Tribuna Sibiului, august 1972 (Anul 5, nr. 1380-1405)

1972-08-01 / nr. 1380

fi a­ t întîmp­i­narea fei de 23 August al 3celei de -a 25-a aniversări a republicii Uzina de piese auto Sibiu La cota marilor certitudini Pretutindeni, în aceste zile, oame­nii muncii din toate domeniile de activitate îşi intensifică eforturile pentru obţinerea unor succese la înălţimea importantelor sarcini sta­bilite de Conferinţa Naţională a partidului. La Uzina de piese auto din Sibiu, chemările­ secretarului general al partidului, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, reieşite din Raportul pre­zentat in marele forum al comuniş­tilor, îşi găsesc un mobilizator ecou, materializat în succese deosebite. Am stat de vorbă cu cîţiva din sutele de oameni ai muncii de la U.P.A.S., acolo, lingă ■ maşini, unde vorba se metamorfozează rapid în produs al muncii. Comunistul Eduard Gross — mai­stru la secţia arcuri spirale, „la des­chiderea lucrărilor Conferinţei Na­ţionale a partidului, împreună cu cei 59 de muncitori pe care îi conduc, am hotărît să declarăm acele zile „record". Pregătisem din vreme teh­nologia producţiei la produsele ce le fabricăm. Ne cunoşteam şi sarci­nile şi forţele. Şi ne-am pus pe trea­bă! N-am mai ţinut cont de ceas... Rezultatele?! Priviţi, vă rog, graficul, în 18 iulie, deci înaintea conferin­ţei, valoarea producţiei realizată de schimbul nostru a fost 656 000 lei. în 21 iulie, deci la încheierea con­ferinţei, valoarea producţiei a fost de 893 000 lei. Această cifră a fost constantă şi în zilele de 19 şi 20 iulie. Calitatea celor­ peste 20 de ti­puri ale reperelor executate a fost excelentă! Ce „planuri" avem? Sa continuăm acest ritm al succeselor şi în aceste zile,­ în întîmpinarea a­­niversării eliberării patriei şi, mai departe, a celei de-a 25-a aniversări a republicii. Vrem să avem contri­buţia noastră la realizarea cincina­lului în 4 ani şi jumătate. Vom mun­ci şi vom avea, cu siguranţă!" Vasile Duican — controlor de ca­litate la secţia amortizoare. — Ra­portul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului a avut un efect tonifiant asupra colectivului din secţia noas­tră. Pina la data conferinţei, un schimb realiza în jurul a 1 500 bu­căţi de amortizoare. Cîte realizăm acum? 3 183 bucăţi! Cum am reuşit? Printr-o folosire intensivă a capaci­tăţilor de producţie şi încărcarea co­respunzătoare a maşinilor şi utila­jelor, precum şi prin creşterea pro­ductivităţii muncii. Fireşte, nu ne vom opri aici. Oamenii cunosc cu toţii marile sarcini ce ne revin. Am învăţat in „zilele record" ale Con­ferinţei Naţionale a partidului că tre­buie să muncim mai mult, mai bine, mai repede. Fiţi siguri că vom reuşi!" Pe Moise Sărăcin — şef de echipă la prelucrări l-am găsit, la banda de montaj, împreună cu cîţiva membri ai echipei pe care o conduce a dat o mină de ajutor colegilor lor. „Noi, cei de la prelucrări ne-am depăşit angajamentele luate în cinstea Con­ferinţei Naţionale a partidului cu 30 la sută. Oamenii sunt optimişti! Vom analiza cu mult simţ de răspundere toate documentele conferinţei. Vom şti mai bine cum să ne organizăm. Mă întrebaţi dacă vom realiza cin­cinalul în 4 ani şi jumătate. Cu si­guranţa! Există posibilităţi certe. Noi nu v­om precupeţi nimic pentru a ne aduce un aport cit mai substanţial la realizarea acestui deziderat al pros­perităţii poporului nostru". M-am convins văzîndu-i la lucru pe fruntaşii secţiei: Erwin Luth, Li­via Suciu, Ioachim Marcu, Mircea Suciu, Simion Cosma şi alţii, munci­tori pentru care cuvintele lui Moise Sărăcin sînt propriile lor gînduri. Nicolae Preda, reglor, secretarul organizaţiei de partid Nr. 16. „Aici, unde vă aflaţi, se realizează meca­nisme de direcţie pentru autoturisme şi camioane. Colectivul acestei sec­ţii a reţinut, în mod special, din do­cumentele Conferinţei­ Naţionale a partidului, sarcinile ce ne revin nouă,­ cei care lucrăm în industria cons­trucţiilor de maşini, în cinstea zilei de 23 August şi a celei de-a 25-a aniversări a republicii ne vom mo­biliza toate eforturile pentru creşte­rea productivităţii muncii, pîrghie e­­conomică de maximă eficienţă, înce­putul l-am făcut în „zilele record" ale conferinţei, cînd faţă de 100 bu­căţi mecanisme ele direcţie pe schimb am reuşit să producem 130, eviden­­ţiindu-se în mod deosebit tovarăşii loan Medrea, Otto Schuller, Paras­­chiva Ciocănel şi Ioan Purţă". La secţia mecanic şef am stat de vorbă cu comunistul Ioan Ocneriu, şef de echipă, vicepreşedinte al co­mitetului sindicatului. „Colectivul secţiei noastre şi-a însuşit în între­gime Raportul prezentat de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului precum şi ce­lelalte documente în care s-a făcut o amplă și profundă analiză, mulţi­ (Continuare in pag. a III*a) LUCIAN JIMAN *f­ parte dîn linia tehnologică de laminat sîrmă din secţia metal de la „Flaro" Stîrbîu, Utilaj modern de mare randament asigurind tot necesarul de garnituri rigide la carde pentru întreaga industrie textilă din ţară l 2 IVom răspunde prin fapte grijii partidului pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste L­aturi de toţi ţăranii coopera­tori din judeţul nostru, am urmă­rit cu profundă emoţie şi mîndrie patriotică Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului. Ideile cuprinse in acest document au o însemnătate istorică în ceea ce priveşte dezvoltarea economico­­socială a României la anii urmă­tori şi în perspectivă, perfecţiona­rea conducerii planificate a socie­tăţii, necesitatea folosirii tuturor resurselor şi posibilităţilor existen­te, pentru depăşirea prevederilor planului cincinal, atât în industrie cit şi in agricultură. Au devenit foarte clare direcţiile pe care noi, cei din unităţile agri­cole trebuie să mergem pentru realizarea unor sporuri anuale de producţia care să ne permită să realizăm sarcinile cincinalului în patru ani şi jumătate. în această privinţă doresc să subliniez grija deosebită pe care partidul o acor­dă înzestrării agriculturii noastre socialiste cu o bază tehnico-mate­­rială corespunzătoare asigurării cadrelor necesare de specialişti pentru aplicarea celor mai adecva­te tehnologii de lucru, în ansamblul progresului econo­mic şi social, cooperativa agricolă de producţie Şelimbăr a obţinut an de an importante succese toc­mai datorită ajutorului pe care l-am primit din partea partidului şi statului nostru. Astăzi secţia de mecanizare ce ne deserveşte este înzestra­tă cu 32 tractoare de dife­rite tipuri şi capacităţi, 12 maşini de semănat şi plantat, 8 maşini pentru combaterea bolilor şi dău­nătorilor, 13 combine de recoltat cereale păioase, o combină pentru recoltat cartofi şi multe alte uti­laje şi maşini agricole. Ca urmare, ins volumul şi structura lu­am ext ?;xx\x\xvxxvxxxx\\xxxxxxx\x\\x\\\xxxxxxxv\v\x\\\w^^ crărilor mecanice, avînd posibili­tatea să aplicăm, atît la pregăti­rea solului, cit şi la recoltat cele mai bune tehnologii de lucru, pe întreaga suprafaţă ce o deţine coo­perativa noastră. Pe lingă mecani­zare, un rol important în procesul sporirii producţiei agricole îl are chimizarea. De la an la an am folosit tot mai mult îngrăşăminte chimice. Numai în acest an am administrat 298 tone îngrăşăminte chimice şi am folosit la combate­rea buruienilor 260 kg erbicide. Trebuie să spun că în aplicarea agrotehnicii avansate,­in organiza­­rea şi specializarea producţiei a­­gricole cooperatorii noştri sunt sprijiniţi concret de 4 cadre de specialitate. îndrumările primite s-au râsfrînt pozitiv asupra între­gii noastre activităţi. Am ajuns să obţinem producţii de 20—24 000 kg cartofi la hectar, de 3 000—3 600 kg orz, 2 500 kg grîu, fapt ce ne per­mite să predăm anual importante cantităţi de produse la fondul cen­tralizat de stat. Pentru acest an ne-am prevăzut să livrăm statului 370 tone grîu, 184 tone orz, 100 to­ne porumb boabe, 900 tone cartofi, 928 tone legume, 2 510 hl. lapte, de vacă, 170 hl lapte de oaie, 1 700 kg lină și 136 tone carne. Pămîntul nostru este bun. Oame­nii sînt harnici. Dispunem de o bază tehnico-materială corespun­zătoare. Avem deci toate condiţiile să obţinem producţii şi mai mari, să ne sporim astfel contribuţia la avîntul general al economiei noas­tre naţionale. Cooperatorii noştri sunt hotăriţi să răspundă şi de aici înainte prin fapte grijii partidului pentru dezvoltarea continuă a a­­griculturii cooperatiste. FILIP MODRAN preşedintele C.A.P. Şelimbăr WBHOrtCA,,ASTHA" SIBICf PROLETARI OHS? TOATE TARILE, LNITI-VA . fy/J ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR­ JUDEŢEAN Anul V, nr. 1380 Marţi, 1 august 1972 4 pagini, 30 bani La .»Flamura roşie**­­ Importante depăşiri­­ de angajamente Însufleţiţi de ideile istoricelor documente ale Conferinţei Naţio­nale a partidului, oamenii muncii de la întreprinderea „Flamura ro­şie“ Sibiu înscriu în fiecare zi noi şi importante realizări în­ a­­genda întrecerii socialiste. în a­­ceste zile, colectivul întreprinderii raportează îndeplinirea şi depăşi­rea cu 600 000 lei a angajamentu­lui anual privind realizarea unor beneficii suplimentare (angaja­mentul fiind de 3 milioane lei). A­­cest important succes a fost ob­ţinut printr-o largă aplicare în producţie a cercetării ştiinţifice, îmbunătăţirea unor tehnologii de fabricaţie, precum şi prin reduce­rea consumurilor specifice. Ei o­­feră o garanţie sigură pentru rea­lizarea angajamentului suplimen­tar din nou cu încă 2 milioane lei. O contribuţie de seamă la rea­lizările întreprinderii şi-a adus-o colectivul secţiei termorigide, ca­re şi-a­ îndeplinit planul de pro­ducţie al lunii iulie cu 4 zile mai devreme. Valoarea producţiei rea­lizate suplimentar este de 250 000 lei, ea traducîndu-se: l* producţia fizică, intr-o importantă cantitate de pichete pentru războaie textile şi într-o mare gamă de sortimente din policlorură­ de vinilin şi bache­­l­ă. Din lungul şir al evidenţiaţi­lor t­erţi arcaşi­­în amâ- de-o.­, J/L Ana. Popa, Maria Vulcu, Ioan Gin­­dilă, Ilie Dancu Şi Helmuth Her­­min. L. J. La ARCINI­ET Cu 20 zile în avans Muncind cu deosebită însufleţi­­­re pentru traducerea în faptă a­­ angajamentelor luate, colectivul întreprinderii de industrie locală Archimet şi-a îndeplinit cu 20 de zile mai devreme sarcinile de plan pe 7 luni. Avansul luat a permis ca planul producţiei globa­le pe luna iulie să fie realizat în proporţie de 108 la sută. Cele mai consistente depăşiri au fost înre­gistrate la sectoarele de construc­ţii metalice — un spor de 39 la sută faţă de sarcina planificată — şi confecţii textile — prelate auto. De remarcat faptul că toate a­­ceste frumoase rezultate au fost obţinute în special pe seama creş­terii productivităţii muncii. Un plan de măsuri tehnico-organiza­­torice bine chibzuit, aplicat cu consecvenţa în toate sectoarele de activitate a condus, în final la obţinerea unui înalt indice de productivitate — 106 la sută. A mai contribuit, de asemenea, la succesele amintite şi introducerea în funcţiune a unor noi utilaje­, strunguri automate şi prese de in­jecţie de înalt randament. ./. ál­u­l JKIntîlnirea prieteneasca a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducători­lor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică. La întîlnire au partici­pat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulga­ria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ilonecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secre­tar al C.C. al P.P.R.M., președin­tele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceauşescu, secretar general al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, J. Ka­dar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. în timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfăşurarea construcţiei so­cialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discu­tate, de asemenea, probleme inter­naţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor partide­lor comuniste­­ şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţe­legere reciprocă şi unitate de ve­deri în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K.F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A.A. Gromîko, K.V. Ru­­sakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A.I. Blat­ov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretaria­tului C.C. al P.M.U.P., M. Bal­ev, membru al C.C. al P.C. Bulgar* C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă in onoarea participanților la în-, tîlnire. . Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariului tarifar minim Ca urmare a celor hotărîte de­ Conferinţa Na­ţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoarele: 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, sa­lariul tarifar minim se stabileşte la 1000 lei lunar, cu o creştere de 25 la sută faţă de sala­riul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, in mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, pre­­văzîndu-se creșteri mai ridicate pentru persona­lul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariaţi. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea in continuare a salariilor tarifare în raport de gra­dul de calificare a personalului, chiar și în peri­oada de trecere de la actuala majorare a sala­riilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000—1 180 lei, țmnînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor a­­cestei categorii de personal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă dur cincinal, in anul 1973. 1 3. în scopul aplicării prevederilor acestei ho­tărâri, se va aloca, pentru perioada 1 septem­brie—31 decembrie 1972, un fond de salarii su­plimentar de 1 130 milioane lei, ceea ce repre­zintă, la nivelul unui an întreg, un fond supli­mentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tari­fare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor bene­ficia în continuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor pă­rinți, pentru acordarea burselor in învăţămintul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor in învăţămintul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe econo­mie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi sta­tului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea ma­selor de oameni ai muncii la realizarea şi depă­şirea sarcinilor care decurg din documentele a­­probate de Conferinţa Naţională a Partidului Co­munist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dez­voltare economico-socială a Republicii Socialiste România. ­m - zi de intensă activitate pe ogoare ! Săptămânile trecute s-a­ încheiat şi în judeţul nostru constituirea echipelor de control obştesc din comune, oraşe şi municipii, orga­nisme cetăţeneşti de mare im­portanţă, care vor activa sub în­drumarea unei comisii judeţene de coordonare constituite pe lingă Biroul executiv al Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii So­cialiste. Şi iată, ne-au parvenit primele ecouri ale debutului noi­lor comisii de control obştesc, ca­re şi-au început munca plina de răspundere faţă de mandatul în­credinţat în numele cetăţenilor, mandat atestat prin lege. Numai în oraşe şi municipii activează de acum, zi de zi, controlînd unităţi economice care produc bunuri de consum, magazine comerciale de stat, magazine cooperatiste, ate­liere de prestaţii şi­ servire, zone turistice etc., 435 de echipe, în­sumând 1900 de oameni, munci­tori, intelectuali, gospodine, cadre sanitare etc. Este de fapt o ex­presie grăitoare a dezvoltării con­tinue a democraţiei socialiste în ţara noastră, este de drept insti­tuirea legiferată a controlului ce­tăţenesc asupra sectoarelor me­nite a servi direct sau indirect o­­riul muncii. In municipiul Sibiu au fost con­trolate la primele ieşiri pe teren a comisiilor 28 de unităţi. S-a re­marcat în general buna lor apro­vizionare cu mărfuri, buna servi­re, dar, cum e şi firesc, echipele de control obştesc s-au oprit in­sistent asupra unor deficienţe ca­re mai persistă în sectoarele su­puse verificării. Să le urmărim constatările făcute mai întîi în cîteva magazine alimentare..­. Unitatea nr. 7 din strada Lupeni. Grupul social este plin de cutii de ambalaje, un dulap cu haine etc. Sub tabloul electric, lăzi cu conserve­... alterate. In magazin conserve cu termenul de garanţie depăşit, ca să nu mai spunem că in rafturile lui controlul obştesc a găsit... lipsă la apel: boia de ardei, mălai, băuturi alcoolice etc. Grija pentru buna aprovizionare a oamenilor muncii din această zo­nă nu a făcut pînă în ziua con­trolului „casă bună“ cu respon­sabilul ... Pe aceeaşi strada, ma­­razm­ul 99, tot alimentar, aşteaptă să fie zugrăvit de luni de zile, căci între pereţii lui murdari nu pot şi nu trebuie să fie păstrate alimente. La alimentara nr. 101, aspecte asemănătoare, plus pre­ţuri neafişate, plus o gestionară — Rozalia Szölösi — care „ciu­pea“ din­ gramajul salamului. Alte echipe şi-au făcut simţită prezenţa în sectorul de alimenta­ţie publică şi reţeaua de cofetării. Spicuim din constatările făcute. La bufetele „Călugărul“ şi „Bră­­det“, igiena este un capitol absent în preocupările salariaţilor şi în special a responsabililor. La bu­fetul „Prahova“ se vinde, la figu­rat vorbind, apă, lipseau: rachiul alb, vermutul alb şi roşu, ţuica bătrînă şi — bineînţeles, berea. Zicem „bineînţeles“ pentru că be­rea­­— parcă-i făcut — vara de­vine un sortiment rar în unele u­­nităţi. Dar să sperăm, la iarnă... „Nu-i nimic — îţi zici — o gă­seşti la patiseria de la „Union“. Echipa de control obştesc a gă­sit însă uşile închise de două săp­­tămîni din dispoziţia binevenită a Inspectoratului sanitar de stat ca­re a sesizat o stare igienică neco­respunzătoare, ceea ce­ nu a putut stabili controlul obştesc a fost nu­mărul săptămînilor necesare pen­tru igienizarea localului, drept ca­re . In lipsa de bere te mulţu­meşti şi cu îngheţată. Nu însă la cofetăria „Tosca“, unde controlul obştesc a găsit o îngheţată ne ... îngheţată şi unde apoi n-a fost chip să afle o sticlă de răcoritoa­re, pentru că e tot... vară. Şi fi­indcă vorbim de sezonul estival, in ciuda căldurii toride din unele zile, ea­ nu şi-a impus amprenta nici în aprovizionarea unor maga­zine cu un alt profil, cum ar fi cel de încălţăminte, denumit atît de delicat, „Căprioara", din Piaţa Republicii. Aici, echipa de con­trol obştesc nu a putut descoperi sandale în culori diferite pentru femei, sandale cu feţe de box şi talpă de bovine etc.; în schimb a găsit magazia blocată , cu încălţă­minte fabricată la Agnita, care prin calitatea ei deplorabilă a de­(Continuare în pag. a 6l-a) | I V. LASLEANU ■ Din activitatea de control obștesc Primele ieșiri pe teren, primele sesizări I­I r Ca în toate unităţile, şi la cooperativa agricolă din Bir­­ghiş am întîlnit duminică o atmosferă de intensă activi­tate. Pe primul loc se situea­ză, evident, strîngerea recoltei de cereale păioase. Măsurile întreprinse de consiliul de conducere, de cadrele de spe­cialitate au determinat un ritm bun de lucru la recol­tarea griului. Astfel, în nu­mai două zile — sîmbătă şi duminică — aici s-a strîns recolta de pe 75 ha. Acest lucru dovedeşte că atit me­canizatorii combinieri I. Cră­­ciunescu şi D. Răşteanu, ve­niţi tocmai din Dolj pentru a da o mină de ajutor la strînsul recoltei, cit şi cei lo­calnici — I. Prişcă, N. Ro­man, Şt. Roman, D. Ziel­­mann, A. Wagner, Şt. Costea s-au angajat serios în bătă­lia secerişului, acoperind zil­nic peste 4 ha. Este demn de remarcat totodată faptul că, paralel cu recoltările, ţăranii cooperatori din Bîrgh­iş îşi îndeplinesc cu cinste obli­gaţiile faţă de stat. Ei au predat pînă în prezent în pază peste 105 tone grîu. Foto: A. SCHUSTER

Next