Tribuna Sibiului, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 1458-1483)
1972-11-01 / nr. 1458
Anul V, nr. 145. din discuţie: Îmbunătăţirea canUTĂŢII PRODUSELOR Dezbateri pătrunse de exigenţă responsabilitate şi Adunarea de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale 6 A din cadrul atelierului de valize de la secţia marochinărie a fabricii „13 Decembrie“ a debutat prin referatul prezentat asupra activităţii desfăşurate de biroul grupei sindicale de la alegeri pină in prezent. Un referat bogat ilustrat cu date şi fapte, străbătut de la un capăt la altul de răspunderea pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie a atelierului, de ridicare a eficienţei sale economice. Pornind de la faptul că angajamentele asumate in întrecerea socialistă, cit şi sarcinile de plan pe 9 luni au fost îndeplinite cu succes , vorbitorii au abordat sincer şi deschis aspectele esenţiale, de larg interes, ale activităţii, şi care impun o soluţionare operativă, cu efecte practice imediate. Sintetizînd dezbaterile, putem aprecia că propunerile au evidenţiat în genere noi posibilităţi, noi rezerve de îmbunătăţire a calităţii produselor — problemă de maximă importanţă pusă de partid in faţa tuturor colectivelor de Întreprinderi. Sonea Cornelia, muncitoare: „Calitatea producţiei trebuie să constituie o sarcină egală pentru toţi salariaţii. Pentru că ea reprezintă blazonul de hărnicie şi măiestrie al întregului colectiv, oglinda fidelă a personalităţii lui. De aceea nu putem fi indiferenţi faţă de ceea ce producem“. Dache Maria, muncitoare: „Cred că nu constituie o noutate pentru nimeni atunci cînd spun că in atelierul nostru au fost şi mai sunt defecţiuni în organizarea locurilor de muncă şi în aprovizionarea tehnico-materială corespunzătoare, în urmărirea procesului de fabricaţie pe toate fazele, ca şi In folosirea timpului de lucru“. Cum era şi firesc, vorbitoarea a nominalizat şi cauzele: activitate naritmică in atelierul de finisat, acte de indisciplină in muncă (absenţe nemotivate, intîrzieri repetate de la serviciu, şuete, croşetări in timpul programului), faţă de care nu s-a luat întotdeauna o atitudine fermă, intransigentă. Criticind aceste aspecte, Ion Armie, muncitor, Ion Voicu, maistru, Bozdoc Elisabeta, muncitoare, au cerut să se desfăşoare pe viitor o intensă muncă politico-educativă cu tinerii, iar împotriva celor care vădesc rea voinţă şi nu consimt să respecte cu stricteţe regulile disciplinei muncitoreşti, să se ia măsuri severe, atit pe linie administrativă cit şi pe linie sindicală, mergînd pină la îndepărtarea lor din colectiv, aşa cum a fost cazul muncitoarei Maria Frăţilă. „Este necesr să pornim o puternică ofensivă împotriva fenomenelor de indisciplină — spunea muncitoarea Tereza Balaş — cu atit mai mult cu cit se ştie că ele au o influenţă negativă asupra respectării normelor de calitate a producţiei. Nu trebuie să admitem ca cei de lingă nod să greşească. De aceea propun controlul în lanţ ca metodă eficientă în sprijinul direct al calităţii“. Brigadiera Cornelia Ciocan, continuând această idee, era de părere ca „fiecare muncitor să devină controlorul propriei lui activităţi“. De altfel, majoritatea vorbitorilor, discutînd cu competenţă şi răspundere această importantă problemă a activităţii lor, s-au dovedit a fi intransigenţi faţă de orice tendinţă de abatere de la respectarea indicelui calităţii produselor. Este în afară de orice îndoială că noul birou al grupei sindicale — la fruntea căreia a fost aleasă tinăra muncitoare Ana Tărchilă — a înţeles sensul apelului vorbitorilor, că va acţiona neîntîrziat pe toate căile pentru ca propunerile şi concluziile de ordin practic în direcţia îmbunătăţirii calităţii să devină în cel mai scurt timp realitate. ION VIDRIGHIN Adunarea pentru dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale nr. 1 de la secţia termorigide aparţinînd întreprinderii „Flamura roşie“ Sibiu a coincis cu înregistrarea unui succes de prestigiu pentru colectivul de aici. Este vorba de cîştigarea unui avans de o lună In îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate In Întrecerea socialistă pe acest an. Faptul este plin de semnificaţii. Se ştie că, indiferent de sectorul in care lucrează, desfăşurindu-şi activitatea în spiritul novator al documentelor elaborate de Conferinţa Naţională a partidului, organizaţiile sindicale trebuie să pună în centrul preocupărilor mobilizarea întregului colectiv de muncă la înfăptuirea sarcinilor profesionale. De fapt, acest aspect l-a subliniat şi darea de seamă prezentată de Helmut Henning, locţiitorul organizatorului de grupă sindicală, „în perioada care a trecut de la alegeri şi pină in prezent, biroul grupei sindicale, împreună cu toţi cei 105 membri de sindicat, au avut o preocupare intensă pentru realizarea sarcinilor de plan ce le-au stat în faţă. Rezultatele obţinute sunt însufleţitoare. După 9 luni colectivul nostru a realizat o producţie globală mai mare cu 2 milioane lei decit era planificat şi o producţie marfă cuaproape 3 milioane lei mai mare decit cea prevăzută. Cu toate aceste realizări, referatul nu a ocolit aspectele negative ale activităţii colectivului, acestea fiind înfăţişate în strînsă legătură cu deficienţele semnalate şi in munca desfăşurată de biroul grupei sindicale. In perioada raportată secţia a întimpinat o serie întreagă de greutăţi In aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materii prime. Este cazul cu bachelita neagră care a lipsit deseori, îngreunîmd astfel îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan. Nu s-a acordat atenţia cuvenită nici folosirii celor 480 de minute de lucru. Mai mult, unii dintre muncitori nu şi-au realizat totdeauna norma, iar alţii au rebutat o serie de piese. Iată de ce în faţa unui bilanţ destul de rodnic, participanţii la adunare nu au putut fi pe deplin satisfăcuţi. în cadrul acestui puternic şi exigent for de dezbatere muncitorească, ■ care-l constituie grupa sindicală, vorbitorii au jalonat cu răspundere şi claritate direcţiile principale de acţiune pentru creşterea eficienţei activităţii lor economice. întărirea disciplinei şi responsabilităţii — era de părere maistrul Remus Mihu, va conduce categoric la înlăturarea multor neajunsuri din activitatea noastră. Avem create toate premisele unei şi mai eficiente activităţi. Trebuie doar ca acest încordat, examen de maturitate, voinţă şi dăruire pe care-l presupune munca de fiecare zi să-l trecem mereu la temperatura înaltă a efortului comunist. Probleme majore pentru bunul mers al producţiei au ridicat in cuvintul lor şi muncitorii Ion Pascu, Maria Petrescu, Vasile Cristea, Ion Munteanu şi alţii. Evidenţiind spiritul critic şi autocritic, dezbaterile deschise, pătrunse de exigenţă şi responsabilitate muncitorească, putem aprecia că adunarea generală a grupei sindicale şi-a atins pe deplin scopul. Noul organ ales va şti, pe baza propunerilor făcute, să-şi îmbunătăţească metodele şi stilul de muncă, să-şi aducă contribuţia pe toate planurile la buna desfăşurare a Întregii activităţi a grupei sindicale. Această certitudine au trăit-o toţi membrii de sindicat atunci cînd au ales in unanimitate ca organizator de grupă pe cel mai bun dintre ei — muncitorul Helmut Henning. V. IONESCU Adunări de dări de seamă şi alegeri la grupele sindicale Producţia anului viitor (Urmare din pag. 1 a cumentaţie este întocmită şi aprobată. Fără îndoială, aceste preocupări nu pot fi separate de cele privind asigurarea bazei materiale necesară desfăşurării in bune condiţii a activităţii de producţie. In cea mai mare parte au fost încheiate contractele cu furnizorii de materii prime şi materiale. „De fapt, în privinţa aprovizionării cu bemberg, materie primă care deţine ponderea în producţia noastră, de cîţiva ani nu mai avem necazuri , ne mărturiseşte Interlocutorul. In acelaşi timp, am avut în vedere şi pregătirea forţei de muncă, care urmează să deservească utilajele cu care vor fi dotate noile spaţii de producţie realizate în acest an. Capacităţile intrate în acest an în funcţiune vor lucra încă de la începutul anului viitor la parametrii proiectaţi. Preocupări de acest gen am întîlnit şi la Uniunea judeţeană a cooperaţiei meşteşugăreşti. Aici, volumul producţiei marfă planificat pentru 1973 îşi are acoperită desfacerea în proporţie de aproape 90 le sută. — Această cifră se va întregi pină la sfirşitul anului — ne informează Ing. Eugenia Trifan, vicepreşedinta uniunii, deoarece s-au încheiat încă o serie de contractări la articolele de mobilă din majoritate pentru export. Consider că atit serviciul tehnic-creaţie din cadrul Uniunii judeţene, cit şi compartimentele respective din cooperativele meşteşugăreşti au depus în acest an o muncă susţinută pentru diversificarea producţiei, a serviciilor, în aşa fel încit acestea au constituit unele din atuurile noastre la contractări. Paralel cu acţiunea de diversificare, s-a urmărit în permanenţă realizarea unei deserviri de bună calitate, in contextul preocupărilor pentru perfecţionarea calificării cadrelor. Deşi din punctul de vedere al asigurării cu materii şi materiale se mai întimpină anumite greutăţi, colectivele cooperativelor meşteşugăreşti din judeţul nostru sînt hotărîte să valorifice toate rezervele pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în bune condiţii. O importanţă deosebită este acordată relaţiilor cu beneficiarii externi. Ca şi în acest an, se urmăreşte, prin pregătirile ce s-au efectuat, extinderea exportului in 1973. Prin participările la diferitele tîrguri internaţionale, prin demonstraţiile practice efectuate de specialişti în străinătate, mobila, articolele de sticlărie, artizanat, piele şi lemn, ţesăturile artizanale, covoarele orientale şi româneşti, care sunt tot mai mult cunoscute şi apreciate peste hotare, vor avea şi In anul viitor o solicitare sporită. In fine, de apreciat faptul că, In virtutea sarcinilor ce revin cooperaţiei meşteşugăreşti de a contribui In primul rînd la satisfacerea necesităţilor locale, circa 40 la sută din livrările de mărfuri către fondul pieţii sunt contractate pe plan local. Aşadar, se poate aprecia că la unităţile amintite, pregătirea producţiei anului viitor s-a realizat în bune condiţii şi sub aspectul desfacerii produselor. Recent, la Uzinele textile Cisnădie, a fost aplicată o inovaţie a unui colectiv de ingineri din cadrul uzinei, privind pînza suport pentru covorul „Tufted", realizată din deşeuri de poliesteri un amestec cu lină. Noul suport prezintă o rezistenţă sporită, obţinîndu-se, totodată, economii anuale de 1 300 000 lei valută. In fotografie: ing. Eleonora Nilca, director general al Uzinei textile Cisnădie şi Constantin Ionaşcu, şeful serviciului producţie, făcînd parte din colectivul de autori ai inovaţiei, verificînd noua pînză suport la unul din războaiele de ţesut II Veşti din Cisnădie Hărnicia ţesătorilor de covoare pluşate Animat de dorinţa de a îndeplini planul anual înainte de termen şi de a întîmpina măreaţa sărbătoare a întregului nostru popor, cu rezultate cit mai bune, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul unităţii I covoare a Uzinei textile Cisnădie, este antrenat într-o vie întrecere. Astfel, de la începutul anului şi pină în prezent, acest harnic colectiv a produs, în plus faţă de prevederile planului la zi, cu peste 27 000 mp covoare, dintre care peste 15 000 mp covor Tornay şi dublu plus, 6 000 mp covor Axminster şi 6 000 mp Tufted. Aceste rezultate se datoresc asigurării fiecărui schimb cu materia primă necesară, mai bunei organizări a locurilor de muncă, precum şi mai bunei asistenţe tehnice în schimburile doi şi trei. Dintre cele mai bune schimburi aflate în întrecere în cinstea aniversării republicii se evidenţiază cel condus de comunistul Dionisie Felmeri, care totalizează mai mult cu 2 600 mp covor Axminster, iar de la dublu plus şi Tornay, schimbul condus de maistrul Gheorghe Bălăneanu, cu peste 2 200 mp covoare. La rezultatele amintite mai sus au contribuit în mod deosebit ţesătorii Erna Weber, Dumitru Păunescu, Aurelia Comşa, Livia Angheluţă, Octavian Popovici, Mihai Herbert, Dumitru Popa şi alţii. Realizări remarcabile Harnicul colectiv de muncă al filaturii de bumbac „11 Iunie“, prins in emulaţia întrecerii socialiste, a prezentat de curînd în faţa adunării generale de partid, cu ocazia alegerilor, rezultate bune. Beneficiul peste plan de 4 milioane lei ilustrează convingător eforturile depuse de filatorii acestei unităţi. Cele mai bune rezultate, de la începutul anului şi pină în prezent, au fost obţinute de schimbul doi, condus de maistrul Petru Hancu, care are un avans faţă de plan de 1 700 kg fire tip bumbac. La frumoasele realizări enunţate mai sus şi-au adus contribuţia în mod substanţial comuniştii: Ioan Popovici, Elena Popa, Cristina Deaconu, Maria Roşea, Maria Krekch, Iosif Frăţilă şi alţii, care se situează pe primele locuri în întrecere. Diversificarea producţiei De la secţiile aparţinătoare cooperativei meşteşugăreşti „Măgura“ aflăm că la producţia marfă s-a obţinut ari plus de 121 000 lei, la prestări de serviciu către populaţie 137 000 lei mai mult faţă de planificat, iar la livrări de mărfuri pentru fondul pieţii cu 101 200 lei. Cele mai substanţiale succese le-au obţinut colectivele de muncă ale secţiilor de confecţii pentru bărbaţi şi femei, precum şi de la imprimare. De menţionat că în ultima perioadă cooperatorii au produs şi lansat pe piaţă produse noi, cum sunt batiste imprimate, cuvertura „Nely“, peretare imprimate, costume pentru femei şi bărbaţi, precum şi unele sortimente de articole care s-au bucurat de aprecieri la expoziţia organizată la recenta paradă a modei. Pentru anul 1973, colectivul de aici va produce un nou tip de mobilă, respectiv garnitura „Cibinul“ (modificată). Mai amintim că în ultimele luni, în oraşul Cisnădie, în cadrul cooperativei „Măgura“ au luat fiinţă 4 noi secţii: pentru reparat obiecte de uz casnic, de tinichigerie, pentru confecţionat rame şi aplicat sticlă şi de dărăcit şi răsucit lină. ILIE ANDREI Tribuna Sibiului Noua aripă a Liceului „Octavian Goga“ din str. V.I. Lenin din Sibiu Foto: FRED NSS După un popas lăudat la clubul staţiunii Ocna Sibiului, expoziţia itinerantă „România pitorească ’72“ se află la Casa artelor din Sibiu, într-un colocviu ce va continua pină în 5 noiembrie. Publicului sibian i se oferă astfel ocazia unică de a lua cunoştinţă pe viu de universul şcolii naţionale de artă fotografică, la nivelul de expresie solicitat de cea de a IV-a ediţie a concursului de artă fotografică cu temă turistică, organizat de Ministerul Turismului în colaborare cu Asociaţia Artiştilor Fotografi. Valoarea evenimentului se remarcă în viaţa culturală a Sibiului şi făptui acesta este confirmat pe deplin de pelerinajul pe care un public foarte divers ca vîrstă şi condiţie socială îl săvîrşeşte aici necontenit. Dar se ilustrează şi pen- ******* tru artiştii fotografi înşişi, ca şi pentru asociaţia lor profesională ca atare, aflate in ambianţa unei confruntări plenare cu marele public sibian, după ce au avut deschisă această expoziţie spectaculoasă in Capitală şi în cîteva centre de pe litoraL Aşa incit prilejul dialogului devine el însuşi unul de stirilă prin ideea constituirii unei expoziţii reprezentative itinerante, ceea ce face funcţionalitatea ei educativă incă mai subliniată, ştiind că evenimentul este totodată un omagiu cald adus patriei, în pragul celei de a XXV-a aniversări a constituirii sale republicane. Nădăjduim că acest amănunt şi acest prilej nu vor scăpa organizaţiilor de tineret din întreprinderi, instituţii şi şcoli, înscriindu-şi de Îndată in agenda acţiunilor educative un popas şi o dezbatere in salonul expoziţiei. Concepută declarat in orizontul unei anumite dimensiuni tematice, expoziţia desenează un cald poem adresat României pitoreşti, in secţiunea anului în care trăim. Aspiraţia de a împlini această cerinţă se întrevede in organizarea selectivă generală, dar şi în tipologia fiecărei imagini individuale. Aria de cuprindere în care se dezvoltă subiectele este, desigur, suficient de bogată şi de variată incercind o definire a frumuseţilor patriei in imagini de mare diversitate stilistică. Prin orizontul acestei deschideri, cîteva tendinţe par a se regrupa cu destulă constanţă, ilustrînd nivele de afectivitate în mişcarea naţională de artă fotografică, sau indicînd numai arii de sensibilitate pentru judecăţile organizatoare şi selective. Cum era de aşteptat, o primă perspectivă de studiu şi de expresie se deschide in aria unei anumite nostalgii rustice, inspiraţie care se trădează generos în nu mai puţin de 50 de imagini din cele 129 cite are expoziţia în totalul ei. Poate că e mult dacă judecăm cifra printr-un raport cu alte înfăţişări ale realităţii româneşti contemporane, şi poate că e puţin dacă ne raportăm la posibilităţile reale oferite atit de generos de pămîntul patriei. Acestei perspective rustice i se alătură mai departe o bogată şi puternică impresie a pădurii şi a mării, prezente în câte 25 de imagini fiecare, o anume nostalgie a zidurilor medievale (23 imagini), a ruinelor şi a iernii, colorate sensibil cu expresii ale unui lirism citadin de ţinută. Fără îndoială, o judecată prin balanţele acestor raporturi se descopere ca simplificatoare şi formală şi nu vom pune preţ pe ea decit pentru a observa starea de frecvenţă în care se exprimă pe sine adeziunea de gînd la frumuseţile pitoreşti ale patriei, surprinse de cele mai multe ori în aspectul lor original şi spectaculos. In ceea ce ne priveşte am fi încercat o prospecţiune mai directă asupra mediilor sociale contemporane, ilusstrîndu-le în realităţile lor de muncă şi de viaţă, de efort dîrz pentru edificarea civilizaţiei socialiste a patriei. Şi poate că nu ne-am fi îndepărtat foarte mult de orizontul tematic intrînd cu aparatul de fotografiat în trepidaţia străzii, în eroismul cotidian al muncii, în psihologia tineretului şi în marile momente de voinţă şi acţiune colectivă. Pentru că, la urma urmei, dacă am îi tulburat cu ceva, prin această orientare, chipul pitoresc al patriei, eroarea ar fi fost corectată destul prin înfăţişarea lui mai dinamică şi mai adevărată. Dar aceste proporţii nu semnifică, după cum spuneam, o decizie valorică în ansamblul expoziţiei. Ea rămîne un imn vibrant consacrat patriei, prin talentul unora dintre cei mai valoroşi artişti fotografi, şi această realitate se evidenţiază cu pregnanţă chiar dacă imaginea ţării nu se surprinde în configuraţia ei deplină şi în armonia cea dreaptă a propriilor ei structuri contemporane. Din punctul de vedere al valoraţiei stilistice imaginea expoziţiei naţionale prezente la Casa artelor se înfăţişează, de asemenea, un repertoriu bogat. Luăm act de experienţe felurite în tehnica paginaţiei, de încercările elaborării unei dinamici puternice a unghiurilor, de efectele ciudate ale linei stilizări de mare rafinament, şi de alte îndrăzneli stilistice desfăşurate pină la aventurile policrome ale imaginii fotografice şi pină în pulverizările fluide ale pastelului. Tradusă în arhitectura unor astfel de coincidenţe virtuozitatea stilurilor poate fi ea insăşi obiect de cercetare, dezvăluind cîştigurile, direcţiile şi putinţele actuale ale mismmmmmamamem cării naţionale de artă fotografică, cu toate că în acest punct al analizei s-ar ivi întrebarea dacă lista semnăturilor este cu adevărat cea mai semnificativă în plan naţional şi dacă, mai departe, tematica însăşi, aşa cum este ea ilustrată la Sibiu, nu a influenţat in mod simţit această dezvoltare. Pornind din realitatea, unor asemenea riscuri vom cita aici frumoasele deplasări ale imaginii spre hotarul de confluzie dintre negru şi alb, prezente în Curte domnească la Mogoşoaia (Ion Oprea), Pasajul scărilor (Gelep Nicu Dan), Muzeul din Sf. Gheorghe (Novak Vencel) sau în Case bătrîneşti în Răşinari (Gheorghe Lăzăroiu), vom sublinia pedantele organizări policrome din Picturală (Asmarandei Puiu) sau Ţara Haţegului ■*— odihnă policromă (Micu Iliana), iluminaţiile fantastice, de vis lunar, din Bisericuţă de lemn de pe muntele Semenic (Carol Lupsiasca), ciudatele efecte poantiliste din grafica Vis terestru — Jupiter (Vintilă Gheorghe), vibraţia de harpă a situaţiilor evocînd fibra veche a lemnului de icoană din Mănăstirea ■Voroneţ (Martin Iuliu), fantasticele analize, de lumină cosmică din Matineu la poarta soarelui (Popescu Mircea) şi lichefiată în Dimineaţă în pădure (Szabó Francisc) beţiile fluide şi lirice din întoarcerea pescarilor (Raţiu Ovidiu), arta paginării formelor în Cintecul Deltei — Jurilovca (Bădescu Andrei Daniel), efectele puternice ale supradimensionării unor elemente în Giganţii de la Clăbucet (Sorin Dan), inteligenţa cu care se mînuiesc raporturile umbrelor în Vechiul burg (Gheorghe Lăzăroiu). Adică, o listă fie argumente în scara incursiunii tematice şi alta în scara dezvoltărilor stilistice, gata a opera, alături de listele docte ale premiilor naţionale şi judeţene, consemnate în catalog şi pe imagini, o judecată de valoare asupra acestei manifestări artistice de înalt prestigiu. IONITU EXPOZIŢIA „ROMANIA PITOREASCĂ 72“ Pagina 3 imummmemTeft I Directorul de şco de modernizare Procesul de dezvoltare economică pe bază ştiinţifică, aşa cum prevăd documentele de partid, se reflectă direct şi asupra invăţămîntului de toate gradele. Această interdependenţă, economie-învăţămint şi învăţămînt-economie, impune intensificarea procesului de modernizare a invăţămîntului pe baza noii tehnologii didactice. In aceste condiţii munca de concepţie, cit şi raţionalizarea consumului de muncă didactică trebuie să fie in atenţia organelor de conducere ale şcolilor. La Conferinţa Naţională tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a subliniat că realizarea cu succes a sarcinilor economice trebuie să aibă la bază in primul rind munca de concepţie şi nu intensificarea efortului fizic. La fel şi în învăţămînt, la baza lecţiilor şi a tuturor activităţilor şcolare şi extraşcolare este necesar să stea munca de concepţie a întregului colectiv didactic din şcoală, activitate colectivă ce trebuie să reflecte, In primul rînd, latura de progres permanent a procesului instructiv-educativ. In acest sens, munca de concepţie trebuie să aibă un rol mobilizator în rîndul cadrelor didactice, plasînd preocupările acestora într-un permanent curent de căutări pentru îmbunătăţirea procesului de predare. Latura de progres a procesului instructiv-educativ îşi poate găsi locul in ideile profunde, novatoare, care domină întreaga moastră societate. Asemenea idei se pot desfăşura in şcoală numai dacă exista un potenţial ridicat de cultură. Iată deci a doua latură de concepţie In muncă a directorului de şcoală şi anume aceea de a asigura căi permanente cadrelor pentru dezvoltarea potenţialului de cultură generală şi didactică. Aici intervine, desigur, şi conştiinţa didactică a fiecărui membru din colectiv. Practica a dovedit că învăţătorul şi profesorul lucrează cu elevi ...... dotaţi sau mai puţin dotaţi, cu elevi ai căror părinţi se ocupă de ei sau nu se ocupă, cu elevi care răspund sau nu răspund comenzii didactice. Aceste elemente, şi multe altele, impun în munca de la catedră o varietate de metode şi procedee în transmiterea cunoştinţelor. De multe ori şi, din păcate, din partea unor cadre didactice, se absolutizează unele forme de învăţămînt fără să se ţină seama de elevi, de construcţia lor psiho-fizică. Pentru a înlătura asemenea aspecte de absolutizare, in munca sa de concepţie, directorul de şcoală trebuie să aprofundeze cunoaşterea elevilor, să stăruie ca ea să fie realizată in mod ştiinţific, deoarece cunoaşterea situaţiei concrete a clasei, particularităţile individuale ale elevilor sînt hotărîtoare în alegerea uneia sau alteia dintre modalităţile de lucru posibile clasă. Aşadar a treia latură ativităţii directorului — munca cunoaştere ştiinţifică a elevilor. O problemă care ar constitui, după părerea noastră, miezul muncii de concepţie a directorului — pe tot parcursul anului şcolar — este lecţia. Unele aspecte de formalism în analiza unor lecţii, bazate pe elemente subiective, de obicei de „colegialitate“, trebuie înlăturate. Este necesar ca locul lor să fie luat, în primul rînd, de capacitatea de analiză şi sinteză a elementelor de concepţie ale lecţiilor asistate. In condiţiile de modernizare a -------------------lecţiilor se presupune ca învăţătorul şi profesorul să fie informat de succesul predării şi de recepţionarea corectă a mesajului didactic de către elevi, să cunoască diferenţa de volum şi viteză dintre actul informativ şi posibilităţile de volum şi viteză a factorului receptiv (elevul), menţinînd o perfectă corelaţie între cele două aspecte ale procesului didactic. Aceste aspecte impun directorului să ţină seama,in munca concepţională de îmbunătăţire a predării, de numeroasele verigi ale lecţiei. Verigile care urmează să apară în planul de muncă al directorului ar putea fi următoarele: Organizarea momentelor de muncă independentă, volumul şi aplicaţiile lucrărilor practice, modalităţi de demonstrare, interdependenţa între fenomene, obiecte, procese, atit in cadrul obiectului de specialitate, cit şi la altele, modalitatea cum reacţionează clasa la mesajul învăţătorului şi profesorului şi felul cum la tnor etc. în eterni înţeleg să participe desfăşurarea orei, crearea probleme in cursul predării Un sector didactic deficitar, general, în munca multor directori, credem că este predarea obiectelor estetice: desenul, muzica şi educaţia fizică, care se pare că au rămas prin multe instituţii şcolare pe locul de „cenuşărese“. Este momentul ca, în cadrul activităţii directorilor, aceste „cenuşărese“ care influenţează prin numeroase simţuri în mod pozitiv atit latura instructivă cit şi cea educativă, să fie prinse în planul de muncă nu ca date simple de serbări cultural- artistice, stabilite calendaristic, ci integrate ca elemente componente cu adinei implicaţii în viaţa socială. In sfirşit ne oprim asupra organizării tehnicii productive din şcoală. La acest capitol munca de concepţie a directorului trebuie să creeze în mod practic „în mic“ elementele esenţiale uzinale cu care, într-un viitor foarte apropiat, elevii de azi să fie familiarizaţi Familiarizarea aceasta din microuzina şcolară se va reflecta in mod pozitiv asupra fenomenului de integrare socială a tineretului activitatea productivă. Am încercat, pe scurt, să subliniem citeva aspecte din munca directorului de şcoală. Aceste aspecte se pot multiplica pe baza schimbului de experienţă ce are loc la cadrul diferitelor consfătuiri ale cadrelor didactice. Prof. GH. POPESCU, director, Școala generală nr. 1, Sibiu OPINII— la acolo în