Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)
1972-10-07 / nr. 1437
| | ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXX\XXXXXXXXvXXXXXXXX\XXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXW,XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\\XXXXXXV „XXXX^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXX\XXXXXXXXXXX\XX\XXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXX\XXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXX\V In aceste zile am efectuat un raid-ancheta la cîteva din căminele locuite de tinerele muncitoare şi tinerii muncitori care lucrează la Uzinele, textile din Cisnădie, „Firul roşu" Tălmaci« şiUzina mecanică Mîrşa. în cele ce urmează redăm constatările noastre, cu convingerea că acestea vor face obiectul necesarelor analize şi luări de măsuri. „Radiografia“ a început cu Cisnădie, oraşul celor aproape 4 000 de tineri angajaţi în fluxul producţiei de la „Mătasea roşie“, „11 Iunie“ sau cooperaţia meşteşugărească, tineri care îşi împart cele 24 de ore între fabrică şi liceul seral dintre activităţile iniţiate de Comitetul orăşenesc U.T.C. şi o lectură în liniştea camerei din cămin sau o broderie cusută cu măiestrie. Şi pentru că cea mai mare parte din timpul ■ liber tinerii şi-l petrec aici, în cămin, în căminul care este de fapt casa lor (de un an, doi sau, pentru unii, chiar de mulţi ani) este firesc să vedem care este stadiul pregătirilor, care sunt condiţiile de locuit, acum, în prag de iarnă. Căminul tinerelor muncitoare, strada Tei nr. 1. Lucrările de reparaţii şi amenajarea căminului, începute în urmă cu cîteva luni, au fost terminate. S-au făcut amnenajări în bucătării, în băi, au fost înlocuite duşurile şi chiuvetele defecte. Au fost vopsite uşile şi geamurile, au fost înlocuite cele defecte, incit, o vizită în oricare din cele 115 camere şi independinţe autentifică spiritul gospodăresc. Curăţenia, bunul gust te fac să-ţi arorţei ochii pe cartea de vizită a gazdelor, tinere care ştiu, care au învăţat cum se îmbină utilul cu esteticul şi comodul. Nu acelaşi lucru se poate spune — cu părere de rău — vizitînd căminul din strada Lungă nr. 20. Este vorba aici de o stare caracterizată printr-o inexplicabilă lipsă de preocupare, dorinţă, în sfîrşit, voinţă din partea administraţiei căminului de a-şi da osteneala şi de a înţelege că prestigiul fiecărui loc de muncă sporeşte prin responsabilitatea celui ce-l ocupă. „De multe ori nici nu-mi vine să mă întorc la cămin de la lucru. Gazul nu merge, lumina, apa, la fel. Uitaţi-vă inbucătărie... Aştepţi ceasuri întregi să-ţi încălzeşti mîncarea. Şi-apoi, neglijenţa şi dezordinea... Unele sunt învăţate cu curăţenia, altele..." (Livia Sine, ucenică). „Sunt de aproape doi ani în cămin şi feţele de mese, perdelele, tot de atîta timp sunt rupte. Aici fiecare lA«» os v.m», numai curăţenie nu găseşti. Nu există o disciplină de cămin“. (Anîţa Mocanu, muncitoare). Despre starea de fapt, administratorul căminului, Vasile Păiş, nu are prea multe de spus. Ba, dimpotrivă, nici măcar nu a băgat de seamă nevoile şi lipsurile reclamate de locatarele căminului. „Ceva deosebit nu avem de comunicat. Totul merge bine. Am adus vreo 200 de pături noi, vreo 60 de feţe de meseri Dar unde sunt? Unde este grija faţă de nişte fete tinere care, după 3 ore de lucru, simt nevoia destinderii într-un mediu cu totul altul decît cel intîlnit în unele camere și bucătării-oficiu din acest cămin unde te îratîmpină neplăcut, aproape peste tot, dezordinea, murdăria. Argumentul invocat — „este greu să te încadrezi într-o colectivitate, dacă nu eşti învăţat" (şi mai ales, adăugăm: noi, dacă nu s-a găsit cine să te înveţe...) — nu scuză nici pe departe atitudinea factorilor responsabili, chemaţi (măcar acum!) să se gîndească la „sania“ ce trebuia făcută încă de cu vară. La cele două blocuri (nr. 1 şi nr. 2), tinerele muncitoare se pregăteau sa intre în schimbul II. Forfotă, grabă, se mai îndreaptă un colt de pătură, se mai aranjeaza un pat, se aşează flori (Continuare în pag. a IlI-a) C. BLOOS Iarna bate la uşa. Căminele au nevoie de reparaţii. Nu mai este timp pentru corigente! romania/ DECEMBRIE 047\ lefN 972 «A| aUa\ WWWftWWWWWWWIVrtWiWWiWllWW,, 17 unităţi industriale din judeţul nostru şi-au realizat angajamentele anuale cu trei luni mai demine Colectivele de Salariaţi din 17 unităţi economice din industria judeţului au raportat îndeplinirea cu trei luni mai devreme a angajamentelor anuale asumate în întrecerea socialistă. Aşa, după cum ne informa economistul Boris Rotaru, de la Direcţia judeţeană de statistică, printre cele care şi-au respectat, cuvintul dat se numără întreprinderile: „7 Noiembrie“, „Drapelul roşu“, „13 Decembrie“, „Flamura roşie“ din Sibiu, „Tîrnava“ şi „Salconserv“ din Mediaş, „Mătasea roşie“ din Cisnădie, F.I.P.A. IMIX şi Fabrica de tricotaje din Agnita, „Sticla“ Avrig, Topitoria de in Cîrţa, Topitoria de cînepă Dumbrăveni, Uzina de reparaţii, întreprinderea de industrializare a cărnii, I.J.C.M. (secţia industrială), întreprinderea judeţeană de morărit şi panificaţie, precum şi unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, care şi-au realizat angajamentul la producţia marfă şi prestări de servicii industriale şi neindustriale pentru întregul an 1972. • Meritorie este contribuţia linora dintre ele, care nu s-au mulţumit doar cu echilibrarea raportului plan realizat ci, printr-o muncă susţinută, de valorificare superioară a potenţialului productiv, au reuşit să sporească cuantumul realizărilor. Astfel, colectivul fabricii „Salconserv“ din Mediaş a obţinut o producţie de 4,6 milioane lei în plus, „7 Noiembrie“ şi „13 Decembrie“ din Sibiu cîte un milion lei etc. Este o dovadă concludentă a spiritului de înalt patriotism ce-i caracterizează pe membrii acestor colective, care sunt hotărîţi să întâmpine cea de a 25-a aniversare a republicii cu noi și cu mai însemnate succese. Sunt exemple stimulatoare, vrednice de urmat de către toate colectivele de muncă din județul nostru. din lumina cuvintului dat Cu remarcabile realizări a încheiat bilanţul celor 9 luni şi colectivul Bazei de transport auto gaz metan Mediaş, producţia globală şi marfă fiind îndeplinită în proporţie de 104,5 la sută. Harnicii muncitori, ingineri şi tehnicieni raportează că angajamentul anual la producţia globală a fost depăşit cu 117 mii lei, cel al economiilor la preţul de cost cu 93 mii lei, iar al beneficiilor cu 179 mii lei. La obţinerea succeselor amintite merită subliniat aportul coloanei de maşini grele condusă de Marian Boian şi al coloanei de tractoare, condusă de Traian Nicoară. m INIMEIMPVAREA RELEI UE A 25-A A A REPER Ke II ~ AA Bilanţ bogat Pentru îndeplinirea cincinalului Înainte de termen, întrecerea socialistă ce se desfăşoară cu intensitate a cuprins întregul colectiv de muncă al uzinei „Tîrnava" din Mediaş. Pe cele 3 trimestre ale anului, la producţia globală s-au dat peste plan produse în valoare de 2,2 milioane lei, iar la producţia marfă, în valoare de 8,1 milioane lei, concretizate în 64 mii mp ţesături finite şi 28 tone fire din bumbac. De remarcat că angajamentul anual la producţia marfă a fost depăşit, iar sarcina şi livrările la fondul pieţii au fost realizate integral. Sunt succese care fac cinste acestui harnic și talentat colectiv, care este hotărit să întâmpine cea de-a 25-a aniversare a republicii cu importante depășiri de plan. uuct» de seama In luna care a trecut harnicul colectiv al cooperativei „Măgura" din Cisnădie a realizat planul producţiei globale în proporţie de 204,7 la suita, la prestări servicii către populaţie 110 la sută, iar la livrări de mărfuri către fondul pieţii 109,7 la sută. Printre unităţile care s-au remarcat în mod deosebit se numără unitatea tricotaje, responsabilă Elena Drăghici, imprimeria 16, responsabilă Elena Ştefani, croitorie pentru femei, responsabilă lise Schmidt şi altele. Toate aceste realizări constituie garanţii ale îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an. C. IANCU STRA" PROLETARI niN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! A ORGAN al comitetului judeţean sibiu al p.c.r. $1 al consiliului popular judeţean ! LA VIRSTA SEMICENTENARA Fabrica „Verometan“ Mediaş, una din importantele unităţi industriale ale judeţului nostru, va sărbători astăzi un emoţionant jubileu: 50 de ani de existenţă, 50 de ani de istorie, de căutări şi izbînzi, de drum anevoios, dar sigur spre afirmare şi prestigiu. Astăzi, cei peste 3 000 de salariaţi ai fabricii, vrednici meşteri sticlari, vor trăi retrospectiv întregul drum parcurs de la înfiinţare, cînd fabricaţia a început cu 65 de oameni, şi pină la înălţimea semeaţă a prezentului. Dar să reconstituim cîteva din cele mai importante momente ale devenirii „VnitrometanUM“, în 1922, cînd economia României cunoştea un anumit avînt determinat de pătrunderea capitalului străin, de lărgirea pieţii interne, un grup de capitalişti şi moşieri şi-au unit o parte din capital investindu-l într-o ramură industrială nouă, bazată pe prelucrarea unor materii prime ieftine, activitate care de la început s-a dovedit rentabilă. Debutul activităţii industriale a fost făcut in august, odată cu terminarea lucrărilor de construcţie a halei principale de fabricaţie: cuptor de topit in suprafaţă de 23,92 mp, două cuptoare de recoacere tip Owens şi 4 cuptoare de recoacere fixe. Datorită exploatării crunte a muncitorilor, producţia industrială a fabricii s-a dezvoltat mereu. In 1928 era cu 56 la sută mai mare decît un anul de început. în aceste condiţii s-a trecut la o nouă etapă de dezvoltare (1929—1930), construindu-se un grup de 3 hale din beton monolit. Deşi în economie se făceau simţa că valurile crizelor şi contradicţiilor capitaliste, datorită pătrunderii capitalului străin, activitatea fabricii s-a dezvoltat, s-a diversificat în continuare. Anii războiului au frînat însă această ascensiune, dimensionată doar prin volumul producţiei, al veniturilor grupului de acţionari. Anii construcţiei socialiste au adus şi în perimetrul fabricii medieşene suflul unor spectaculoase înnoiri. Anul 1964 a însemnat, insă, anul demarării perioadei de reconstrucţie şi modernizare. Cele 3 etape de dezvoltare, pentru care au fost alocate fonduri de peste 121 milioane Iei, au marcat in viaţa fabricii o perioadă de rodnice şî tenace eforturi. Astăzi, pe locul edificiului ridicat în 1922, ca urmare a finalizării etapei a doua de dezvoltare, se înalţă o impunătoare hală din beton şi sticlă în care sunt amplasate cuptoare de topit, cuptoare de recoacere, atelierele sectorului mecanic şef etc. Dar, ascensiunea fabricii nu se opreşte aici. Acest al doilea an al actualului cincinal, anul jubiliar al existenţei semicentenare, marchează de fapt încheierea celei de a treia etape de dezvoltare, marchează începutul fabricaţiei de serie a primelor pahare de cristal românesc. Obiectivele cuprinse în etapele II şi III de dezvoltare s-au încadrat şi au depăşit încă de pe acum parametrii tehnico-economici, ne spune cu nestăpînită mîndrie, Victor Havelka, şeful serviciului pian, unul din veteranii fabricii, unul din cei care a cunoscut înfăţişarea fostei sticlării încă cu 35 de ani în urmă. In anul viitor se va ajunge cu noile capacităţi la nivelul final prevăzut, deşi numărul mediu de salariaţi va fi mai redus decît cel avut in vedere la stabilirea documentaţiilor iniţiale. Dezvoltarea fabricii medieşene nu s-a făcut însă la întîmplare. Experienţa colectivului de sticlari, constanţa cu care întreprinderea s-a înscris an de an la nivelul celor mai mari performanţe, a constituit o recomandare, o garanţie a continuităţii remarcabilelor rezultate. lată de ce ne este foarte greu acum ca într-un spaţiu atît de restrîns să delimităm riguros un anumit domeniu al preocupărilor către care este îndreptată priceperea şi entuziasmul colectivului de specialişti, de muncitori, în această perioadă de efervescentă bătălie cu timpul, cu sarcinile unui cincinal care, fără îndoială, va fi scurtat şi în această fabrică semicentenară cu cel puţin o jumătate de an. Am reţinut dintre multele aspecte discutate cu inginerul Emilian Băr(Controlare In pag. * fii-«). CREŢU „Vitrometan" Mediaş d in anul 50 al existenţei sale Foto: FRED NSS ANUL V nr. 1437 Sîmbătă 7 octombrie 1972 4 pagini 30 Bani ŞXXX\X'XXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXX'»XNXXXXXXXX'.XXXV'^XXXXXXXXXX\XXXXXXX>^XXXX\XX\XXXXX'XV‘.:V.:\Y«\XXXXX; nilor, instalațiilor și agregatelor • Rubrica de informații: AZI... AZI... AZI... \ 9 Cititorii sesizează 9 Curierjuridic • SPORT | pag. a 118 fi 9 Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid, în dezbatere: utilizarea intensivă a maşi- i pag. a III-8 . Viaţa internaţională pag. a IV-* I xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxvxr'.xxxxxxxxwovxxxxxxxxxxxNXXXNXxxxxxxxxxxxxxxxvxX'xxx Orice oră trebuie folosită cu maximum de randament pentru Stringerea recoltelor de pe cimp, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, pregătirea temeinică a producţiei viitoare Timpul în agricultură dă semne reale de ... contractare, fiecare oră devine tot mai scumpă, fiind vorba de strîngerea grabnică a recoltelor de pe cimp, de pregătirea în condiţiuni cit mai bune a producţiei viitoare. Datorită faptului că se cunosc prognozele meteorologice, lucrătorii din agricultură sunt conştienţi că recoltarea culturilor TREBUIE să se desfăşoare într-un ritm susţinut, pe ploaie sau pe vreme senină, cu maximă responsabilitate faţă de soarta producţiei agricole. Nu pretutindeni şi — în special — nu oricînd, în orice zi, timpul este folosit cu mare eficienţă în activităţile agricole de sezon. Dar să vedem, concret, cum se prezintă lucrurile în unele unităţi. cina pentru fiecare cooperator este de 12 ari de cartofi şi 11 ari de sfeclă de zahăr! Nu ne putem propune acum să facem o analiză exhaustivă a modului cum este folosită capacitatea de lucru a acestei unităţi. Dar nu poate fi omis faptul că REZULTATELE DE PRODUCŢIE din acest an sunt îngrijorătoare aici. Numai cu un an sau doi în urmă, de exenplu, grădina de legume dădea serioase beneficii în acest an? Se estimează un minus de 60 tone la producţie şi de 100 000 lei la venituri. Cauze? Complexe. Atac puternic de larve (la fasole şi castraveţi), umiditate în exces şi căldură... în deficit (de aici — dereglarea polenizării), seminţe de morcov din soiul... harababură (în loc de Nantes, soiul solicitat, Agrosemul a livrat... amestecuri neproductive) şi alte asemenea, amintite cu lux de amănunte de toţi cei amintiţi. Nici o vorbă insă nu s-a spus despre faptul că formaţia de lucru angajată la grădină nu a acceptat (oare este corect folosit acest termen?) aplicarea acordului global, aici mergîndu-se tot cu normele convenţionale în retribuirea muncii. Nici alte acţiuni nu sunt la înălţimea exigenţelor actuale. Terenul pentru secara furajeră nu este total eliberat, pentru orz mai sunt doar 20 hectare pregătite, iar pentru griul 200 hectare pot fi arate şi semănate. Nu putem milita pentru însămînţarea ORICUM a griului sau orzului, dar nu putem accepta punctul de vedere conform căruia „terenul agricol trebuie lucrat numai când sunt condiții (Continuare în pag. a 111-a) OH. C.RADINARU Micăsasa dă semne de oboseală. ..organizatorică? In ziua de 4 octombrie ploaia nu e contenit să cadă aproape în toată zona judeţului nostru. La grădina de legume a C.A.P. Micăsasa era însă agitaţie specifică activităţii intense. O echipă de vrednice cooperatoare — printre care Anuţa Piştea, Susana Derling, Elena Rusu, Lenuţa Bîrsan, Ana Piştea, Silvia Păcurar, Ana Necula ş.a. — se afla în plină acţiune de sortare a morcovilor, de încărcare a atelajelor ce transportau producţia la marginea tarlalei, la „depozitul" ed-hoc. Şi cooperatorii şi conducătorii unităţii erau prezenţi la datorie. După cum, cu o zi înainte, începuse însăminţatul griului, acţiune unde primele 25 hectare au fost trecute la realizări. Dacă avem în vedere şi faptul că la Micăsasa a fost semănat orzul pe 60 hectare şi secara pentru masă verde pe 7 hectare, se poate trage concluzia că aici organizarea muncii nu este... chiar întîmplătoare. Şi totuşi... La sediul unităţii, discutăm amăruntele organizării muncii cu tovarăşii I. Ignat, secretarul comitetului comunal de partid, Iosif Moldovan, preşedintele, şi Marcel Parşov, inginerul şef al C.A.P. —Cîţi oameni pot participa zilnic la efectuarea lucrărilor agricole? — Mai mult de 500 locuitori ai celor 3 sate: Ţapu, Chester şi Micăsasa. — Şi cîţi sînt azi antrenaţi în activităţi de sezon? — Să facem o socoteală — răspunde Iosif Moldovan. Aşteptăm. Se face calculul, oricum am întoarce „datele problemei", cifra nu vrea să depăşească 100... Raport de utilizare a forţei de muncă pe ziua respectivă — cel mult 1/5. — In alte unităţi se lucrează intens şi pe ploaie. La Micăsasa nu se poate recolta sfecla în asemenea condiţii? întrebarea rămîne suspendată în faţa celor care aveau datoria să întreprindă totul pentru mobilizarea TUTUROR celor apţi de muncă la recoltarea sfeclei sau a cartofilor. Pentru că aceste acţiuni sunt rămase în urmă aici, sfecla de zahăr a fost recoltată pe numai a şaptea parte din indicatorul planificat, iar la cartofi procentul de realizări este de circa 40 la sută! Și aceste fenomene se înregistrează într-o unitate unde sar Pionieriipe ogoare si inerii In aceste zile de toamnă, pionierii Şcolii generale nr. 2 din Agnita, alături de tovarăşii lor mai mari, liteciştii, au efectuat , muncă patriotică în cadrul C.A.P. din localitate şi Coveş, precum şi la I.A.S., fermele Ruja şi Veseud. Ei au ajutat la recoltarea a 5 ha sfecla de zahăr, la sortatul a 30 tone cartofi şi transportul a 30 tone sfeclă de zahăr. De asemenea,au lucrat in livezile din Veseud şi Ruja la recoltarea prunelor. Iată şi alte exemple din vasta activitate pionierească: cei 35 pionieri din Aciliu au strîns, numai în 5 zile, 2 500 kg prune, 300 kg xnădeșe, 1200 kg ghindă; pionierii din Amnaș, 75 de copii, au cules 15 000 kg prune, 7 500 kg struguri, 1 400 kg ghindă, iar cei din Ocna Sibiului de pe microferma lor de 5 ha au recoltat 20 000 kg cartofi la hectar. In plus, pionierii din Ocna Sibiului au ajutat la recoltarea sfeclei de pe 30 ha.