Tribuna Sibiului, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 1458-1483)
1972-11-01 / nr. 1458
ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1458 1 Miercuri, 1 noiembrie 1972 4 pagini, 30 bani în aceste zile în agricultură ASPECTE POZITIVE DIN MAREA BĂTALIE A RECOLTEI, DAR ŞI... UNELE DEFICIENŢE Cooperatori, mecanizatori, specialişti, lucrători din I.A.S., muncitori din fabrici şi uzine, salariaţi din diferite instituţii, elevi, militari, printr-un efort conjugat, au luat parte activă şi luni la lucrările agricole de sezon. Efortul acestor oameni s-a materializat in mii de tone de produse recoltate şi transportate. In sute de hectare terenuri eliberate, pregătite şi în, anunţate. Rezultatele puteau fi mai concludente dacă in toate unităţile ar fi existat aceeaşi preocupare pentru organizarea judicioasă aactivităţii. Din păcate, unii factori de răspundere au neglijat şi continuă să neglijeze latura organizatorică a activităţii, jalonarea forţelor şi mijloacelor în funcţie de importanţa majoră a lucrărilor, irpsindu-se astfel ore preţioase. Trebuie să fie luate de urgenţă măsuri pentru înlăturarea grabnică a acestor stări de fapte. In fiecare unitate să se acţioneze sub lozinca: .Timpul este preţios. Trebuie folosit cu maximum de eficienţă pentru ca roadele pământului să fie puse la adăpost cît mai urgent, pentru ca producţia anului viitor să fie temeinic pregătită“. Brateiu. Sute de oameni lucrau intens la strînsul şi transportul recoltei de pe cimp. Pe Inginerul şef al unităţii, Gheorghe Săroiu, l-am întîlnit lingă linia ferată. Pe un teren mai ridicat, un grup de muncitori de la Institutul Chimigaz Mediaş lucra la unsilozatul cartofilor pentru sămînţă. Ne interesăm cum se desfăşoară lucrările. — Astăzi recoltăm cartofii de pe ultimele suprafeţe — ne spune inginerul şef. In hotarele „Răzor" şi „Tău" avem la scosul cartofilor 2 tractoare cu rozete şi 50 de cooperatori din brigăzile conduse de Gheorghe Cercea şi loan Păcurar, la adunat. Vom striege şi azi recolta de pe 2 ha, aşa că pe mîine ne mai rămine un singur hectar. — Cum staţi cu transportul producţiei? • — Mai avem cca 60 tone de cartofi în cîmp, aici la Brateiu. Brigăzile din Buzd au încheiat această acţiune încă pe la jumătatea lunii octombrie. Folosim la transport două remorci, incit reuşim să depozităm sau să predăm la punctele de preluare peste 30 tone cartofi pe zi. Am livrat pină în prezent la fondul de stat 375 tone cartofi. Acţiunea continuă. Sfecla de zahăr a fost livrată aproape în întregime. — La grădina de legume ce lucrări se execută? — Aiei, în jur de 40 de salariaţi de la Institutul Chimigaz Mediaş ne ajută la recoltatul păstîrnacului, in timp ce membrii cooperatori lucrează la recoltatul morcovului, pătrunjelului şi a altor legume. Cu sprijinul pe care-l prisnim zilnic din partea muncitorilor şi a elevilor vom reuşi să stringeni întreaga recoltă de pe cîmp.’ Numeroase forţe se află mobilizate la recoltatul porumbului pentru boabă. Axente Sever. Ziua de lucru a fost rodnică. La sediul unităţii un convoi de atelaje încărcate cu porumb-ştiuleţi îşi aştepta rîndul la etntar. „Am terminat recoltarea cartofilor, a sfeclei de zahăr , ne relatează preşedintele unităţii, tovarăşul Martin Fager. In prezent toate mijloacele de care dispunem le~uri, ce«contrar» transportul producţiei de pe cîmp. La brigada din Şoala au lucrat astăzi 19 atelaje şi au fost transportate aproximativ 7 tone de cartofi. Este puţin, dar să ştiţi că drumul desfundat şi In pantă e nespus de greu de parcurs cu o încărcătura mai mare de 300 kg. Şi totuşi, oamenii, conştienţi de faptul că fiecare zi irosită înseamnă pierderi de recolte, fac totul pentru a aduna întreaga producţie. La transportul sfeclei de zahăr am avut 8 autocamioane. Ne-au ajutat la încărcat peste 40 de muncitori de la întreprinderea de gospodărire orăşenească Mediaş. Au lucrat cu o deosebită însufleţire, încit au fost transportate la punctele de preluare 40 tone de sfeclă. Dacă reuşim să ne asigurăm şi în continuare mijloacele de transport necesare, în cursul acestei sâptămîni predăm întreaga cantitate de sfeclă de zahăr, cu excepţia a 30—40 tone tulpini de la brigada din Şoala care, deocamdată, sunt imposibil de transportat“. Ritmul susţinut de lucru întîlnit la Axente Sever este rezultatul preocupării consiliului de conducere, al celorlaţi factori de răspundere pentru buna organizare a activităţii, în sat luminile s-au aprins demult. Pe poarta cooperativei agricole a ieşit un autocamion încărcat cu grîu de sămînţă. Destinaţia, tarlaua din Zăvoi. Aici, mecanizatorii Heinrich Ildner şi Ioan Păndea semănau grîu de toamnă cu două maşini. Şi la Axente Sever mecanizatorii au Înţeles că lucrul In schimburi prelungite este o necesitate stringentă. .Numai astfel se poate recupera rămânerea In urmă a însăminţărlor. Plnă la ora 17 cei doi tractorişti Insămînţaseră o suprafaţă de 13 ha. In total unitatea avea însămînţare cu griu doar 60 ha din 330 indicatorul planificat, iar la ora 40 din 60. lată de ce oamenii au hotărît să lucreze pînă noaptea. Ei s-au reîntors la secţie abia după ce au însăminţat încă 14 ha. Astfel, că la realizările pe ziua respectivă au înscris 17 ha însămînţate cu grîu. Şi ceilalţi mecanizatori au fost la datorie. La brigada din Agîrbiciu Ioan Schuster şi Avram Cătană au discuit o suprafaţă de 10 ha. Tot aici, în tarlaua ,,Dealul Şoalel“,, cu alte trei tractoare, s-au executat arături pentru însăminţări pe 9 ha. Pentru a înlătura de la început orice fel de dubiu, să dăm curs faptelor. In ziua de 30 octorabrie orele 12 ne aflăm în imediata apropiere a tarlalei denumită „Râdoaie“ în suprafaţă, de 7 ha, ce aparţine de C.A.P. Aţei. Pe tarla se aflau 300 de oameni. (120 de la fabrica „8 Mai" Mediaş şi 180 elevi de la Şcoala elementară din Aţei). Veniseră la recoltat cartofi. In lipsă da altă ocupație, priveau cerul şi oftau cu năduf. —■ Asta nu-i treabă. De la ora 9.30 nu putem pieră. — Dar ce s-a întimplat? — La ora . 8 și cîteva minute am intrat pe tarla. La ora 9.30 s-a defectat mașina de recoltat cartofi. Tractoristul Mihai Maurer a plecat s-o repare şi nu s-a mai întors... Amănunte am aflat de la tovarăşul Ioan Schuster, preşedintele C.A.P. Aţei. Maşina s-a defectat datorită forfecării unui şurub. Tractoristul a plecat imediat la secţie să-l înlocuiască, însă în inventar nu a găsit nimic potrivit. ’Apoi a plecat la Alma să vadă dacă nu găseşte acolo. Intre timp a sosit şi tovarăşul Gheorghe Benning, directorul S.M.A. Tirnava. El ne-a asigurat că maşina va fi imediat reparată. De atunci aşteptăm şi tot aşteptăm. Acum e deja ora 12 şi 15 minute .. . Am întîlnit pe tovarăşul Benning puţin mai tîrziu: „Am luat măsuri, tovarăşi. Intr-un sfert de oră maşina va funcţiona“. Am relatat la amănunt faptul pentru a demonstra cum din pricina unui şurub, un director S.M.A., un preşedinte de C.A.P, un brigadier de cîmp şi 300 de oameni au pierdut peste 900 ore om timp frumos ce putea fi folosit cu randament la recoltatul cartofilor. Nu e cazul să ne avîntăm în calcule. E suficient să amintim că dacă în timpul acesta fiecare participant ar fi strîns numai 100 kg, de pe tarlaua din „Rădoaie" s-ar fi transportat mai mult cu 30 000 kg cartofi. C.A.P. Ruşi, 30 octombrie ora 18, împreună cu preşedintele C.A.P., Miron Bobeş, facem bilanţul zilei: „50 cooperatori au fost un cîmp la recoltat porumb. (Din suprafaţa de 180 hectare s-au recoltat 15, cu o producţie medie de 3 000 kilograme la hectar). S-au transportat 24 tone sfeclă de zahăr de la casa de reglare la centrul din Şeica Mare. S-a traspfrtat .11) Şuncile Rusului, sfeclă, furajera şi s-antts rozait. Tractoriştii Achim Deac, Iile Muntean, Ioan Hartman şi Ioan Voinea au arat la „Cujbă" in satul Veseud .,, Pentru a afla sarcinile de producţie pe ziua următoare ne-am manifestat dorinţa de a sta de vorbă cu tovarăşul Vasiliu Tattered, Inginerul şef. — E plecat la Sibiu — răspunde preşedintele. — A fost chemat? — Nu. Locuieşte acolo. A plecat cu autobuzul de orele şaptesprezece. N-am mai insistat cu Întrebările. Socoteam că numai un caz de forţă majoră a determinat pe specialistul numărul unu din C.A.P. să părăsească cooperativa atât de devreme, în plină campanie. — Nu-i nimic. Ne-am adresat preşedintelui. Dacă lipseşte el, daţi-ne scriptele. Din ele aflăm tot ce ne interesează. Am răsfoit registrul de activitate zilnică. Stupoare. Din data de 28 octombrie nu s-a mai întocmit nici un fel de plan de activitate. Defecţiuni ara constatat şi în situaţia operativă ce se raportează la Direcţia generală judeţeană a agriculturii. Nu vrem să intrăm în amănunte. Atenţionăm doar faptul că C.A.P. Ruşi e mult rămasă în urmă cu planul de însăminţări. Mai precis, nu a tresămînţat nimic. „De ce?“. „Terenul e încă moale“. Surprinzător lucru, în aceleaşi condiţii de climă şi sol, cooperativele din împrejurimi lucrează de zor folosind mai mult decît ziualumină. De ce nu se face acest lucru şi la C.A.P. Ruşi? — —’ Tractoriştii Viorel Albean şi Gheorghe Murgan, de la secţia de mecanizare Porumbacu de Jos, semănatul griului. Lucrînd în schimb prelungit, ei reuşesc să însămînţeze cu două maşini 30 hectare pe zi muncitorilor, mai cîteva zile s-au recoltat din apă peste 40 hectare sfeclă de zahăr, 15 hectare sfeclă furajeră, 20 hectare cartofi. Salariaţi cum sunt Paulina Grosu, Maria Medeşan, Georgeta Vîntu, Petru Astăios, Cornelia Feier, Ioan Iacob, Cornel Lupşor, Walter Hutter, Nicodin Ştefan şi alţii sunt acum cunoscuţi şi de cooperatori pentru hărnicia lor. In acelaşi timp, prin contribuţia deosebită a mecanizatorilor loan Păcurar, loan Tifrea, losif Tibori, Nicolae Frăţilă, Martin Schmid şi alţii, ca şi a brigadierilor Atila Szombati, loan Nah, zeci de tone de legume, cartofi, sfecla, porumb au fost recoltate. Concomitent, pe terenul eliberat s-a trecut la efectuarea insăminţărilor. Pînă la 28 octombrie s-au însăminţat 1,20 hectare cu grîu, 60 cu orz, existînd reale posibilităţi ca în cîteva zile ritmul însămîntărilor să fie accelerat. Evident, totul este posibil, cînd alături de cooperatorica Maria Baeza, Maria Stoia, Anuţa Piştea Şi mulţi alţii lucrează în cîmp şi muncitori ca Eduard Müller, Gherman Copîndean, Cornel Bîeza, Mihai Edicer, Ştefan Gabor şi mulţi alţii. Nume ce exprimă caratele hărniciei, garanţii ferme că recolta prezentă şi viitoare este asigurată la nivelul exigenţelor actuale., V. BOJOC / w 1047 1372 ffl I W}& Ló l>7 r \ • ■ / Romania,' a - w ^r.:7 DECEMBRIE WllllllMPNJAREA CELEI BEJ 251 A ” A REPUBLICII PRODUCŢIA ANULUI VIITOR SĂ-ŞI AIBĂ DE PE ACUM ASIGURATĂ DESFACEREA Odată cu eforturile depuse de către toate colectivele de muncă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul in curs, în preocuparea acestora, intră în perioada ce a mai rămas pînă la finele anului asigurarea condiţiilor tehnico-triteriale privind producţia anului viitor., După cum este cunoscut, încă cu mult timp în urmă s-au efectuat lucrări de stabilire a indicatorilor de plan, de dimensionare a stocurilor de materii prime şi materiale necesare, de evaluare a capacităţilor de producţie. Paralel, compartimentele de resort din fiecare întreprindere au căutat ca, în baza modelelor, a produselor ce urmează a le fabrica în anul viitor să perfecţioneze cu beneficiarii contractele de livrare, asigurînd astfel desfacerea producţiei ce se va realiza în anul viitor. Anul acesta cel de al 6-lea Pavilion de mostre, organizat la Bucureşti, a constituit un bun cadru de prezentare şi contractare a produselor realizate de industria uşoară, alimentară şi cooperaţia meşteşugărească. în acest sens, nivelul contractelor încheiate este edificator. Urmărind acest aspect al asigurării desfacerii producţiei anului viitor încă de pe acum, am făcut unele investigaţii la fabrica sibiana de tricotaje „Drapelul roşu". Aici, după cum ne informează directorul unităţii, ing. Toma Popa, producţia anului viitor este acoperită cu contracte în proporție de 86 la suta. Diferența pînă la 100 la sută reprezintă volumul de producție care urmează să se mai acopere cu contracte de export, pentru care o serie de specialiști din cadrul centralei industriei tricotajelor se afla în tratative cu beneficiarii străini. — Din punctul de vedere al acoperirii cu contracte a producţiei anului viitor, situaţia se prezintă mult mai bine, în comparaţie cu anii precedenţi — ne spune directorul fabricii. Colectivul nostru a făcut totul pentru a prezenta modele cît mai plăcute şi utile consumatorilor, fapt determinant în perfectarea contractelor economice. Este, cred, suficient să arăt că tot ceea ce am prezentat la Pavilionul de mostre s-a contractat. Aşadar, la întreprinderea sibiană preocuparea pentru înnoirea producţiei, pentru realizarea unor produse cu caracteristici calitative superioare ,din acelaşi volum de materii prime, fără ca preţurile să sporească, constituie garanţia competitivităţii produselor, asigurării desfacerii întregii producţii. Pentru noile modele care se vor fabrica în anul viitor, întreaga de(Continuare în pag. a lll-a] CORNEIIU DAN ’/VVVVVVVVVV^^/VVVVVWi Pe linie prestigiului dobîndit Cea de-adoua ediţie a Târgului internaţional din toamna acestui an, de la Bucureşti, a prilejuit nu numai o nouă confruntare a produselor româneşti cu cele din străinătate, ci şi o evidenţiere a acestora sub aspectul competitivităţii înalte de care dau dovadă. Aşa se explica de ce bilanţul tranzacţiilor comerciale încheiate a depăşit cu mult aşteptările. Este suficient să amintim că Uzina mecanică din Sibiu, reprezentată prin nouă maşini-unelte, din care cinci au fost prototipuri, a reuşit să stîrnească interesul multor vizitatori — delegaţi ai unor firme de specialitate din străinătate. La ora actuală — aşa după cum ne informa Gh. Stănică, inginerul şef al uzinei — unele din exponate au fost deja solicitate de o serie de parteneri străini. Este vorba de 300 prese cu excentric, de 10,25 şi 40 tone, care au fost cerute de o firmă din R.D.G., de foarfecă ghilotină FG 125 şi presele Akkant de 63 tone de care s-au interesat ţări ca: Cehoslovacia şi U.R.S.S., precum şi de fierăstrăul circular automat FCA 710, care a suscitat interesul specialiştilor din Turcia. O nouă capacitate, de producţie Cu cîteva zile în urma, la Orlat a fost dată în funcţiune o secţie de brînzeturi frămîntate, aparţinînd întreprinderii de industrializare a laptelui Sibiu. .Se vor realiza aici, zilnic, circa 3 tone de brînzeturi Dorna, Luduş, Focşani şi altele. Noua capacitate este rodul preocupărilor pentru valorificarea rezervelor interne, pentru utilizarea cît mai eficientă a fiecărui spaţiu existent. Astfel, secţia s-a realizat prin lucrări de mică mecanizare, utilizindu-se forţe proprii, utilajele necesare fiind achiziţionate prin redistribuire de la alte unități din cadrul ramurii. Noutăţi la „Independenţa“ • Noi asimilări tehnice îmbogăţesc practica colectivului secţiei metalurgice de la uzina „Independenţa" Sibiu. Prin elaborarea prealiajului necesar obţinerii fontei nodulare, fontă destinată, printre altele, şi pieselor turnate, pentru completul de perforare „TAMPELLA“, se elimină în totalitate importul acestorpiese. • Tot la aceeaşi secţie s-a pus in funcţiune, cu o lună mai devreme, maşina de turnare continuă pentru bare şi bucşi de bronz, care asigură acelaşi complet de perforare cu laminate de bronz necesare. • Elaborarea oțelului inoxidabil refractar, înalt aliat, — metodă tehnologică proprie acestui merituos colectiv — este o adăugire remarcabilă ,pe linia asimilărilor tehnice. Necesar tuburilor radiante pentru cuptoare de tratamente termice, executate în prezent la I.C.T.C.M Bucureşti, acest oţel va fi destinat aceloraşi tuburi, care se vor turna la uzina „Independenţa“. A. SUCIU Controlul parametrilor tehnologici în procesul de securizare a geamurilor — una din atribuţiile de zi cu zi ale maistrului acestei secţii, Vasile Kitea, de la Fabrica de geamuri Mediaş DIN SUMAR; • SPORT... SPORT... • Publicitate • Coloana diverselor pag. a II-a • Adunări de dări de seamă şi alegeri la grupele sindicale • Directorul de şcoală şi procesul de modernizare a învăţămîntului pag. 8 nr.8 • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ • Publicitate pag. a IV -a .............................................................................................. Declaraţia Române de Presa. Agenţia Română de Presă „Agerpres“ este împuternicită să declare: Opinia publică din ţara noastră a luat cunoştinţă cu profundă satisfacţie de evoluţia convorbirilor în legătură cu reglementarea paşnică a problemei vietnameze şi înţelegerea la care s-a ajuns cuprivire la „Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam“ şi semnarea acestui document. Poporul nostru, care întotdeauna s-a pronunţat asupra necesităţii unei soluţionări politice a problemei vietnameze, manifestîndu-şi solidaritatea sa deplină, internationalistă, cu lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru apărarea fiinţei sale naţionale, sprijină pe deplin poziţia şi cererea justă a guvernului R.D. Vietnam ca Statele Unite să semneze „Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam“, asupra căruia au convenit cele două părţi. Guvernul Republicii Socialiste România îşi exprimă speranţa că Statele Unite ale Americă îşi vor respecta angajamentele asumate în cadrul acordurilor convenite cu Republica Democrată Vietnam, ceea ce ar corespunde intereselor popoarelor vietnamez şi american, cauzei păcii în Asia de sud-est şi in întreaga lume. Ţara noastră consideră că în prezent, cînd s-a conturat o perspectivă privind stingerea conflictului, pe baza unei soluţii politice, este imperios necesar să se dea dovadă de luciditate politică şi realism, să se ajungă astfel la semnarea grabnică a acordului, ceea ce va avea profunde implicaţii pozitive asupra păcii şi securităţii în întreaga lume.