnologia de lucru aplicată DE FIECARE COOPERATOR. Dar,— se naşte întrebarea — acesta este rostul aplicării acordului global, să permită fiecărui cooperator să LUCREZE CUM VREA? Normal ar fi fost ca specialistul unităţii, împreună cu contabilul şef, să prezinte adunării generale tarifele de plată stabilite,, să documenteze şi să argumenteze justeţea şi caracterul realist-ştiinţific al calculelor economice efectuate. Numai după dezbaterea acestora în adunarea generală şi după aprobarea măsurilor propuse să se treacă la întocmirea actelor de angajament cu fiecare cooperator in parte. în realitate, cum s-au petrecut lucrurile la Sărata - Scoreiu? — Am primit nişte acte de angajament şi mi s-a spus să merg pe la oameni, să le semneze, ne relatează Andrei Pralea. Urma ca tovarășul inginer să stabilească apoi tarifele de plată pentru fiecare in parte, in funcţie de mecanizare ... — E normal ca oamenii să semneze în alb un act ,cu caracter de contract de lucru? — Parcă n-ar fi normal. Dar dacă , așa am primit ordin?! (Continuare in pag. a II-a) GH. GRADINARU