Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)
1972-09-01 / nr. 1406
Is I s Is *s Is s Is Is *s Is s Is Is Is IIs Iss Is Is\V ns Is Is Is Is I \ * Fruntașii în întrecere - mîndria noastră! Prin Gheorghe timpul nu a curs De multe ori, avînd prilejul sânii revăd eroii reportajelor după o anumită perioadă de timp, trăiesc alături de ei sentimentul împlinirii. Și cînd, in locul a ceea ce pină nu demult însemna „planuri de viitor* găsesc transpuneri in fapte şi creaţii de seamă, simt că pentru astfel de oameni timpul nu a curs degeaba. Că viitorul se poate transforma in prezent prin muncă depusă cu rîvnă zi de zi, în prezenţa acelui minunat „catalizator" numit conştiinţă socialistă, mi-am dat seama reintinindu-l pe GHEORGHE MUŢIU de la I.R.E. Sibiu, şef de secţie la atelierele centrale şi secretar de partid pe întreprindere. Cu omul acesta poţi discuta îndelung despre mersul întreprinderii, despre angajamentele şi îndeplinirea lor, despre oameni. Căci el îi cunoaşte pe oamenii secţiei sale şi chiar pe cei ai întregii întreprinderi aşa cum un părinte îşi cunoaşte copiii. Dar dacă vrei să-l faci să se simtă un adevărat părinte atunci trebuie să-l laşi să-ţi vorbească despre alţi copii ai săi, la fel de îndrăgiţi, deşi neînsufleţiţi utilajele create de el în cei opt ani de cînd lucrează în I.R.E.S. Gheorghe Muţîu este unul dintre cei mai buni creatori tehnici ai întreprinderii Şi asta nu o spune el şi nici alţii! întru mărturia acestei afirmaţii vin roadele gindirii sale transpuse în maşini şi utilaje ce pot fi admirate la multe din locurile de muncă din întreprindere. Deşi activităţile pe care le desfăşoară 11 reclamă necontenit şi-l fac sa fie tot timpul printre oameni, să-i îndrume, să le asculte „păsul“, germenele creaţiei îşi găseşte oricum un Gheorghe Muţiu drumul spre împlinire, căci creaţia tehnică pentru acest om este o pasiune şi uneori, poate mai mult decit atît. Spun „poate mai mult decit atît" gindindu-mă la zilele da concediu pe care şi le sacrifică, aşternînd pe hîrtie scheme, cifre, idei, sau la nopţile nedormite în care se gîndeşte cum să facă pentru ca totul să fie mai bine, mai bun, mai eficient. Astfel, atunci cînd în întreprindere a fost nevoie de o microturnătorie, deşi nu era specialist in acest domeniu, Gheorghe Muţiu s-a documentat şi a muncit pină cînd a proiectat această microturnătorie integral, aducînd întreprinderii economii serioase. la fel şi cu maşinile proiectate pină la ultimul şurub. O astfel de creaţie este „maşina de laminat şi calibrat cleme cu crestătură“. Ea poate fi văzută funcţionind in întreprindere. Ia această maşină se pot executa 18 tipuri de cleme. Productivitatea anuală a maşinii este de 166 000 lei pe muncitor. Paralel cu această maşină, Gheorghe Muţiu a realizat şi o alta pentru debitarea ţevilor, care lucrează in flux cu prima. Alături de aceste creaţii, de numele lui Gheorghe Muţiu mai pot fi alăturate multe altele, căci nu trece anul fără ca acest om să nu dăruiască întreprinderii sale cel puţin două inovaţii valoroase. G Muţiu degeaba astfel de inovaţie este şi „diftamometrul pentru reglat ancorele de la stîlpii de înaltă tensiune“ — inovaţie realizată împreună cu inginerii Marcel Antohie şi Cornel Dragomir. Din import, acest dinamometru ar fi costat 20 000 lei valută. Prin această inovaţie costul unui dinamometru este de 3 000 Iei, iar eficienţa economică a inovaţiei este de peste 600 000 lei (se execută un lot de 150 de astfel de dinamometre). Adăugind, diferitele complexe de S.D.V.-uri, presa hidraulică de mufat de 4 tone sistem trusă (poate fi folosită pentru toate cele 18 tipuri de cleme şi poate fi deplasată în orice loc de muncă cu multă uşurinţă), sau toate celelalte inovaţii izvorîte din muncă şi dăruire, poţi cunoaşte cu adevărat pe Gheorghe Muţiu şi îi poţi măsura statornicia pasiunii, pasiune aducătoare de însemnate rezultate economice. Iar cînd ajungi să cunoşti că în planurile de viitor ale acestui om figurează realizarea unor inovaţii ca „dispozitiv pentru plantat prize de împămîntare“, „remorcă pentru scule necesară liniilor electrice aeriene şi staţiilor“, „sistem de turnare continuă“ sau altele, parcă simţi cum aceste „planuri de viitor“ încep să prindă dimensiunile realului, să se transforme sub gîndurile şi mîinile lui Gheorghe Mutiu in fructe ale strădaniilor, simţi cum timpul este folosit în modul cel mai frumos posibil. NICOLAE PETRU [BIBLIO. . _AD ASTRAI SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! la ORGAN AL COMITETULUI TUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR TUDETEAN Anul Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini, 30 bani m INTIMPINAREA CELEI DE A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII întrecerea ciştigă valenţele unei largi şi rodnice mişcări de masă Intensitatea întrecerii socialiste, sub steagul căreia materializăm zilnic o parte din angajamentele ce vor facilita îndeplinirea cincinalului înainte de termen, cunoaşte noi şi rodnice valente. Apropierea marii sărbători a republicii declanşează în fiecare colectiv de muncă resorturile adesea nebănuite ale spiritului de competiţie, subsumîndu-le obiectivelor economice primordiale pe care le au de înfăptuit. O astfel de competiţie — a dăruirii, a entuziasmului, a priceperii şi tenacităţii — zămisleşte generoasă un imens număr de fruntaşi, colective care înscriu în grafice, cu o forţă izvorîtă dintr-o înaltă conştiinţă muncitorească, veritabile recorduri de producţie, lăudabile şi surprinzătoare astăzi, depăşite şi de dimensiuni modeste aniine. Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti se numără printre unităţile cu rezultate economice foarte bune. Sarcinile de plan, angajamentele se realizează aici ritmic, exemplar, estimîndu-se obţinerea unor însemnate cantităţi de produse suplimentare puiu la sfîrşitul anului. Citeva din preocupările „la zi* ale cooperativelor şi, în general, „pulsul* întrecerii care animă muncitorii de aici, am încercat să le aflăm dintr-o discuţie cu ing. Eugenia Trifan şi Ioan Scotsch, vicepreşedinţi ai uniunii. I. S.s Rezultatele bilanţiere înscrise de cele mai multe cooperative sunt, apreciez eu, de natură să ne satisfacă. Voi concretiza, fără să mă mai refer la cifrele pe 7 luni, in general binecunoscute, ci, încercînd să estimez bilanţul pe 8 luni, care, deşi nu e riguros conturat, ne poate oferi citeva argumente „forte". La producţia mamfă, scontăm pe o depăşire a planului de 15—16 milioane lei. In vreme ce livrările la fondul pieţii vor prezenta şi ele o depăşire de circa 14 milioane lei. Planul de export pe 8 luni îl vom realiza fără nici un fel de îndoială. Agajamentele anuale asumate în întrecere sunt la această oră depăşite cu citeva milioane lei atît la producţia globală cit şi la livrările pentru fondul pielii. O trecere sumară în revistă a cooperativelor cu rezultatele cele mai bune, atestă că, dintre acestea, „Munca manuală*, „Munca timplarilor* şi „Textila* şi-au întrecut încă din luna iulie angajamentele anuale, sporindu-şi în continuare considerabil cuantumul realizărilor. Acestor unităţi le putem alătura, pentru munca rodnică pe care au desfăşurat-o de la începutul anului, cooperativele „Arta Sibiului", „Timpuri noi", „Tehnica nouă" ş.a. De altfel, vă pot spune că două din A In unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti cooperativele noastre au cîştigat în acest an lauri de preţ. „Arta Sibiului" deţine titlul de fruntaşă in întrecerea socialistă pe judeţ, iar „Textila" a fost evidenţiată. — RED.: Succesele sunt, incontestabil, remarcabile. Să zăbovim insă mai înderung asupra unui element esenţial al activităţii dvs., asupra a ceea ce constituie cel mai adesea oglinda muncii cooperativelor meşteşugăreşti — prestările de servicii la populaţie. E. T.: E adevărat, in confruntarea cu marea masă a beneficiarilor de servicii, unităţile noastre îşi pot afirma şi valorifica plenar disponibilităţile. La acest capitol însă situaţia este întructiva nefavorabilă, înregistrînd după 7 luni din acest an un volum însemnat de nerealizări.în ciuda acestui fapt, putem afirma că la nivelul fiecărei cooperative s-au făcut simţite multiple preocupări pentru diversificarea serviciilor în scopul realizării unei deserviri cit mai apropiate de cerinţele legitime ale sibienilor. Aş putea aduce numeroase argumente în sprijinul acestei afirmaţii, argumente pe care, sunt sigură, Ie cunosc şi beneficiarii noştri. Numai in acest an, în Sibiu am înfiinţat un atelier de injContidluare In păţi. alalt. EMU. DAVID la „grădina“ cu flori artificiale de la „Mare" Sibiu. LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Complexele sarcini ce stau la faţa lucrătorilor din agricultura judeţului nostru impun o organizare exemplară a activităţii, o utilizare eficientă a tuturor forţelor şi mijloacelor existente la executarea lucrărilor de sezon. Re- marcăm în acest sens preocuparea factorilor de răspundere din majoritatea unităţilor pentru folosirea la maximum a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. Iată citeva secvenţe din această activi- - tate. • In vederea asigurării necesarului de masă verde pentru primăvara anului 1973, lucrătorii din cadrul fermelor Bazna şi Valea Moşnei ale I.A.S. Mediaş au însăminţat pină în prezent secară pe o suprafaţă de 16 hectare. Se lucrează în continuare la pregătirea solului in vederea însămînţării a încă 16 hectare cu secară pentru masă vrede. • In fermele Vaichid, Laslea şi Prod ale I A.S. Dumbrăveni se desfăşoară în ritm susţinut recoltatul hameiului. Pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a întregii S producţii de pe cele 282 hectare, 5 cite ocupă această cultură, au fost ? antrenate, pe lingă mijloacele .. ruirp'M.je ■ ■ nuale.'" Ca urmare, pina in ziua de 31 august s-a strîns recolta de pe 157 hectare. • Recoltatul cartofilor de toamnă a început și la întreprinderea agricolă de stat Şura Mică. Astfel, la ferma nr. 8 Cristian, condusă de tehnicianul Ion Tekert, sunt antrenati zilnic în această acţiune 40 de lucrători. In vederea valorificării superioare a producţiei de pe întreaga suprafaţă, de 10 hectare, o atenţie deosebită se acordă sortării tuberculilor. Până astăzi, aici s-au recoltat cartofii de pe 20 hectare, producţia realizată fiind bună. Şi la ferma condusă de tehnicianul Ardelean Zeno se lucrează intens la strinsul recoltei de cartofi, urgentarea acestei lucrări fiind impusă (Continuare In paq. a ill-a) • Rubrica de informaţii AZI... AZI... pag. a II-a • Maraton după... rechizitele şcolare • Voleiul sibian lansa un S.O.S.! • Proiecte de legi în dezbatere • Pe agenda de lucru : Sarcinile economice pag. a III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a STIA SIBIU Scut impartit in trei cartiere prin linii in forma de V răsturnat, în cartierul din stingă, in timp albastru, un turn de cetate argintiu din care ies in partea superioară şase spice de griu, aurii. In cartierul din dreapta, in timp roşu, o sondă argintie, avind la bază o flacără aurie si un segment de roata dintata, in argintiu, în cartierul inferior, in cimp argintiu, tui profil muntos, in albastru, si, central, o furcă de tors aurie cu ornamente specifice, in negru. în partea centrală a stemei este aşezat un scut mai mic, avind stema R.S.R. pe un fond format, in partea stingă, de steagul partidului iar, in dreapta, de steagul tării. Denumirea judeţului este inscrisă CU litere de aur pe Oistrid roşie in afara scutului Şi anume, la baza acestuia STEMA MEDIAŞ Scut despicat. In cartierul din stingă, in cimp albastru, o mină cu degetele lipite, văzute din interior, de culoare albă, cu manşetă roşie, care susţine un butuc dezrădăcinat de cită de vie, cu trei frunze, totul in auriu, şi cu trei ciorchini de strugure in roşu. în cartierul din dreapta, un cîmp roșu, o sondă de gaz metan, în argintiu, avind la bază o flacără aurie; la baza scutului se găsește o eșarfă ondulată, argintie, în partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic, avind stema R.S.R. pe un fond , format, în partea stingă, de stea- I gui partidului iar in dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o e- 1 şarfă roșie în afara scutului și anume la baza acestuia. J.O. XX - München ’72 In cadrul turneului masculin de volei,echipa României a intîlnit formaţia R.F. a Germaniei. Voleibaliştii români au obţinut o victorie clară cu 3—0 (15—9, 15— 1, 15—8). In mai multe oraşe vest-germane au început întrecerile turneului olimpic de handbal. Reprezentativa României a debutat cu o victorie obţinută la Böblingen in faţa formaţiei Norvegiei, pe care a intrecut-o cu scorul de 18—14 (11—10). In reuniunea de miercuri seara, s-au înregistrat următoarele rezultate la lupte libere: categ. 100 kg: Baiannunkh (R.P. Mongolă) învinge prin tuş pe Enache Papait) categ. 48 kg: Baygin (Turcia) întrece la puncte pe Ion Arapu (România)) categ. plus 100 kg: Medved (U.R.S.S.) învinge prin tuş pe Ștefan Stîngu (România)) categ. 62 kg: Akdag (Turcia) învinge la puncte pe Petre Coman (România); categ. 52 kg: Petre Cernău (România) termină la egalitate cu Alașverdiev (U.R.S.S.); categ. 82 kg: John Peterson (S.U.A.) învinge la puncte pe Vasile Iorga (România). Clasamentul final al probei masculine de sărituri de la trambulină: 1. Vladimír Vasin (U.R.S.S.) — 594,09 puncte — medalie de aur; 2. Franco Cagnotto (Italia) — 592,13 puncte — medalie de argint; 3. Lincoln Craig (S.U.A) — 570,29 puncte — medalie de bronz. Clasament final al concursului Individual compus (masculin) de gimnastică! 1. Sawao Kato (Japonia) — 114,650 puncte — medalie de aur; 2. Eizo Kenmotsu (Japonia) — 114,575 p — medalie de argint; 3. Akinori Nakayama (Japonia) — 114,325 p — medalie de bronz; 4. Nikolai Andrianov (U.R.S.S.) — 114,200 p; 5. Shigeru Kasamatsu (Japonia) — 113,700 p; 6. Victor Klimenko (U.R.S.S.) — 113,075 p. Primul titlu olimpic al competiţiei de scrimă a fost cucerit depolonezul Witold Woyda, învingător în proba individuală de floretă. Sportivul român, Mihai Ţiu a evoluat remarcabil, reuşind să se claseze pe locul patru în compania unor scrimeri de recunoscută valoare pe plan internaţional. Clasament final al categoriei ușoare la halterei 1. Mukhardi Kirjinov (U.R.S.S.) — 460 kg — medalie de aur; 2. Mladen Kucev (Bulgaria) — 450 kg — medalie de argint; 3. Zbigniew Kaczraarek (Polonia) — 437,500 kg — medalie de bronz. (Prin telefon de la trimisul Agerpres Ilie Goga) STEMA SIBIU Scut tăiat in partea superioară. Cimpul inferior, împărţit in trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat, în cartierul superior, în cimp roşu, cetatea Sibiului cutrei turnuri acoperite şi cu porţile închise, totul în argintiu, în cartierul din stingă jos, un cimp albastru, o balanţă cu braţe egale, avînd la bază un segment de roată dinţată, totul in argintiu, în cartierul din dreapta jos, in cimp albastru, o carte deschisă, albă, cu marginile aurii, avînd deasupra o stea argintie in cinci colturi care radiază nouă raze aurii. In cartierul interior, în cimp roşu, un delta răsturnat, de aur, cu colţurile terminate in formă de inimă, străpuns de două spade încrucişate, cu virful in jos, in argintiu, si deasupra o coroană aurie (vechea stemă a Sibiului). In partea centrală a stemei este aşezat un scut mai mic, avind stema R.S.I.. pe un fond format, partea stingă, de steagul partidului iar in dreapta de steagul ţării. Denumirea municipiului este Inscrisă cu litere de aur pe o eşarfă roşie in afara scutului și anume la baza acestuia.