Tribuna Sibiului, august 1972 (Anul 5, nr. 1380-1405)
1972-08-01 / nr. 1380
fi a t întîmpinarea fei de 23 August al 3celei de -a 25-a aniversări a republicii Uzina de piese auto Sibiu La cota marilor certitudini Pretutindeni, în aceste zile, oamenii muncii din toate domeniile de activitate îşi intensifică eforturile pentru obţinerea unor succese la înălţimea importantelor sarcini stabilite de Conferinţa Naţională a partidului. La Uzina de piese auto din Sibiu, chemările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reieşite din Raportul prezentat in marele forum al comuniştilor, îşi găsesc un mobilizator ecou, materializat în succese deosebite. Am stat de vorbă cu cîţiva din sutele de oameni ai muncii de la U.P.A.S., acolo, lingă ■ maşini, unde vorba se metamorfozează rapid în produs al muncii. Comunistul Eduard Gross — maistru la secţia arcuri spirale, „la deschiderea lucrărilor Conferinţei Naţionale a partidului, împreună cu cei 59 de muncitori pe care îi conduc, am hotărît să declarăm acele zile „record". Pregătisem din vreme tehnologia producţiei la produsele ce le fabricăm. Ne cunoşteam şi sarcinile şi forţele. Şi ne-am pus pe treabă! N-am mai ţinut cont de ceas... Rezultatele?! Priviţi, vă rog, graficul, în 18 iulie, deci înaintea conferinţei, valoarea producţiei realizată de schimbul nostru a fost 656 000 lei. în 21 iulie, deci la încheierea conferinţei, valoarea producţiei a fost de 893 000 lei. Această cifră a fost constantă şi în zilele de 19 şi 20 iulie. Calitatea celor peste 20 de tipuri ale reperelor executate a fost excelentă! Ce „planuri" avem? Sa continuăm acest ritm al succeselor şi în aceste zile, în întîmpinarea aniversării eliberării patriei şi, mai departe, a celei de-a 25-a aniversări a republicii. Vrem să avem contribuţia noastră la realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate. Vom munci şi vom avea, cu siguranţă!" Vasile Duican — controlor de calitate la secţia amortizoare. — Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului a avut un efect tonifiant asupra colectivului din secţia noastră. Pina la data conferinţei, un schimb realiza în jurul a 1 500 bucăţi de amortizoare. Cîte realizăm acum? 3 183 bucăţi! Cum am reuşit? Printr-o folosire intensivă a capacităţilor de producţie şi încărcarea corespunzătoare a maşinilor şi utilajelor, precum şi prin creşterea productivităţii muncii. Fireşte, nu ne vom opri aici. Oamenii cunosc cu toţii marile sarcini ce ne revin. Am învăţat in „zilele record" ale Conferinţei Naţionale a partidului că trebuie să muncim mai mult, mai bine, mai repede. Fiţi siguri că vom reuşi!" Pe Moise Sărăcin — şef de echipă la prelucrări l-am găsit, la banda de montaj, împreună cu cîţiva membri ai echipei pe care o conduce a dat o mină de ajutor colegilor lor. „Noi, cei de la prelucrări ne-am depăşit angajamentele luate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului cu 30 la sută. Oamenii sunt optimişti! Vom analiza cu mult simţ de răspundere toate documentele conferinţei. Vom şti mai bine cum să ne organizăm. Mă întrebaţi dacă vom realiza cincinalul în 4 ani şi jumătate. Cu siguranţa! Există posibilităţi certe. Noi nu vom precupeţi nimic pentru a ne aduce un aport cit mai substanţial la realizarea acestui deziderat al prosperităţii poporului nostru". M-am convins văzîndu-i la lucru pe fruntaşii secţiei: Erwin Luth, Livia Suciu, Ioachim Marcu, Mircea Suciu, Simion Cosma şi alţii, muncitori pentru care cuvintele lui Moise Sărăcin sînt propriile lor gînduri. Nicolae Preda, reglor, secretarul organizaţiei de partid Nr. 16. „Aici, unde vă aflaţi, se realizează mecanisme de direcţie pentru autoturisme şi camioane. Colectivul acestei secţii a reţinut, în mod special, din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, sarcinile ce ne revin nouă, cei care lucrăm în industria construcţiilor de maşini, în cinstea zilei de 23 August şi a celei de-a 25-a aniversări a republicii ne vom mobiliza toate eforturile pentru creşterea productivităţii muncii, pîrghie economică de maximă eficienţă, începutul l-am făcut în „zilele record" ale conferinţei, cînd faţă de 100 bucăţi mecanisme ele direcţie pe schimb am reuşit să producem 130, evidenţiindu-se în mod deosebit tovarăşii loan Medrea, Otto Schuller, Paraschiva Ciocănel şi Ioan Purţă". La secţia mecanic şef am stat de vorbă cu comunistul Ioan Ocneriu, şef de echipă, vicepreşedinte al comitetului sindicatului. „Colectivul secţiei noastre şi-a însuşit în întregime Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului precum şi celelalte documente în care s-a făcut o amplă și profundă analiză, mulţi (Continuare in pag. a III*a) LUCIAN JIMAN *f parte dîn linia tehnologică de laminat sîrmă din secţia metal de la „Flaro" Stîrbîu, Utilaj modern de mare randament asigurind tot necesarul de garnituri rigide la carde pentru întreaga industrie textilă din ţară l 2 IVom răspunde prin fapte grijii partidului pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste Laturi de toţi ţăranii cooperatori din judeţul nostru, am urmărit cu profundă emoţie şi mîndrie patriotică Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului. Ideile cuprinse in acest document au o însemnătate istorică în ceea ce priveşte dezvoltarea economicosocială a României la anii următori şi în perspectivă, perfecţionarea conducerii planificate a societăţii, necesitatea folosirii tuturor resurselor şi posibilităţilor existente, pentru depăşirea prevederilor planului cincinal, atât în industrie cit şi in agricultură. Au devenit foarte clare direcţiile pe care noi, cei din unităţile agricole trebuie să mergem pentru realizarea unor sporuri anuale de producţia care să ne permită să realizăm sarcinile cincinalului în patru ani şi jumătate. în această privinţă doresc să subliniez grija deosebită pe care partidul o acordă înzestrării agriculturii noastre socialiste cu o bază tehnico-materială corespunzătoare asigurării cadrelor necesare de specialişti pentru aplicarea celor mai adecvate tehnologii de lucru, în ansamblul progresului economic şi social, cooperativa agricolă de producţie Şelimbăr a obţinut an de an importante succese tocmai datorită ajutorului pe care l-am primit din partea partidului şi statului nostru. Astăzi secţia de mecanizare ce ne deserveşte este înzestrată cu 32 tractoare de diferite tipuri şi capacităţi, 12 maşini de semănat şi plantat, 8 maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, 13 combine de recoltat cereale păioase, o combină pentru recoltat cartofi şi multe alte utilaje şi maşini agricole. Ca urmare, ins volumul şi structura luam ext ?;xx\x\xvxxvxxxx\\xxxxxxx\x\\x\\\xxxxxxxv\v\x\\\w^^ crărilor mecanice, avînd posibilitatea să aplicăm, atît la pregătirea solului, cit şi la recoltat cele mai bune tehnologii de lucru, pe întreaga suprafaţă ce o deţine cooperativa noastră. Pe lingă mecanizare, un rol important în procesul sporirii producţiei agricole îl are chimizarea. De la an la an am folosit tot mai mult îngrăşăminte chimice. Numai în acest an am administrat 298 tone îngrăşăminte chimice şi am folosit la combaterea buruienilor 260 kg erbicide. Trebuie să spun că în aplicarea agrotehnicii avansate,in organizarea şi specializarea producţiei agricole cooperatorii noştri sunt sprijiniţi concret de 4 cadre de specialitate. îndrumările primite s-au râsfrînt pozitiv asupra întregii noastre activităţi. Am ajuns să obţinem producţii de 20—24 000 kg cartofi la hectar, de 3 000—3 600 kg orz, 2 500 kg grîu, fapt ce ne permite să predăm anual importante cantităţi de produse la fondul centralizat de stat. Pentru acest an ne-am prevăzut să livrăm statului 370 tone grîu, 184 tone orz, 100 tone porumb boabe, 900 tone cartofi, 928 tone legume, 2 510 hl. lapte, de vacă, 170 hl lapte de oaie, 1 700 kg lină și 136 tone carne. Pămîntul nostru este bun. Oamenii sînt harnici. Dispunem de o bază tehnico-materială corespunzătoare. Avem deci toate condiţiile să obţinem producţii şi mai mari, să ne sporim astfel contribuţia la avîntul general al economiei noastre naţionale. Cooperatorii noştri sunt hotăriţi să răspundă şi de aici înainte prin fapte grijii partidului pentru dezvoltarea continuă a agriculturii cooperatiste. FILIP MODRAN preşedintele C.A.P. Şelimbăr WBHOrtCA,,ASTHA" SIBICf PROLETARI OHS? TOATE TARILE, LNITI-VA . fy/J ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1380 Marţi, 1 august 1972 4 pagini, 30 bani La .»Flamura roşie** Importante depăşiri de angajamente Însufleţiţi de ideile istoricelor documente ale Conferinţei Naţionale a partidului, oamenii muncii de la întreprinderea „Flamura roşie“ Sibiu înscriu în fiecare zi noi şi importante realizări în agenda întrecerii socialiste. în aceste zile, colectivul întreprinderii raportează îndeplinirea şi depăşirea cu 600 000 lei a angajamentului anual privind realizarea unor beneficii suplimentare (angajamentul fiind de 3 milioane lei). Acest important succes a fost obţinut printr-o largă aplicare în producţie a cercetării ştiinţifice, îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie, precum şi prin reducerea consumurilor specifice. Ei oferă o garanţie sigură pentru realizarea angajamentului suplimentar din nou cu încă 2 milioane lei. O contribuţie de seamă la realizările întreprinderii şi-a adus-o colectivul secţiei termorigide, care şi-a îndeplinit planul de producţie al lunii iulie cu 4 zile mai devreme. Valoarea producţiei realizate suplimentar este de 250 000 lei, ea traducîndu-se: l* producţia fizică, intr-o importantă cantitate de pichete pentru războaie textile şi într-o mare gamă de sortimente din policlorură de vinilin şi bachelă. Din lungul şir al evidenţiaţilor terţi arcaşiîn amâ- de-o., J/L Ana. Popa, Maria Vulcu, Ioan Gindilă, Ilie Dancu Şi Helmuth Hermin. L. J. La ARCINIET Cu 20 zile în avans Muncind cu deosebită însufleţire pentru traducerea în faptă a angajamentelor luate, colectivul întreprinderii de industrie locală Archimet şi-a îndeplinit cu 20 de zile mai devreme sarcinile de plan pe 7 luni. Avansul luat a permis ca planul producţiei globale pe luna iulie să fie realizat în proporţie de 108 la sută. Cele mai consistente depăşiri au fost înregistrate la sectoarele de construcţii metalice — un spor de 39 la sută faţă de sarcina planificată — şi confecţii textile — prelate auto. De remarcat faptul că toate aceste frumoase rezultate au fost obţinute în special pe seama creşterii productivităţii muncii. Un plan de măsuri tehnico-organizatorice bine chibzuit, aplicat cu consecvenţa în toate sectoarele de activitate a condus, în final la obţinerea unui înalt indice de productivitate — 106 la sută. A mai contribuit, de asemenea, la succesele amintite şi introducerea în funcţiune a unor noi utilaje, strunguri automate şi prese de injecţie de înalt randament. ./. álul JKIntîlnirea prieteneasca a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică. La întîlnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ilonecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceauşescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. în timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K.F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A.A. Gromîko, K.V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A.I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar* C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă in onoarea participanților la în-, tîlnire. . Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariului tarifar minim Ca urmare a celor hotărîte de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoarele: 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabileşte la 1000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, in mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariaţi. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea in continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000—1 180 lei, țmnînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă dur cincinal, in anul 1973. 1 3. în scopul aplicării prevederilor acestei hotărâri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie—31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burselor in învăţămintul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor in învăţămintul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România. m - zi de intensă activitate pe ogoare ! Săptămânile trecute s-a încheiat şi în judeţul nostru constituirea echipelor de control obştesc din comune, oraşe şi municipii, organisme cetăţeneşti de mare importanţă, care vor activa sub îndrumarea unei comisii judeţene de coordonare constituite pe lingă Biroul executiv al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. Şi iată, ne-au parvenit primele ecouri ale debutului noilor comisii de control obştesc, care şi-au început munca plina de răspundere faţă de mandatul încredinţat în numele cetăţenilor, mandat atestat prin lege. Numai în oraşe şi municipii activează de acum, zi de zi, controlînd unităţi economice care produc bunuri de consum, magazine comerciale de stat, magazine cooperatiste, ateliere de prestaţii şi servire, zone turistice etc., 435 de echipe, însumând 1900 de oameni, muncitori, intelectuali, gospodine, cadre sanitare etc. Este de fapt o expresie grăitoare a dezvoltării continue a democraţiei socialiste în ţara noastră, este de drept instituirea legiferată a controlului cetăţenesc asupra sectoarelor menite a servi direct sau indirect oriul muncii. In municipiul Sibiu au fost controlate la primele ieşiri pe teren a comisiilor 28 de unităţi. S-a remarcat în general buna lor aprovizionare cu mărfuri, buna servire, dar, cum e şi firesc, echipele de control obştesc s-au oprit insistent asupra unor deficienţe care mai persistă în sectoarele supuse verificării. Să le urmărim constatările făcute mai întîi în cîteva magazine alimentare... Unitatea nr. 7 din strada Lupeni. Grupul social este plin de cutii de ambalaje, un dulap cu haine etc. Sub tabloul electric, lăzi cu conserve... alterate. In magazin conserve cu termenul de garanţie depăşit, ca să nu mai spunem că in rafturile lui controlul obştesc a găsit... lipsă la apel: boia de ardei, mălai, băuturi alcoolice etc. Grija pentru buna aprovizionare a oamenilor muncii din această zonă nu a făcut pînă în ziua controlului „casă bună“ cu responsabilul ... Pe aceeaşi strada, marazmul 99, tot alimentar, aşteaptă să fie zugrăvit de luni de zile, căci între pereţii lui murdari nu pot şi nu trebuie să fie păstrate alimente. La alimentara nr. 101, aspecte asemănătoare, plus preţuri neafişate, plus o gestionară — Rozalia Szölösi — care „ciupea“ din gramajul salamului. Alte echipe şi-au făcut simţită prezenţa în sectorul de alimentaţie publică şi reţeaua de cofetării. Spicuim din constatările făcute. La bufetele „Călugărul“ şi „Brădet“, igiena este un capitol absent în preocupările salariaţilor şi în special a responsabililor. La bufetul „Prahova“ se vinde, la figurat vorbind, apă, lipseau: rachiul alb, vermutul alb şi roşu, ţuica bătrînă şi — bineînţeles, berea. Zicem „bineînţeles“ pentru că berea— parcă-i făcut — vara devine un sortiment rar în unele unităţi. Dar să sperăm, la iarnă... „Nu-i nimic — îţi zici — o găseşti la patiseria de la „Union“. Echipa de control obştesc a găsit însă uşile închise de două săptămîni din dispoziţia binevenită a Inspectoratului sanitar de stat care a sesizat o stare igienică necorespunzătoare, ceea ce nu a putut stabili controlul obştesc a fost numărul săptămînilor necesare pentru igienizarea localului, drept care . In lipsa de bere te mulţumeşti şi cu îngheţată. Nu însă la cofetăria „Tosca“, unde controlul obştesc a găsit o îngheţată ne ... îngheţată şi unde apoi n-a fost chip să afle o sticlă de răcoritoare, pentru că e tot... vară. Şi fiindcă vorbim de sezonul estival, in ciuda căldurii toride din unele zile, ea nu şi-a impus amprenta nici în aprovizionarea unor magazine cu un alt profil, cum ar fi cel de încălţăminte, denumit atît de delicat, „Căprioara", din Piaţa Republicii. Aici, echipa de control obştesc nu a putut descoperi sandale în culori diferite pentru femei, sandale cu feţe de box şi talpă de bovine etc.; în schimb a găsit magazia blocată , cu încălţăminte fabricată la Agnita, care prin calitatea ei deplorabilă a de(Continuare în pag. a 6l-a) | I V. LASLEANU ■ Din activitatea de control obștesc Primele ieșiri pe teren, primele sesizări II r Ca în toate unităţile, şi la cooperativa agricolă din Birghiş am întîlnit duminică o atmosferă de intensă activitate. Pe primul loc se situează, evident, strîngerea recoltei de cereale păioase. Măsurile întreprinse de consiliul de conducere, de cadrele de specialitate au determinat un ritm bun de lucru la recoltarea griului. Astfel, în numai două zile — sîmbătă şi duminică — aici s-a strîns recolta de pe 75 ha. Acest lucru dovedeşte că atit mecanizatorii combinieri I. Crăciunescu şi D. Răşteanu, veniţi tocmai din Dolj pentru a da o mină de ajutor la strînsul recoltei, cit şi cei localnici — I. Prişcă, N. Roman, Şt. Roman, D. Zielmann, A. Wagner, Şt. Costea s-au angajat serios în bătălia secerişului, acoperind zilnic peste 4 ha. Este demn de remarcat totodată faptul că, paralel cu recoltările, ţăranii cooperatori din Bîrghiş îşi îndeplinesc cu cinste obligaţiile faţă de stat. Ei au predat pînă în prezent în pază peste 105 tone grîu. Foto: A. SCHUSTER