Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)

1972-10-07 / nr. 1437

| | ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXX\XXXXXXXXvXXXXXXXX\XXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXW,XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\\XXXXXXV „XXXX^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXX\XXXXXXXXXXX\XX\XXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXX\XXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXXXX\V In aceste zile am efectuat un raid-ancheta la cîteva din cămi­nele locuite de tinerele munci­toare şi tinerii muncitori care lu­crează la Uzinele­, textile din Cis­­nădie, „Firul roşu" Tălmaci« şi­­Uzina mecanică Mîrşa. în cele ce urmează redăm con­statările noastre, cu convingerea că acestea vor face obiectul ne­cesarelor analize şi luări de mă­suri. „Radiografia“ a început cu Cis­­nădie, oraşul celor aproape 4 000 de tineri angajaţi în fluxul pro­ducţiei de la „Mătasea roşie“, „11 Iunie“ sau cooperaţia meşte­şugărească, tineri care îşi împart cele 24 de ore între fabrică şi liceul seral d­intre activităţile ini­ţiate de Comitetul orăşenesc U.T.C. şi o lectură în liniştea ca­merei din cămin sau o broderie cusută cu măiestrie. Şi pentru că cea mai mare parte din timpul ■ liber tinerii şi-l petrec aici, în cămin, în căminul care este de fa­pt casa lor (de un an, doi sau, pentru unii, chiar de mulţi ani) este firesc să vedem care este stadiul pregătirilor, care sunt con­diţiile de locuit, acum, în prag de iarnă. Căminul tinerelor muncitoare, strada Tei nr. 1. Lucrările de re­paraţii şi am­enajarea căminului, începute în urmă cu cîteva luni, au fost terminate. S-au făcut a­­mnenajări în bucătării, în băi, au fost înlocuite duşurile şi chiuve­tele defecte. Au fost vopsite u­­şi­le şi geamurile, au fost înlocui­te cele defecte, incit, o vizită în oricare din cele 115 camere şi in­dependinţe autentifică spiritul gospodăresc. Curăţenia, bunul gust te fac să-ţi arorţei ochii pe cartea de vizită a gazdelor, tinere care ştiu, care au învăţat cum se îmbină utilul cu esteticul şi co­modul. Nu acelaşi lucru se poate spu­ne — cu părere de rău — vizitînd căminul din strada Lungă nr. 20. Este vorba aici de o stare carac­terizată printr-o inexplicabilă lip­să de preocupare, dorinţă, în sfîr­­şit, voinţă din partea administra­ţiei căminului de a-şi da ostenea­la şi de a înţelege că prestigiul fiecărui loc de muncă sporeşte prin responsabilitatea celui ce-l ocupă. „De multe ori nici nu-mi vine să mă întorc la cămin de la lu­cru. Gazul­ nu merge, lumina, apa, la fel. Uitaţi-vă in­­bucătărie... Aştepţi ceasuri întregi să-ţi în­călzeşti mîncarea. Şi-apoi, negli­jenţa şi dezordinea... Unele sunt învăţate cu curăţenia, altele..." (Livia Sine, ucenică). „Sunt de aproape doi ani în că­min şi feţele de mese, perdelele, tot de atîta timp sunt rupte. Aici fiecare lA«» os v.m», numai cură­ţenie nu găseşti. Nu există o dis­ciplină de cămin“. (Anîţa Mocanu, muncitoare). Despre starea de fapt, administratorul căminului, Vasile Păiş, nu are prea multe de spus. Ba, dimpotrivă, nici măcar nu a băgat de seamă nevoile şi lipsurile reclamate de locatarele căminului. „Ceva deosebit nu a­­vem de comunicat. Totul merge bine. Am adus vreo 200 de pături noi, vreo 60 de feţe de meseri Dar unde sunt? Unde este grija faţă de nişte fete tinere care, du­pă 3 ore de lucru, simt nevoia destinderii într-un mediu cu totul altul decît cel intîlnit în unele camere și bucătării-oficiu din a­­cest cămin unde te îratîmpină ne­plăcut, aproape peste tot, dezor­dinea, murdăria. Argumentul in­vocat — „este greu să te înca­drezi într-o colectivitate, dacă nu eşti învăţat" (şi mai ales, adău­găm: noi, dacă nu s-a găsit cine să te înveţe...) — nu scuză nici pe departe atitudinea factorilor responsabili, chemaţi (măcar a­­cum!) să se gîndească la „sania“ ce trebuia făcută încă de cu vară. La cele două blocuri (nr. 1 şi nr. 2), tinerele muncitoare se pregăteau sa intre în schimbul II. Forfotă, grabă, se mai îndreap­tă un colt de pătură, se mai a­­ranjeaza un pat, se aşează flori (Continuare în pag. a IlI-a) C. BLOOS Iarna bate la uşa. Căminele au nevoie de reparaţii. Nu mai este timp pentru corigente! romania/ DECEMBRIE 0­47\ le­­fN 972 «A| aUa\ WWWftWWWWWWWI­VrtWiWWiWllWW,­, 17 unităţi industriale din judeţul nostru şi-au reali­zat angajamentele anuale cu trei luni mai demine Colectivele de Salariaţi din 17 unităţi economice din industria judeţului au raportat îndeplini­rea cu trei luni mai devreme a angajamentelor anuale asumate în întrecerea socialistă. Aşa, du­pă cum ne informa economistul Boris Rotaru, de la Direcţia ju­deţeană de statistică, printre cele care şi-au respectat, cuvintul dat se numără întreprinderile: „7 Noiembrie“, „Drapelul roşu“, „13 Decembrie“, „Flamura ro­şie“ din Sibiu, „Tîrnava“ şi „Salconserv“ din Mediaş, „Mătasea roşie“ din Cisnădie, F.I.P.A. IMIX şi Fabrica de tricotaje din Agnita, „Sticla“ Avrig, Topitoria de in Cîrţa, To­pitoria de cînepă Dumbrăveni, Uzina de reparaţii, întreprinde­rea de industrializare a cărnii, I.J.C.M. (secţia industrială), în­treprinderea judeţeană de moră­­rit şi panificaţie, precum şi u­­nităţile cooperaţiei meşteşugă­reşti şi de consum, care şi-au realizat angajamentul la produc­ţia marfă şi­­ prestări de servicii industriale şi neindustriale pen­tru întregul an 1972. • Meritorie este contribuţia li­nora dintre ele, care nu s-au mulţumit doar cu echilibrarea raportului plan­ realizat ci, prin­­tr-o muncă susţinută, de valori­ficare superioară a potenţialului productiv, au reuşit să sporeas­că cuantumul realizărilor. Ast­fel, colectivul fabricii „Salcon­serv“ din Mediaş a obţinut o producţie de 4,6 milioane lei în plus, „7 Noiembrie“ şi „13 De­cembrie“ din Sibiu cîte un mi­lion lei etc. Este o dovadă con­cludentă a spiritului de înalt patriotism ce-i caracterizează pe membrii acestor colective, care sunt hotărîţi să întâmpine cea de a 25-a aniversare a repu­blicii cu noi și cu­ mai însem­nate succese. Sunt exemple stimulatoare, vrednice de urmat de către toate colectivele de muncă din jude­țul nostru. d­in lumina cuvintului dat Cu­ remarcabile realizări a în­cheiat bilanţul celor 9 luni şi co­lectivul Bazei de transport auto gaz metan Mediaş, producţia glo­bală şi marfă fiind îndeplinită în proporţie de 104,5 la sută. Har­nicii muncitori, ingineri şi tehni­cieni raportează că angajamentul anual la producţia globală a fost depăşit cu 117 m­ii lei, cel al eco­nomiilor la preţul de cost cu 93 mii lei, iar al beneficiilor cu 179 mii lei. La obţinerea succeselor amintite merită subliniat aportul coloanei de maşini grele condusă de Marian Boian şi al coloanei de tractoare, condusă de Traian Ni­­coară. m­ INIMEIMPVAREA RELEI UE A 25-A A A REPER K­e II ~ A­A Bilanţ bogat Pentru îndeplinirea cincinalului Înainte de termen, întrecerea so­cialistă ce se desfăşoară cu in­tensitate a cuprins întregul colec­tiv de muncă al uzinei „Tîrnava" din Mediaş. Pe cele 3 trimestre ale anului, la producţia globală s-au dat peste plan produse în valoare de 2,2 milioane lei, iar la producţia marfă, în valoare de 8,1 milioane lei, concretizate în 64 m­ii m­p ţesături finite şi 28 tone fire din bumbac. De remar­cat că angajamentul anual la pro­ducţia marfă a fost depăşit, iar sarcina şi livrările la fondul pieţii au fost realizate integral. Sunt succese care fac cinste acestui harnic și talentat colectiv, care este hotărit să întâmpine cea de-a 25-a aniversare a republicii cu importante depășiri de plan. uuct» de seama In luna care a trecut harnicul colectiv al cooperativei „Măgura" din­ Cisnădie a realizat planul producţiei globale în proporţie de 2­04,7 la suita, la prestări servicii către populaţie 110 la sută, iar la livrări de mărfuri către fondul pieţii 109,7 la­ sută. Printre unităţile care s-au re­marcat în mod deosebit se numă­ră unitatea tricotaje, responsabilă Elena Drăghici, imprimeria 16, res­ponsabilă Elena Ştefani, croitorie pentru femei, responsabilă lise Schmidt şi altele. Toate aceste realizări constituie garanţii ale îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an. C. IANCU ST­RA" PROLETARI niN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! A ORGAN al­ comitetului judeţean sibiu al p.c.r. $1 al consiliului popular judeţean ! LA VIRSTA SEMICENTENARA Fabrica „Verometan“ Mediaş, una din importantele unităţi industriale ale judeţului nostru, va sărbători as­tăzi un emoţionant jubileu: 50 de ani de existenţă, 50 de ani de is­torie, de căutări şi izbînzi, de drum anevoios, d­ar sigur spre afirmare şi prestigiu. Astăzi, cei peste 3 000 de salariaţi ai fabricii, vrednici meşteri sticlari, vor trăi retrospectiv întregul drum parcurs de la înfiinţare, cînd fabricaţia a început cu 65 de oameni, şi pină la înălţimea semeaţă a pre­zentului. Dar să reconstituim cîteva din cele mai importante momente ale deve­nirii „VnitrometanUM“, în 1922, cînd economia României cunoştea un a­­numit avînt determinat de pătrunde­rea capitalului străin, de lărgirea pieţii interne, un grup de capitalişti şi moşieri şi-au unit o parte din ca­pital investindu-l într-o ramură in­dustrială nouă, bazată pe prelucrarea unor materii prime ieftine, activitate care de la început s-a dovedit ren­­tabilă. Debutul activităţii industriale a fost făcut in august, odată cu ter­minarea lucrărilor de construcţie a halei principale de fabricaţie: cuptor de topit in suprafaţă de 23,92 m­p, două cuptoare de recoacere tip Owens şi 4 cuptoare de recoacere fixe. Datorită exploatării crunte a muncitorilor, producţia industrială a fabricii s-a dezvoltat mereu. In 1928 era cu 56 la sută mai mare decît un anul de început. în aceste condiţii s-a trecut la o nouă etapă de dez­voltare (1929—1930), construindu-se un grup de 3 hale din beton mo­no­li­t. Deşi în economie se făceau simţa că valurile crizelor şi contradicţiilor capitaliste, datorită pătrunderii capi­talului străin, activitatea fabricii s-a dezvoltat, s-a diversificat în conti­nuare. Anii războiului au frînat în­să această ascensiune,­­ dimensio­nată doar prin volumul producţiei, al veniturilor grupului de­ acţionari. Anii construcţiei socialiste au a­­dus şi în perimetrul fabricii medie­­şene suflul unor spectaculoase în­noiri. Anul 1964 a însemnat, insă, a­nul demarării perioadei de recon­strucţie şi modernizare. Cele 3 etape de dezvoltare, pentru care au fost alocate fonduri de peste 121 milioane Iei, au marcat in viaţa fabricii o perioadă de rodnice şî te­nace eforturi. Astăzi, pe locul edifi­ciului ridicat în 1922, ca urmare a finalizării etapei a doua de dezvol­tare, se înalţă o impunătoare hală din beton şi sticlă în care sunt am­plasate cuptoare de topit, cuptoare de recoacere, atelierele sectorului mecanic şef etc. Dar, ascensiunea fabricii nu se opreşte aici. Acest al doilea an al actualului cincinal, anul jubiliar al existenţei semicentenare, marchează de fapt încheierea celei de a treia etape de dezvoltare, marchează în­ceputul fabricaţiei de serie a prime­lor pahare de cristal românesc.­­ Obiectivele cuprinse în etapele II şi III de dezvoltare s-au încadrat şi au depăşit încă de pe acum pa­rametrii tehnico-economici, ne spune cu nestăpînită mîndrie, Victor Ha­­velka, şeful serviciului pian, unul din veteranii fabricii, unul din cei care a cunoscut înfăţişarea fostei sticlării încă cu 35 de ani în urmă. In anul viitor se va ajunge cu noile capacităţi la­ nivelul final pre­văzut, deşi numărul mediu de sa­lariaţi va fi mai redus decît cel avut in vedere la stabilirea documentaţii­lor iniţiale. Dezvoltarea fabricii medieşene nu s-a făcut însă la întîmplare. Expe­rienţa colectivului de sticlari, con­stanţa cu care întreprinderea s-a în­scris an de an la nivelul celor mai mari performanţe, a constituit o re­comandare, o garanţie a continuităţii remarcabilelor rezultate. lată de ce ne este foarte greu acum ca într-un spaţiu atît de restrîns să delimităm riguros un anumit domeniu al pre­ocupărilor către care este îndreptată priceperea şi entuziasmul colectivu­lui de specialişti, de muncitori, în această perioadă de efervescentă bă­tălie cu timpul, cu sarcinile unui cincinal care, fără îndoială, va fi scurtat şi în această fabrică semi­­centenară cu cel puţin o jumătate de an. Am reţinut dintre multele aspecte discutate cu inginerul Emilian Băr­(Controlare In pag. * fii-«)­­. CREŢU „Vitrometan" Mediaş d in anul 50 al existenţei sale Foto: FRED N­SS ANUL V nr. 1437 Sîm­bătă 7 octombrie 1972 4 pagini 30 Bani ŞXXX\X'XXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXX'»XNXXXXXXXX'.XXXV'^XXXXXXXXXX\XXXXXXX>^XXXX\XX\XXXXX'XV‘.:V.:\Y«\XXXXX; nilor, instalațiilor și agregatelor­­ • Rubrica de informații: AZI... AZI... AZI... \ 9 Cititorii sesizează 9 Curier­­juridic • SPORT | pag. a 11­8 fi 9 Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile­­ de partid, în dezbatere: utilizarea intensivă a maşi- i pag. a III-8 . Viaţa internaţională pag. a IV-* I­ ­xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxvxr'.xxxxxxxxwovxxxxxxxxxxxNXXXNXxxxxxxxxxxxxxxxvxX'xxx Orice oră trebuie folosită cu maximum de randament pentru Stringerea recoltelor de pe cimp, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, pregătirea temeinică a producţiei viitoare Timpul în agricultură dă semne reale de ... contractare, fiecare oră devine tot mai scumpă, fiind vorba de strîngerea grabnică a re­coltelor de pe cimp, de pregăti­rea în condiţiuni cit mai bune a producţiei viitoare. Datorită faptului că se cunosc prognozele meteorologice, lucrăto­rii din agricultură sunt conştienţi că recoltarea culturilor TREBUIE să se desfăşoare într-un ritm sus­ţinut, pe ploaie sau pe vreme se­nină, cu maximă responsabilitate faţă de soarta producţiei agricole. Nu pretutindeni şi — în special — nu oricînd, în orice zi, timpul este folosit cu mare eficienţă în activităţile agricole de sezon. Dar să vedem, concret, cum se prezintă lucrurile în unele uni­tăţi. cina pentru fiecare cooperator este de 12 ari de cartofi şi 11 ari de sfe­clă de zahăr! Nu ne putem propune acum să facem o analiză exhaustivă a modu­lui cum este folosită capacitatea de lucru a acestei unităţi. Dar nu poate fi omis faptul că REZULTATELE DE PRODUCŢIE din acest an sunt îngri­jorătoare aici. Numai cu un an sau doi în urmă, de exe­nplu, grădina de legume dădea serioase beneficii­ în acest an? Se estimează un minus de 60 tone la producţie şi de 100 000 lei la venituri. Cauze? Complexe. Atac puternic de larve (la fasole şi castra­veţi), umiditate în exces şi căldură... în deficit (de aici — dereglarea po­lenizării), seminţe de morcov din so­iul... harababură (în loc de Nantes, soiul solicitat, Agrosemul a livrat... amestecuri neproductive) şi alte ase­menea, amintite cu lux de amănunte de toţi cei amintiţi. Nici o vorbă insă nu s-a spus despre faptul că formaţia de lucru angajată la grădi­nă nu a acceptat (oare este corect folosit acest termen?) aplicarea acor­dului global, aici mergîndu-se tot cu normele convenţionale în retri­buirea muncii. Nici alte acţiuni nu sunt la înăl­ţimea exigenţelor actuale.­­ Terenul pentru secara furajeră nu este total eliberat, pentru orz mai sunt doar 20 hectare pregătite, iar pentru griu­l 200 hectare pot fi arate şi semănate. Nu putem milita pentru însămînţarea ORICUM a griului sau orzului, dar nu putem accepta punctul de vedere conform căruia „terenul agricol tre­buie lucrat numai când sunt condiții (Continuare în pag. a 111-a) OH. C.RADINARU Micăsasa dă semne de­­ oboseală. ..organizatorică? In ziua de 4 octombrie ploaia nu e contenit să cadă aproape în toată zona judeţului nostru. La grădina de legume a C.A.P. Micăsasa era însă agitaţie specifică activităţii intense. O echipă de vrednice cooperatoare — printre care Anuţa Piştea, Susana Derling, Elena Rusu, Lenuţa Bîrsan, Ana Piştea, Silvia Păcurar, Ana Ne­­­cula ş.a. — se afla în plină acţiune de sortare a morcovilor, de încăr­care a atelajelor ce transportau pro­ducţia la marginea tarlalei, la „depo­zitul" ed-hoc. Şi cooperatorii şi conducătorii uni­tăţii erau prezenţi la datorie. După cum, cu o zi înainte, începuse însă­­minţatul griului, acţiune unde pri­mele 25 hectare au fost trecute la realizări. Dacă avem în vedere şi faptul că la Micăsasa a fost semănat orzul pe 60 hectare şi secara pentru­­ masă verde pe 7 hectare, se poate trage concluzia că aici organizarea muncii nu este... chiar întîmplătoa­­re. Şi totuşi... La sediul unităţii, discutăm amăr­­untele organizării muncii cu tova­răşii I. Ignat, secretarul comitetului comunal de partid, Iosif Moldovan, preşedintele, şi Marcel Parşov, ingi­nerul şef al C.A.P. —­­Cîţi oameni po­t participa zil­nic la efectuarea lucrărilor agricole? — Mai mult de 500 locuitori ai celor 3 sate: Ţapu, Chester şi Mică­sasa. — Şi cîţi sînt azi antrenaţi în ac­tivităţi de sezon? — Să facem o socoteală — răs­punde Iosif Moldovan. Aşteptăm. Se face calculul, oricum am întoarce „datele problemei", ci­fra nu vrea să depăşească 100... Raport de utilizare a forţei de mun­că pe ziua respectivă — cel mult 1/5. — In alte unităţi se lucrează in­tens şi pe ploaie. La Micăsasa nu se poate recolta sfecla în asemenea con­diţii? întrebarea rămîne suspendată în faţa celor care aveau datoria să în­treprindă totul pentru mobilizarea TUTUROR celor apţi de muncă la recoltarea sfeclei sau a cartofilor. Pentru că aceste acţiuni sunt rămase în urmă aici, sfecla de zahăr a fost recoltată pe numai a şaptea parte din indicatorul planificat, iar la cartofi procentul de realizări este de circa 40 la sută! Și aceste fenomene se înregistrează într-o unitate unde sar­ Pion­ierii­­pe ogoare si in­erii In aceste zile de toamnă, pionierii Şcolii generale nr. 2 din Agnita, a­­lături de tovarăşii lor mai mari, lite­­ciştii, au efectuat , muncă patriotică în cadrul C.A.P. din localitate şi Coveş, precum şi la I.A.S., fermele Ruja şi Veseud. Ei au ajutat la re­coltarea a 5 ha sfecla de zahăr, la sortatul a 30 tone cartofi şi tran­sportul a 30 tone sfeclă de zahăr. De asemenea,­­au lucrat in livezile din Veseud şi Ruja la recoltarea prunelor. Iată şi alte exemple din vasta­ ac­tivitate pionierească: cei 35 pionieri din Aciliu au strîns, numai în 5 zile, 2 500 kg prune, 300 kg xnăd­eșe, 1200 kg ghindă; pionierii din Amnaș, 75 de copii, au cules 15 000 kg prune, 7 500 kg struguri, 1 400 kg ghindă, iar cei din Ocna Sibiului­­ de pe microferma lor de 5 ha au recoltat 20 000 kg cartofi la hectar. In plus, pionierii din Ocna Sibiului au ajutat la recoltarea sfeclei de pe 30 ha.

Next