Tribuna Sibiului, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 1458-1483)

1972-11-01 / nr. 1458

Anul V, nr. 145. d­in discuţie: Îmbunătăţirea can­UTĂŢII PRODUSELOR Dezbateri pătrunse de exigenţă responsabilitate şi Adunarea de dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale 6 A din cadrul atelierului de valize de la secţia marochinărie a fabricii „13 Decembrie“ a debutat prin refera­tul prezentat asupra activităţii desfăşurate de biroul grupei sindi­cale de la alegeri pină in prezent. Un referat bogat ilustrat cu date şi fapte, străbătut de la un capăt la al­tul de răspunderea pentru îmbună­tăţirea activităţii de producţie a ate­lierului, de ridicare a eficienţei sale economice. Pornind de la faptul că angaja­mentele asumate in întrecerea so­cialistă, cit şi sarcinile de plan pe 9 luni au fost îndeplinite cu suc­ces , vorbitorii au abordat sincer şi deschis aspectele esenţiale, de larg interes, ale activităţii, şi care impun o soluţionare operativă, cu efecte practice imediate. Sintetizînd dezbaterile, putem a­­precia că propunerile au eviden­ţiat în genere noi posibilităţi, noi rezerve de îmbunătăţire a calităţii produselor — problemă de maximă importanţă pusă de partid in faţa tuturor colectivelor de Întreprin­deri. Sonea Cornelia, muncitoare: „Ca­litatea producţiei trebuie să consti­tuie o sarcină egală pentru toţi sa­lariaţii. Pentru că ea reprezintă blazonul de hărnicie şi măiestrie al întregului colectiv, oglinda fide­lă a personalităţii lui. De aceea nu putem fi indiferenţi faţă de ceea ce producem“. Dache Maria, muncitoare: „Cred că nu constituie o noutate pentru nimeni atunci cînd spun că in ate­lierul nostru au fost şi mai sunt defecţiuni în organizarea locurilor de muncă şi în aprovizionarea tehnico-materială corespunzătoare, în urmărirea procesului de fabri­caţie pe toate fazele, ca şi In fo­losirea timpului de lucru“. Cum era şi firesc, vorbitoarea a nominalizat şi cauzele: activitate n­aritmică in atelierul de finisat, acte de indisciplină in muncă (ab­senţe nemotivate, intîrzieri repe­tate de la serviciu, şuete, croşe­tări in timpul programului), faţă de care nu s-a luat întotdeauna o atitudine fermă, intransigentă. Criticind aceste aspecte, Ion Ar­mie, muncitor, Ion Voicu, maistru, Bozdoc Elisabeta, muncitoare, au cerut să se desfăşoare pe viitor o intensă muncă politico-educativă cu tinerii, iar împotriva celor care vădesc rea voinţă şi nu consimt să respecte cu stricteţe regulile disciplinei muncitoreşti, să se ia măsuri severe, atit pe linie admi­nistrativă cit şi pe linie sindicală, mergînd pină la îndepărtarea lor din colectiv, aşa cum a fost cazul muncitoarei Maria Frăţilă. „Este neces­r să­ pornim o pu­ternică ofensivă împotriva feno­menelor de indisciplină — spunea muncitoarea Tereza Balaş — cu atit mai mult cu cit se ştie că ele au o influenţă negativă asupra respectării normelor de calitate a producţiei. Nu trebuie să admitem ca cei de lingă nod să greşească. De aceea propun controlul în lanţ ca metodă eficientă în sprijinul direct al calităţii“. Brigadiera Cornelia Ciocan, con­­tinuând această idee, era de părere ca „fiecare muncitor să devină controlorul propriei lui activităţi“. De altfel, majoritatea vorbitori­lor, discutînd cu competenţă şi răspundere această importantă problemă a activităţii lor, s-au do­vedit a fi intransigenţi faţă de orice tendinţă de abatere de la respectarea indicelui calităţii pro­duselor. Este în afară de orice îndoială că noul birou al grupei sindicale — la fruntea căreia a fost aleasă tinăra muncitoare Ana Tărchilă — a înţeles sensul apelului vorbito­rilor, că va acţiona neîntîrziat pe toate căile pentru ca propunerile şi concluziile de ordin practic în direcţia îmbunătăţirii calităţii să devină în cel mai scurt timp rea­litate. ION VIDRIGHIN Adunarea pentru dare de seamă şi alegeri a grupei sindicale nr. 1 de la secţia termorigide aparţinînd întreprinderii „Flamura roşie“ Si­biu a coincis cu înregistrarea unui succes de prestigiu pentru colecti­vul de aici. Este vorba de cîştigarea unui a­­vans de o lună In îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamen­telor asumate In Întrecerea socia­listă pe acest an. Faptul este plin de semnificaţii. Se ştie că, indife­rent de sectorul in care lucrează, desfăşurindu-şi activitatea în spi­ritul novator al documentelor ela­borate de Conferinţa Naţională a partidului, organizaţiile sindicale trebuie să pună în centrul preocu­părilor mobilizarea întregului co­lectiv de muncă la înfăptuirea sar­cinilor profesionale. De fapt, acest aspect l-a subliniat şi darea de seamă prezentată de Helmut Hen­ning, locţiitorul organizatorului de grupă sindicală, „în perioada care a trecut de la alegeri şi pină in prezent, biroul grupei sindicale, împreună cu toţi cei 105 membri de sindicat, au avut o preocupare intensă pentru realizarea sarcinilor de plan ce le-au stat în faţă. Re­zultatele obţinute sunt însufleţitoa­­re. După 9 luni colectivul nostru a realizat o producţie globală mai mare cu 2 milioane lei decit era planificat şi o producţie marfă cu­­aproape 3 milioane lei mai mare decit cea prevăzută. Cu toate aceste realizări, refera­tul nu a ocolit aspectele negative ale activităţii colectivului, acestea fiind înfăţişate în strînsă legătură cu deficienţele semnalate şi in munca desfăşurată de biroul gru­pei sindicale. In perioada raportată secţia a întimpinat o serie întreagă de greutăţi In aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materii prime. Este cazul cu bachelita neagră care a lipsit deseori, în­­greunîmd astfel îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan. Nu s-a acordat atenţia cuvenită nici folosirii celor 480 de minute de lucru. Mai mult, unii dintre muncitori nu şi-au realizat tot­deauna norma, iar alţii au rebutat o serie de piese. Iată de ce în faţa unui bilanţ destul de rodnic, participanţii la adunare nu au putut fi pe deplin satisfăcuţi. în cadrul acestui pu­ternic şi exigent for de dezbatere muncitorească, ■ care-l constituie grupa sindicală, vorbitorii au ja­lonat cu răspundere şi claritate direcţiile principale de acţiune pentru creşterea eficienţei activi­tăţii lor economice. întărirea disciplinei şi responsa­bilităţii — era de părere maistrul Remus Mihu, va conduce catego­ric la înlăturarea multor neajun­suri din activitatea noastră. Avem create toate premisele unei şi mai eficiente activităţi. Trebuie doar ca acest încordat, examen de ma­turitate, voinţă şi dăruire pe care-l presupune munca de fiecare zi să-l trecem mereu la temperatura înaltă a efortului comunist. Probleme majore pentru bunul mers al producţiei au ridicat in cuvintul lor şi muncitorii Ion Pas­­cu, Maria Petrescu, Vasile Cristea, Ion Munteanu şi alţii. Evidenţiind spiritul critic şi au­tocritic, dezbaterile deschise, pă­trunse de exigenţă şi responsabi­litate muncitorească, putem apre­cia că adunarea generală a grupei sindicale şi-a atins pe deplin sco­pul. Noul organ ales va şti, pe baza propunerilor făcute, să-şi îm­bunătăţească metodele şi stilul de muncă, să-şi aducă contribuţia pe toate planurile la buna desfăşurare a Întregii activităţi a grupei sin­dicale. Această certitudine au trăit-o toţi membrii de sindicat a­­tunci cînd au ales in unanimitate ca organizator de grupă pe cel mai bun dintre ei — muncitorul Helmut Henning. V. IONESCU Adunări de dări de seamă şi alegeri la grupele sindicale Producţia anului viitor (Urmare din pag. 1 a cumentaţie este întocmită şi apro­bată. Fără îndoială, aceste preocupări nu pot fi separate de cele privind asigurarea bazei materiale necesară desfăşurării in bune condiţii a acti­vităţii de producţie. In cea mai mare parte au fost încheiate con­tractele cu furnizorii de materii pri­me şi materiale. „De fapt, în privinţa aprovizio­nării cu bemberg, materie primă care deţine ponderea în producţia noastră, de cîţiva ani nu mai avem necazuri , ne mărturiseşte Inter­locutorul. In acelaşi timp, am avut în vedere şi pregătirea forţei de muncă, care urmează să deservească utilajele cu care vor fi dotate noile spaţii de producţie realizate în a­­cest an. Capacităţile intrate în acest an­ în funcţiune vor lucra încă de la începutul anului viitor la para­metrii proiectaţi. Preocupări de acest gen am întîl­­nit şi la Uniunea judeţeană a coo­peraţiei meşteşugăreşti. Aici, volu­mul producţiei marfă planificat pen­tru 1973 îşi are acoperită desface­rea în proporţie de aproape 90 le sută. — Această cifră se va întregi pină la sfirşitul anului — ne informează Ing. Eugenia Trifan, vicepreşedinta uniunii, deoarece s-au încheiat încă o serie de contractări la articolele de mobilă d­in majoritate pentru export. Consider că atit serviciul tehnic-creaţie din cadrul Uniunii ju­deţene, cit şi compartimentele res­pective din cooperativele meşteşu­găreşti au depus în acest an o mun­că susţinută pentru diversificarea producţiei, a serviciilor, în aşa fel încit acestea au constituit unele din atuurile noastre la contractări. Pa­ralel cu acţiunea de diversificare, s-a urmărit în permanenţă realiza­rea unei deserviri de bună calitate, in contextul preocupărilor pentru perfecţionarea calificării cadrelor. Deşi din punctul de vedere al a­­sigurării cu materii şi materiale se mai întimpină anumite greutăţi, co­lectivele cooperativelor meşteşugă­reşti din judeţul nostru sînt hotărîte să valorifice toate rezervele pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în bune condiţii. O importanţă deosebită este acor­dată relaţiilor cu beneficiarii ex­terni. Ca şi în acest an, se urmă­reşte, prin pregătirile ce s-au efec­tuat, extinderea exportului in 1973. Prin participările la diferitele tîrguri internaţionale, prin demonstraţiile practice efectuate de specialişti în străinătate, mobila, articolele de sti­clărie, artizanat, piele şi lemn,­­ ţe­săturile artizanale, covoarele orien­tale şi româneşti, care sunt tot mai mult cunoscute şi apreciate peste hotare, vor avea şi In anul viitor o solicitare sporită. In fine, de apreciat faptul că, In virtutea sarcinilor ce revin coope­raţiei meşteşugăreşti de a contribui In primul rînd la satisfacerea nece­sităţilor locale, circa 40 la sută din livrările de mărfuri către fondul pieţii sunt contractate pe plan local. Aşadar, se poate aprecia că la u­­nităţile amintite, pregătirea produc­ţiei anului viitor s-a realizat în bune condiţii şi sub aspectul desfacerii produselor. Recent, la Uzinele textile Cisnă­die, a fost aplicată o inovaţie a unui colectiv de ingineri din ca­drul uzinei, privind pînza suport pentru covorul „Tufted", realiza­tă din deşeuri de poliesteri un a­­mestec cu lină. Noul suport pre­zintă o rezistenţă sporită, obţinîn­­du-se, totodată, economii anuale de 1 300 000 lei valută. In foto­grafie: ing. Eleonora Nilca, direc­tor general al Uzinei textile Cis­nădie şi Constantin Ionaşcu, şe­ful serviciului producţie, făcînd parte din colectivul de autori ai inovaţiei, verificînd noua pînză suport la unul din războaiele de ţesut I­I Veşti din Cisnădie Hărnicia ţesătorilor de covoare pluşate Animat de dorinţa de a îndeplini planul anual înainte de termen şi de a întîmpina măreaţa sărbătoare a întregului nostru popor, cu rezul­tate cit mai bune, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul unităţii I covoare a Uzinei textile Cisnădie, este antrenat într-o vie întrecere. Astfel, de la începu­tul anului şi pină în prezent, acest harnic colectiv a produs, în plus faţă de prevederile planului la zi, cu peste 27 000 m­p covoare, dintre care peste 15 000 mp covor Tornay şi dublu plus, 6 000 m­p covor Ax­­minster şi 6 000 m­p Tufted. Aceste rezultate se datoresc asi­gurării fiecărui schimb cu materia primă necesară, mai bunei organi­zări a locurilor de muncă, precum şi mai bunei asistenţe tehnice în schimburile doi şi trei. Dintre cele mai bune schimburi aflate în întrecere în cinstea ani­versării republicii se evidenţiază cel condus de comunistul Dionisie Fel­meri, care totalizează mai mult cu 2 600 mp covor Axminster, iar de la dublu plus şi Tornay, schimbul condus de maistrul Gheorghe Bălă­­neanu, cu peste 2 200 m­p covoare. La rezultatele amintite mai sus au contribuit în mod deosebit ţesătorii Erna Weber, Dumitru Păunescu, Aurelia Comşa, Livia Angheluţă, Octavian Popovici, Mihai Herbert, Dumitru Popa şi alţii. Realizări remarcabile Harnicul colectiv de muncă al fi­laturii de bumbac „11 Iunie“, prins in emulaţia întrecerii socialiste, a prezentat de curînd în faţa adu­nării generale de partid, cu ocazia alegerilor, rezultate bune. Beneficiul peste plan de 4 milioane lei ilus­trează convingător eforturile depuse de filatorii acestei unităţi. Cele mai bune rezultate, de la începutul anu­lui şi pină în prezent, au fost ob­ţinute de schimbul doi, condus de maistrul Petru Hancu, care are un avans faţă de plan de 1 700 kg fire tip bumbac. La frumoasele realizări enunţate mai sus şi-au adus contribuţia în mod substanţial comuniştii: Ioan Po­povici, Elena Popa, Cristina Deaco­­nu, Maria Roşea, Maria Krekch, Io­sif Frăţilă şi alţii, care se situează pe primele locuri în întrecere. Diversificarea producţiei De la secţiile aparţinătoare coo­perativei meşteşugăreşti „Măgura“ aflăm că la producţia marfă s-a ob­ţinut ari plus de 121 000 lei, la prestări de serviciu către populaţie 137 000 lei mai mult faţă de plani­ficat, iar la livrări de mărfuri pen­tru fondul pieţii cu 101 200 lei. Cele mai substanţiale succese le-au ob­ţinut colectivele de muncă ale sec­ţiilor de confecţii pentru bărbaţi şi femei, precum şi de la imprimare. De menţionat că în ultima peri­oadă cooperatorii au produs şi lan­sat pe piaţă produse noi, cum sunt batiste imprimate, cuvertura „Nely“, peretare imprimate, costume pentru femei şi bărbaţi, precum şi unele sortimente de articole care s-au bu­curat de aprecieri la expoziţia or­ganizată la recenta paradă a mo­dei. Pentru anul 1973, colectivul de aici va produce un nou tip de mo­bilă, respectiv garnitura „Cibinul“ (modificată). Mai amintim că în ultimele luni, în oraşul Cisnădie, în cadrul coo­perativei „Măgura“ au luat fiinţă 4 noi secţii: pentru reparat obiecte de uz casnic, de tinichigerie, pen­tru confecţionat rame şi aplicat sti­clă şi de dărăcit şi răsucit lină. ILIE ANDREI Tribuna Sibiului Noua aripă a Liceului „Octavian Goga“ din str. V.I. Lenin din Sibiu Foto: FRED N­SS După un popas lăudat la clubul staţiunii Ocna Sibiului, expoziţia itinerantă „România pitorească ’72“ se află la Casa artelor din Sibiu, într-un colocviu ce va continua pină în 5 noiembrie. Publicului sibian i se oferă astfel ocazia uni­că de a lua cunoştinţă pe viu de universul şcolii naţionale de artă fotografică, la nivelul de expre­sie solicitat de cea de a IV-a edi­ţie a concursului de artă fotogra­fică cu temă turistică, organizat de Ministerul Turismului în co­laborare cu Asociaţia Artiştilor Fotografi. Valoa­rea evenimentului se remarcă în viaţa culturală a Sibiului şi făptui acesta este con­firmat pe deplin de pelerinajul pe care un public foarte divers ca vîrstă şi condiţie socială îl săvîr­­şeşte aici necon­tenit. Dar se ilus­trează şi pen- ******* tru artiştii foto­grafi înşişi, ca şi pentru asociaţia lor profesională ca atare, aflate in ambianţa unei confruntări ple­nare cu marele public sibian, după ce au avut deschisă această ex­poziţie spectaculoasă in Capitală şi în cîteva centre de pe litoraL Aşa incit prilejul dialogului de­vine el însuşi unul de stirilă prin ideea constituirii unei expoziţii reprezentative itinerante, ceea ce face funcţionalitatea ei educativă incă mai subliniată, ştiind că eve­nimentul este totodată un omagiu cald adus patriei, în pragul celei de a XXV-a aniversări a consti­tuirii sale republicane. Nădăjduim că acest amănunt şi acest prilej nu vor scăpa organizaţiilor de ti­neret din întreprinderi, instituţii şi şcoli, înscriindu-şi de Îndată in agenda acţiunilor educative un popas şi o dezbatere in salonul expoziţiei. Concepută declarat in orizontul unei anumite dimensiuni temati­ce, expoziţia desenează un cald poem adresat României pitoreşti, in secţiunea anului în care trăim. Aspiraţia de a împlini această ce­rinţă se întrevede in organizarea selectivă generală, dar şi în tipo­­logia fiecărei imagini individuale. Aria de cuprindere în care se dezvoltă subiectele­ este, desigur, suficient de bogată şi de variată incercind o definire a frumuseţi­lor patriei in imagini de mare diversitate stilistică. Prin orizon­tul acestei deschideri, cîteva ten­dinţe par a se regrupa cu destulă constanţă, ilustrînd nivele de a­­fectivitate în mişcarea naţională de artă fotografică, sau indicînd numai arii de sensibilitate pentru judecăţile organizatoare şi selec­tive. Cum era de aşteptat, o primă perspectivă de studiu şi de ex­presie se deschide in aria unei anumite nostalgii rustice, inspira­ţie care se trădează generos în nu mai puţin de 50 de imagini din cele 129 cite are expoziţia în totalul ei. Poate că e mult dacă judecăm cifra printr-un raport cu alte înfăţişări ale realităţii româ­neşti contemporane, şi poate că e puţin dacă ne raportăm la po­sibilităţile reale oferite atit de ge­neros de pămîntul patriei. Acestei perspective rustice i se alătură mai departe o bogată şi puternică impresie a pădurii şi a mării, prezente în câte 25 de imagini fie­care, o anume nostalgie a ziduri­lor medievale (23 imagini), a rui­nelor şi a iernii, colorate sensibil cu expresii ale unui lirism cita­din de ţinută. Fără îndoială, o judecată prin balanţele acestor raporturi se descopere ca simpli­ficatoare şi formală şi nu vom pune preţ pe ea decit pentru a observa starea de frecvenţă în care se exprimă pe sine adeziu­nea de gînd la frumuseţile pito­reşti ale patriei, surprinse de cele mai multe ori în aspectul lor ori­ginal şi spectaculos. In ceea ce ne priveşte am fi încercat o pros­pecţiune mai directă asupra me­diilor sociale contemporane, ilus­­strîndu-le în realităţile lor de muncă şi de viaţă, de efort dîrz pentru edificarea civilizaţiei so­cialiste a patriei. Şi poate că nu ne-am fi îndepărtat foarte mult de orizontul tematic intrînd cu a­­paratul de fotografiat în trepida­ţia străzii, în eroismul cotidian al muncii, în psihologia tineretului şi în marile momente de voinţă şi acţiune colectivă. Pentru că, la urma urmei, dacă am îi tulburat cu ceva, prin această orientare, chipul pitoresc al patriei, eroarea ar fi fost corectată destul prin înfăţişarea lui mai dinamică şi mai adevărată. Dar aceste pro­porţii nu semnifică, după cum spuneam, o decizie valorică în ansamblul­­ expoziţiei. Ea rămîne un imn vibrant consacrat patriei, prin talentul unora dintre cei mai valoroşi artişti fotografi, şi această realitate se evidenţiază cu preg­nanţă chiar dacă imaginea ţării nu se surprinde în configuraţia ei deplină şi în armonia cea dreaptă a propriilor ei structuri contemporane. Din punctul de vedere al valo­­raţiei stilistice imaginea expozi­ţiei naţionale prezente la Casa ar­telor se înfăţişează, de asemenea, un repertoriu bogat. Luăm act de experienţe felurite în tehnica pa­ginaţiei, de încercările elaborării unei dinamici puternice a unghiu­rilor, de efectele ciudate ale li­nei stilizări de mare rafinament, şi de alte îndrăzneli stilistice des­făşurate pină la aventurile poli­crome ale imaginii fotografice şi pină în pulverizările fluide ale pastelului. Tradusă în arhitectura unor astfel de coincidenţe virtuo­zitatea stilurilor poate fi ea insăşi obiect de cercetare, dezvăluind cîştigurile, direcţiile şi putinţele actuale ale mis­­mmmmmamamem cării naţionale de­­ artă fotografică, cu toate că în a­­cest punct al a­­nalizei s-ar ivi în­trebarea dacă lis­­ta semnăturilor este cu adevărat cea mai semnifi­cativă în plan na­ţional şi dacă, mai departe, te­matica însăşi, aşa cum este ea ilus­trată la Sibiu, nu a influenţat in mod simţit această dezvoltare. Pornind din realitatea, unor asemenea riscuri vom cita aici frumoasele deplasări ale ima­ginii spre hotarul de confluzie din­tre negru şi alb, prezente în Curte domnească la Mogoşoaia (Ion Oprea), Pasajul scărilor (Ge­­lep Nicu Dan), Muzeul din Sf. Gheorghe (Novak Vencel) sau în Case bătrîneşti în Răşinari (Gheorghe Lăzăroiu), vom subli­nia pedantele organizări policrome din Picturală (Asmarandei Puiu) sau Ţara Haţegului ■*— odihnă po­licromă (Micu Iliana), iluminaţiile fantastice, de vis lunar, din Bise­ricuţă de lemn de pe muntele Semenic (Carol Lupsiasca), ciuda­tele efecte poantiliste din grafica Vis terestru — Jupiter (Vintilă Gheorghe), vibraţia de harpă a situaţiilor evocînd fibra veche a lemnului de icoană din Mănăstirea ■Voroneţ (Martin Iuliu), fantasti­cele analize, de lumină cosmică din Matineu la poarta soarelui (Popescu Mircea) şi lichefiată în Dimineaţă în pădure (Szabó Fran­cisc) beţiile fluide şi lirice din întoarcerea pescarilor (Raţiu Ovi­­diu), arta paginării formelor în Cintecul Deltei — Jurilovca (Bă­­descu Andrei Daniel), efectele pu­ternice ale supradimensionării u­­nor elemente în Giganţii de la Clăbucet (Sorin Dan), inteligenţa cu care se mînuiesc raporturile umbrelor în Vechiul burg (Gheor­ghe Lăzăroiu). Adică, o listă fie argumente în scara incursiunii te­matice şi alta în scara dezvoltă­rilor stilistice, gata a opera, ală­turi de listele docte ale premiilor naţionale şi judeţene, consemnate în catalog şi pe imagini, o jude­cată de valoare asupra acestei manifestări artistice de înalt pres­tigiu. ION­ITU EXPOZIŢIA „ROMANIA PITOREASCĂ 72“ Pagina 3 imummmemTeft I Directorul de şco de modernizare Procesul de dezvoltare economică pe bază ştiinţifică, aşa cum prevăd documentele de partid, se reflectă direct şi asupra invăţămîntului de toate gradele. Această interdepen­denţă, econ­omie-învăţămint şi în­­văţămînt-economie, impune inten­sificarea procesului de moderni­zare a invăţămîntului pe baza noii tehnologii didactice. In aceste condiţii munca de con­cepţie, cit şi raţionalizarea consu­mului de muncă didactică trebuie să fie in atenţia organelor de con­ducere ale şcolilor. La Conferinţa Naţională tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a subliniat că realiza­rea cu succes a sarcinilor econo­mice trebuie să aibă la bază in primul rind munca de concepţie şi nu intensificarea efortului fizic. La fel şi în învăţămînt, la baza lec­ţiilor şi a tuturor activităţilor şco­lare şi extraşcolare este necesar să stea munca de concepţie a în­tregului colectiv didactic din şcoa­lă, activitate colectivă ce trebuie să reflecte, In primul rînd, latura de progres permanent a procesului instructiv-educativ. In acest sens, munca de concepţie trebuie să aibă un rol mobilizator în rîndul cadrelor didactice, plasînd preocu­­pările acestora într-un permanent curent de căutări pentru îmbună­tăţirea procesului de predare. Latura de progres a procesului instructiv-educativ îşi poate găsi locul in ideile profunde, novatoa­re, care domină întreaga moastră societate. Asemenea idei se pot desfăşura in şcoală numai dacă e­­xista un potenţial ridicat de cul­­­tură. Iată deci a doua latură de concepţie In muncă a directorului de şcoală şi anume aceea de a asigura căi permanente cadrelor pentru dezvoltarea potenţialului de cultură generală şi didactică. Aici intervine, desigur, şi conştiinţa didactică a fiecărui membru din colectiv. Practica a dovedit că învăţătorul şi profesorul lu­crează cu elevi ...... dotaţi sau mai pu­ţin dotaţi, cu elevi ai căror părinţi se ocupă de ei sau nu se ocupă, cu elevi care răspund sau nu răspund comenzii didactice. Aceste elemente, şi multe altele, impun în munca de la catedră o varietate de metode şi procedee în transmiterea cunoştinţelor. De multe ori şi, din păcate,­ din partea unor cadre didactice, se absoluti­zează unele forme de învăţămînt fără să se ţină seama de elevi, de construcţia lor psiho-fizică. Pentru a înlătura asemenea as­pecte de absolutizare, in munca sa de concepţie, directorul de şcoală trebuie să aprofundeze cunoaşterea elevilor, să stăruie ca ea să fie realizată in mod ştiinţific, deoa­rece cunoaşterea situaţiei concrete a clasei, particularităţile indivi­duale ale elevilor sînt hotărîtoare în alegerea uneia sau alteia dintre modalităţile de lucru posibile clasă. Aşadar a treia latură a­tivităţii directorului — munca cunoaştere ştiinţifică a elevilor. O problemă care ar constitui, după părerea noastră, miezul muncii de concepţie a directorului — pe tot parcursul anului şcolar — este lecţia. Unele aspecte de formalism în analiza unor lecţii, bazate pe elemente subiective, de obicei de „colegialitate“, trebuie înlăturate. Este necesar ca locul lor să fie luat, în primul rînd, de capacitatea de analiză şi sinteză a elementelor de concepţie ale lec­ţiilor asistate. In condiţiile de modernizare a -------------------lecţiilor se presu­pune ca învăţăto­rul şi profesorul să fie informat de succesul predării şi de recepţio­­narea corectă a mesajului didactic de către elevi, să cunoască dife­renţa de volum şi viteză dintre ac­tul informativ şi posibilităţile de volum şi viteză a factorului recep­tiv (elevul), menţinînd o perfectă corelaţie între cele două aspecte ale procesului didactic. Aceste as­pecte impun directorului să ţină seama,­in munca concepţională de îmbunătăţire a predării, de nume­roasele verigi ale lecţiei. Verigile care urmează să apară în planul de muncă al directorului ar putea fi următoarele: Organizarea mo­mentelor de muncă independentă, volumul şi aplicaţiile lucrărilor practice, modalităţi de demonstra­re, interdependenţa între fenome­ne, obiecte, procese, atit in cadrul obiectului de specialitate, cit şi la altele, modalitatea cum reacţio­nează clasa la mesajul învăţăto­rului şi profesorului şi felul cum la tnor etc. în eterni înţeleg să participe desfăşurarea orei, crearea probleme in cursul predării Un sector didactic deficitar, general, în munca multor directori, credem că este predarea obiecte­lor estetice: desenul, muzica şi e­­ducaţia fizică, care se pare că au rămas prin multe instituţii şcolare pe locul de „cenuşărese“. Este mo­mentul ca, în cadrul activităţii directorilor, aceste „cenuşărese“ care influenţează prin numeroase simţuri în mod pozitiv atit latura instructivă cit şi cea educativă, să fie prinse în planul de muncă nu ca date simple de serbări cultural- artistice, stabilite calendaristic, ci integrate ca elemente componente cu adinei implicaţii în viaţa socială. In sfirşit ne oprim asupra orga­nizării tehnicii productive din şcoală. La acest capitol munca de concepţie a directorului trebuie să creeze în mod practic „în mic“ elementele esenţiale uzinale cu care, într-un viitor foarte apropiat, elevii de azi să fie familiarizaţi Familiarizarea aceasta din micro­­uzina şcolară se va reflecta in mod pozitiv asupra fenomenului de integrare socială a tineretului activitatea productivă. Am încercat, pe scurt, să subli­niem citeva aspecte din munca directorului de şcoală. Aceste as­pecte se pot multiplica pe baza schimbului de experienţă ce are loc la cadrul diferitelor consfătuiri ale cadrelor didactice. Prof. GH. POPESCU, director, Școala generală nr. 1, Sibiu OPINII— la ac­olo în

Next