Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)

1972-10-01 / nr. 1432

I Anul V, nr. 1432 [BIBLIOTECA „ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Duminică, 1 octombrie 1972 4 pagini, 30 bani ■ hHHm­mm»»Mii­immuiiiiRnmm­ii»­ Cu conf. univ. dr. Ioan Vesa, decanul facultăţi­lor de istorie, filologie şi ştiinţe economico­­- administrative despre început de an nou în mnvaţa­mîntul universitar sibian . Ultima zi de septembrie , este, totodată, ultima zi de va- S vanţă studenţească. Miine dl- î mineaţa, în toate centrele uni- • versitare ale ţării au loc fes-­­ tivităţile de inaugurare a nou-­­ lui an de invăţămint. Ce sem-­­ nificatii are pentru invăţămin- £ tul superior sibian, deschide- £ rea noului an universitari — Semnificaţiile inaugurării 3 noului an de invăţăminit sint, In- n tr-adevăr, pentru noi, deosebite. Pe de o parte ele decurg din rea­litatea că în acest nou an uni­­versitar «nimănui. .studenţilor va­­ creste in­ mod substantial .Vom avea cu 1­5 de studenţi mai mult, ceea ce înseamnă că vom atinge cifra de 350 pentru cursu­rile de zi, la care adăugăm Încă aproximativ 30 pentru cursurile fără frecvenţa. Bineînţeles că aceasta conduce la ivirea unor implicaţii multiple, in sfere mul­tiple, în politica de cadre, in or­ganizare, in sfera materială etc. . Pe de altă parte caracterul deo­­­­sebit al semnificaţiilor este stimu­lat de împrejurarea că în anul şcolar care începe miine, centrul universitar sibian va da prima sa promoţie de absolvenţi. Aceasta presupune asigurarea tuturor con­diţiilor ca studenţii anului IV să primească îndrumarea cuvenită, la nivelul exigenţelor actuale.­­ Trebuie create apoi condiţiile I­­ materiale­ documentare pentru e­­laborarea lucrărilor de diplomă. • Judecind Intr-un plan mai larg, I noi vrem ca acest ultim an al primei promoţii sibiene de stu­dent­ să fie un an in care să pu­tem finisa pregătirea profesională, alături de pregătirea politico-ideo- I logică. In aşa fel Incit, după ab- I solvire, tinerii profesori să se poată integra cît mai rapid şi e­­ficient in viitoarea activitate pro- « fesională. Iar răspunderea socia­lă, a lor şi a noastră, este cu a- ISt mai mare cu cît viitorii abe­­iţi vor deveni cadre didac­­r ei înşişi adică vor trebui să t.snsmitS ttî*, departe cunoştin­­­­ţeie Însuşite, să contribuie la for- I marea noilor genera«;;, in concor- I danţă cu exigenţele viitoare ale dezvoltării patriei no­astr­e. ■— S-ar defini aici încă o semnificaţie nouă, aceea a pregătirii studenţilor in raport la suma de exigenţe şi de a­­vnantâri statornicite prii« docu­mentele de partid referitoare U Invăţămint, prin documen­tele Conferinţei Naţionale din vara acestui an. — Da, aste o st- mificati® de primă Însemnătate, de importanţă fundamentală, bo aritoare aş spu­ne. Colectivele de catedră, con­ducerea facultăţii simt preocupate In mod profund de a reflecta in acţiunea lor ins­tu­­tiv-educativă bogăţia de idei conţinută in do­cumentele partidului. O primă ce­rinţă ar fi, în acest sens, perfec­ţionarea sistemelor de predare, vriei, prin Întregul aparat didac­tic, urmărim continua îmbunătă­ţire a programelor de studiu, a­­sigurarea conţinutului ştiinţific al cursurilor, la nivelul exigen­ţelor universitare, reflectarea, prin ele, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei în domeniul discipli­nelor de profil. In acelaşi timp, urmărim întărirea funcţiei forma­tive a muncii educative, creşterea caracterului său militant, reflec­­tînd viziunea partidului nostru a­­supra tipului de personalitate ap­tă a se înzestra cu misiunea fău­ririi societăţii socialiste dezvol­tate multilateral. în acest sens vom organiza munca de aprofun­dare a ideilor din documentele Congresului al X-lea, din docu­mentele plenarei din 3—5 noiem-­­ brie şi ale Conferinţei Naţionale,­­ din celelalte documente de partid. ~ (Continuare in pag. a 11-al 5 ION ITU ‘ 1 Sarcini major din agricultură efectuarea însăminţărilor la un inait nivel calitati Alături de punerea grabnică la adăpost a recoltelor, însâmînţările de toamnă se impun ca o acţiune de mare importanţă, în­­rucît de calita­tea acestora depinde nivelul produc­ţiei viitoare, lucrătorii din agricultură des­făşoară o activitate susţinută pentru pregătirea temeinică a patului ger­minativ, pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a însămînţării Becarei pentru masă verde, orzului şi griului de toamnă. In acest an semănatul se desfăşoară în condiţii deosebit de grele, date fiind întîr­­zierile în efectuarea arăturilor şi fertilizărilor, precum şi căderea a­­proape zilnică a precipitaţiilor abun­dente. Chiar în aceste condiţii mecanizatorii, cooperatorii, s­­iştii depun eforturi evidente­­ a fi la înălţimea sarcinilor e­tc, dînd dovadă de înaltă rest­bi­tate socială faţă de soarta ducţiei agricole. Fără îndoială, sînt — în bun sumă — explicabile rezultatei deşte înregistrate pînă act C.A.P şi I.A.S. în privinţa Im­ţării cerealelor păioase de to Conform situaţiei operative , recţiei generale judeţene a al turii, pînă la data de 30 septe secara pentru masă verde a fi sămînţată pe 50 la sută din­­ feţele de terenuri planifici I.A.S. şi pe 29 la sută în C.A început (dar se desfăşoară şi ritm nesatisfăcător) semănatul lui de toamnă. Dacă întîrzierile înregistrate mănatul orzului şi griului în« stnt de natură să alarmeze ce­vele de oameni ai muncii din cultură — handicapul creat pe remontat — nejustificată este tia însămînţării secarei pentru verde. O succintă analiză a s lui acestei acţiuni demonstrea preocuparea constantă, sistemul \ consiliilor de conducere, a spei­­ irioi. :t iinv■ ti- /i\'w .. i.Oa'pr rilor s-a concretizat în multe n­on rezultate demne de laudă. bile în acest sens sunt străd. factorilor de conducere din Mediaș, Slimnie, Apoldu de Sa­xente Sever. C.A.P. Biertan, S, pe Tirnave, Laslea, Avrig, E Mălîncrav, Noiştat, Retiş, Ar, Miercurea Sibiului, Nocrich, Bi Român, Păuca, Broşteni, Ighişul Mediaş ş.a­, unde semănatul se pentru masă verde s-a încheiat se efectuează pe ultimele supe de terenuri planificate. Merită semnate rezultatele obţinuţi consiliile intercooperatiste Păuc unde s-a încheiat această acţiun Dumbrăveni şi Iacobeni, unde perspective că în 1­2 zile să se­mine semănatul secarei pentru î verde. In contrast cu aceste situaţii rezultatele înregistrate la I.A.S. ua (unde nu s-a întreprins n pentru demararea acţiunii), De Ocnei, Şura Mică, Dumbrăveni C.A.P. din consiliile intercooper­te Agnita, Ocna Sibiului, Roşia, Hente Sever, Sibiu ş.a., unde lorii de răspundere tergiversează ţionarea hotărîtă la însămînţări. De realizarea la timp a î­­mînţărilor de toamnă depinde în mare măsură — nivelul pros­tiei viitoare­ Acest adevăr, înd e­ste cunoscut, trebuie demens prin fapte. în aceste zile se imp ca mecanizatorii, cooperatorii specialiştii să-şi intensifice eforte­le pentru pregătirea terenurilor, folosească fiecare c­îrpă la semă. In acest context, organizarea acti­taţii la însămînţări in schimburi p­lungite sau în mai multe schimb este singura soluţie care asigură deplinirea exemplară a acestei s­erii majore de sezon. Situaţia însămînţării secarei pentru masă verde în cooperativele agricole —pe consilii intercooperatiste—pînă la data de 30 septembrie 1972 mm ­ TREBUI­E ACU­UZE TOATE COLECTIVELE DE LUCRĂTORI rrChiar dacă plouă, noi tot trebuie să insămintăm. Aşa şi-au spus si aşa au şi făcut cooperatorii şi mecanizatorii din Miercurea Sibiului. 27 septembrie, dimineaţa. Ploua fără contenire. In hotarul „Pietriş“, specialistul unităţii, Inginerul şef Constantin Bobotă, supraveghează insamb­ţurile. „Supraveghează" e un fel de a spune, pentru că in fond, inginerul participă concret la se­mănat Deşi plouă abraş, mecaniza­torul Nicolae Neagu, împreună cu cooperatorii Martin R­oth şi Ion Urs­a fac tură după tură cu agregatul de semănat. Se insămîntează orz. în alt hotar, in „Dealul căplanului“ — un alt agregat. Seamănă tot orz. Meca­nizatorul Nicolae Buta si coopera­torii Dumitru Fulea şi Martin Theiss sînt uzi, le este frig, dar nu cedea­ză. „Mai facem o tură, po­ate-poate stă ploaia“ — isi zic oamenii, con­­tinuind lucrul. Şi-aşa, oră după ora,, hectar după hectar, se­ adună reali­zările. Merită sincere felicitări aceşti oa­meni dîrji, hotăriţi să învingă şi vi­tregia vremii de toamnă, pentru a pune baza recoltei viitoare. Cu mîn­­drie, ei raportează însămânţarea a 20 hectare secară şi 50 hectare cu orz de toamnă, continuarea în ritm sus­ţinut a acestei acţiuni­, pentru că front de lucru există: 40 hectare te­ren pregătit pentru orz, 110 hectare teren, arat, din care 30 hectare teren fertilizat pentru grîu. „Nu putem sta cu miinile in sin, ci trebuie să acţionăm­ O altă deviză-program de lucru in această toamnă. Cooperatorii şi mecanizatorii din Cîrţişoara acordă mare atenţie însăminţărilor de toam­nă. Aici se lucrează intens la se­mănatul secarei pentru boabe. Ia condiţii vitrege, pe ploaie şi bur­niţă, pînă în prezent au fost „aco­perite“ cca 90 hectare. Brigadierul de cîmp Ion Bucurenciu apreciază (Continuare în pag. a II-al ei Fruntaşii in muncă-mîndria noastră e greu de între cei mai buni Ideea acestui reportaj a fost sugerată de doi dintre interlocu­torii mei de la Uzina mecanică din Sibiu: tehnicianul Nicolae O­­laru, şeful secţiei montaj, şi mais­trul Simion Albu, secretarul orga­nizaţiei de bază nr. 2. „Sculăria și montajul se pot lăuda cu cele mai bune rezultate" — îmi spusese ceva mai înainte inginerul Vasile Vasu, directorul uzinei, ca răspuns la o întrebare despre întrecerea socialistă con­sacrată sărbătoririi unui sfert de veac de la proclamarea republicii. Hotărît să stau de vorbă cu ciţiva dintre cei mai buni frun­taşi, m-am adresat şefului secţiei montaj. Comunistul Nicolae Olaru s-a ferit însă de un răspuns ferm, pe cuvânt că „e greu să alegi pe cei mai buni*. — Ce-ar fi să scrieţi despre în­treaga secţie ca despre­­ un sin­gur fruntaş? — mi-a întors el în­trebarea. Ceea ce şi fac in rindurile care urmează, încercînd o schiţă de portreit colectiv al montorilor de la Uzina mecanică. Liniile a­cestui portret m­i-au fost trasate chiar de cei câţiva muncitori şi maiştri pe care i-am­ rugat să de­finească colectivul in care mun­cesc. Elementul definitoriu care s-a desprins din cuvintele lor mi se pare a fi înalta conştiinţă profe­sională, exprimată şi in mîndria pentru produsele de înaltă tehni­citate pe care le execută. Mi-au vorbit despre noile tipuri de prese cu excentric, foarfeci-ghilotină ş.a., superioare ca randament­ şi în acelaşi timp­ mai uşoare („reali­zate adică cu un consum mult mai mic de metal") decit tipurile care se fabricau acum cîţiva ani. Mi se citează şi exemplul, recent, al­ unei scrisori de mulţumiri pri­mită de la unul din beneficiari, fabrica „Terapia” din Cluj, care elogiază calificarea maşinilor li­vrate. Gestul tovărăşesc al mun­citorilor din Cluj este privit, evi­dent, la un nou certificat de ca­(continuare in pag. a fl­aj LUCIAN NICOLESCU 194?­ * I L 1972 DECEMBRIE . A A WIHIIMPIHMACILEI OI A 254 VERSĂRI A REPUBLICII NOI SUCCESE IN ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTULUI: Pregătirea terenurilor, CINCINALUL IN 4 ANI $1 JUMĂTATE ! Produse ii cu ta metri priori­ ­, b primă întrebare Mihai Şerb, preşedin­­uiluî sindicatului de iderea ARCHIMET, înscrie colectivul da treprinderii pe coor­­gente ale cerinţelor oada ianuarie—sfir* just, toate sarcinile fost nu numai inde­­ar depăşite substan­­tent, a sporit şi pro­­nuncii. Cel mai im­­îl consider insă as p­­roduse noi cu para-» ri­­i concretizaţi? Aş da cite­va exem­­torul cel mai irttoor­­, iarse pil­­fereaţie de aici ibosit pentru *coa­­nei sortimente de le deopotrivă alti­­i cît şi pentru cei in perioada actuală producţia de serie ocel”, pentru elevi, precum şi jocurile plastice »Tivoli* Cea mai importantă are o consider pre­­leul „Gigant“ mult d­­e-al 6-lea Tîrg bunuri de consum pentru care org a­­cordat creatorilor . Aprecieri ssemă­­imii şi produsele anul trecut la cel ■ilion de mostre şi sum Bucureşti '71. acestor succese trecerea socialistă şi de-a 25-a ant­­ificii şi-au adus o contribuție de Ia­şcovici, iar de la le echipă P. Curje, I. N. CALITATEA-o preocupare permanentă In Întrecerea desfăşurată de Colectivele de muncă pentru în­­timpinarea celei de-a 25-a ani­versări a republicii cu rezultate deosebite in producţie, preocupa­rea pentru ridicarea calităţii pro­duselor ocupă un rol de seamă. La Uzinele textile din Cisnădie indicii de calitate sunt in conti­nuă creştere, ajungînd la această dată la 99,5 la sută. Cu cele mai bune rezultate au încheiat cele Conducerea uzinei „Automeca­­nica" din Mediaş, împreună cu conducerea şantierului de con­strucţii au luat măsuri pentru urgentarea punerii în funcţiune a lucrărilor de investiţii, în acest scop se lucrează intens la închi­derea halei monobloc şi la siste­mele de încălzire. Tot pentru a­­ceastă importanţă investiţia se trei trimestre scurse din­ acest an colectivele de muncă ale secţii­lor: covor Axmins­ter şi covor Moldova. In scopul Intensificării în con­tinuare a activităţii în acest do­meniu, după cum ne spune ing. Doni Gligor, şeful serviciului C.T.C., s-au luat măsură pentru introducerea auttoco®Jt'roluluî la ţesătorie covor pluşat, trecîndu-se totodată şi la reorganîz­area com­part torentului C.T.C. execută, prin autoutilare, două tunele pentru, vopsirea produse­lor. După modul cum decurg lucră­rile aici, sunt asigurate condiţiile ca noua hală să intre parţial în funcţiune cu aproximativ un tri­mestru înaintea termenului pre­văzut iniţial. Cu trei luni înainte de termen vww,yvveAvwzve.vwwvwv^vwvvv^ n ' * * ” Sv *• S V . *. ] V • V. • . '___ ‘ ' r mm y G ///-0 Discuţie asupra diferitelor faze de montaj privind maşini electrice reparate la I. R. E Sibiu dialog purtat intre ing. proiectant Mihai Neguş (dreapta), Lucian Baban, maistru principal şi Helmuth Thut, şef de fot, cu munci­torii acestei secţii I­ ri^xGTi^R~m­ix 9 36 de persoane şi-au pier­dut viaţa, iar alte 144 au fost grav rănite, ca urmare a deraierii unui tren, în apropierea localităţii sud­­africane Malmesbury. Accidentul s-a produs din cauză că trenul circula cu viteză excesivă. 9 Constructorii podului peste Bosfor au încheiat instalarea ce­­lor două cabluri principale de sus­pensie. în faza următoare, se va proceda la plasarea cablurilor ce vor susţine calea rutieră propriu­­zisă. Podul, a cărui lungime va fi de aproximativ 1 000 m, urmea­ză să fie inaugurat în octombrie 1973, cu prilejul Împlinirii a 50 de ani de la proclamarea republi­cii. Construcţia este realizată de un consorţiu anglo-vest-german, costul ei fiind evaluat la 30 mi­lioane dolari. „ Laboratorul spaţial american OSO-7 a detectat primele indicii ale unor reacţii termonucleare pe suprafaţa Soarelui, a anunţat N.A.S.A. Oamenii de ştiinţă dis­pun acum de dovezi că reacţii termonucleare au loc frecvent în cursul erupţiilor solare, a precizat un reprezentant al agenţiei spaţiale americane, înţelegerea modului în care aceste reacţii iau naştere pe suprafaţa Soarelui va contribui la realizarea reacțiilor termonucleare dirijate.

Next