Tribuna Sibiului, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1484-1510)

1972-12-07 / nr. 1489

In intimpinarea aniversării republicii SUCCESE DE SEA ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ZECI UDN­TĂţl JUDEJIll­­ ANUNTAT L­­A EXPORT , Colectivul uzinei „Carbosin" din Copşa Mică a anunţat că şî-a onorat de pe acum toate contrac­tele încheiate pe acest an cu partenerii. com­erc­ia 1. ds peste ho­tare. După cum ne-a informat tovară­șul Al Pintea, directorul uzinei, colectivul ps. care II conduce va putea depăși, pînă la 31 decem­brie, cu zece procente prevederile planului anual la acest indicator, ceea ce înseamnă că vor putea fi satisfăcute cererile suplimenta­re de produse chimice primite din partea unora dintre numeroa­sele firme din peste 20 de ţări ale lumii — beneficiare ale produse­lor realizate la Copşa Mica. Este de remarcat faptul că a­­ceastă sporire a livrărilor se face in principal pe seama depăşirii producţiei planificate — succes care are la bază măsurile aplicate de chimiştii din Copşa Mică pen­tru îmbunătăţirea organizării muncii şi exploatarea instalaţilor la întreaga lor capacitate. Este tot atit de demn de a fi relevat şi faptul că în tot cursul anului care se încheie peste cite­­va săptămîni, pe adresa uzinei din Copşa Mică nu a sosit nici o reclam­aţie din partea beneficia­rilor străini privind calitatea pro­duselor livrate. Suplimentar, la export vor fi livrate produse în valoare de peste 200 000 lei — acesta este angajamentul pe care și l-a luat colectivul de muncă de la fabrica de cărămizi ..Record" din Sibiu, odată cu realizarea integrală a sarcinilor anuale de plan la ex­port. Astfel, pînă la finele anului, partenerul extern — R.S. Ceho­slovacia — va beneficia supli­mentar de o însemnată cantitate de cărămizi eficiente de 240 mm. De altfel, întreprinderea sibiană­ mai întreţine legături comerciale şi cu firme din R.S.F. Iugoslavia şi R.P. Ungară. Demnă de menţionat este con­tribuţia, pe care a adus-o, la în­registrarea frumosului succes, e­­c­hipa condusă de Constantin Baia, precum şi muncitorii Eli­­sabeta Grozav, Ana Opreapopa, Ilie Banu, Leon Grigore şi alţii. Toţi cei amintiţi au ştiut să-şi organizeze astfel munca Incit prin priceperea şi hărnicia de care au dat dovadă au înscris în bilanţul marii întreceri socialiste consa­crate celei de a 25-a aniversări rezultatul consemnat. O imagine mai cuprinzătoare a hotărîrii ce există la toate co­lectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului, de a realiza integral planul de export înainte de termen, ne-o prileju­ieşte simpla enumerare a între­prinderilor care şi-au materializat angajamentele la acest capitol încă de la 30 noiembrie. Este vorba de uzina „Independenţa‘‘ din Sibiu, U.M.M.N. şi „Carbosin“ din Copşa Mică, fabrica de cio­rapi şi D.C.A. din Sibiu, Fabrica de sticlărie din Avrig, IMIX Ag­nita, „Salconserv“ Mediaş şi I.P.P.I. Cîrţa. Tabloul n-ar fi com­plet dacă n-am mai adăuga că realizările la export pe II luni ale acestui an sunt cu peste 49 la sută mai mari decit în aceeași perioadă a anului trecut. Cu planul anual îndeplinit Hotărîti să-şi realizeze înainte de termen sarcinile anuale ale planului de producţie, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii „13 Decembrie" din Sibiu au ra­portat infăptuirea, la 4 decem­brie, a întregului volum de pro­ducţie marfă planificat pe '72. După calculele economiştilor fa­bricii, în acest an va fi produsă suplimentar o producţie in valoa­re de 16 milioane lei, concretiza­tă în pregătirea a peste 19 mii m­p piei pentru marochinărie, în confecţionarea a 140 mii articole de marochinărie şi a peste 4 m­ii perechi încălţăminte, îndeosebi, în marea întrecere socialistă declanşată cu ocazia sărbătoririi sfertului de veac al republicii, s-a evidenţiat secţia marochinărie, condusă de ing. Za­­haria Ionescu. Un loc fruntaş în cadrul secţiei îl ocupă, în egală măsură, muncitorii Maria Sabo, Maria Gheorghe, Ana Barac, Ma­ria Mit­ca, Nicolae Oţel, Terezia Balaş, Elena Chirtop, Maria Ie­nese, Erik Ghirt, precum şi mais­trul, Dumitru Brezane. PROLETARI T­IX TOATE ŢĂRILE, UNTII-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1489 Joi, 7 decembrie 1972 4 pagini, 30 bani Din sumar: • Rubrica­­de informaţii Azi... azi... azi... • Coloana diverselor • Carnet cultural pag. a H­« » Prezenţa dinamică în viaţa colectivului • Cînd tinereţea şi pasi­unea se contopesc • Cheltuielile generate de calitatea necorespunză­toare a unor produse pot fi micşorate ! • Cartea social-politică în librării Cunoaşterea faptului social pag. a 111-a • Viaţa­­ internaţională pag. a IV-a într-o oră de practică cu elevii grupului şcolar M.I.A., maistrul instruc­tor, Eugen Pavel, explică modul de funcţionare a unui utilaj modern de umplere a conservelor de carne Măsuri eficiente pentru producţia anului viitor Doar cîteva zile au mai rămas pînă cînd unităţile industriale vor începe un nou an de producţie, an hotărî­­tor în îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. In acest context, uni­tăţile industriale au luat măsuri pen­tru pregătirea, condiţiilor unui bun, început de an şi realizarea unei rit­micităţi care să asigure îndeplinirea sporului propus pentru anul viitor. Fabrica de mobilă din Mediaş este o unitate nouă, înscrisă în acest an pe harta industrială a judeţului. După cum ne informează ing. Nicolae Co­­janu, directorul­ fabricii, colectivul de muncă al unităţii a reuşit ca pînă în prezent să înregistreze o serie de rezultate de valoare. Astfel, pe pri­mele două luni ale trimestrului patru din acest an, planul producţiei glo­bale trimestriale s-a realizat în pro­porţie de 76 la sută. Atingerea ni­velului indicatorilor proiectaţi pen­tru semestrul doi, de la darea in funcţiune a fabricii, va facilita rea­lizarea planului anual la data de 15 decembrie. Aceasta permite ca în­treprinderea să pornească în anul 1973 cu un avans de trei luni, in ceea ce priveşte atingerea parame­trilor proiectaţi. — Pentru anul 1973 — ne spune interlocutorul — sarcinile noastre sporesc, şi de aceea am luat din timp măsurile cele mai adecvate bu­nei desfăşurări a procesului tehnolo­gic. Astfel s-au întocmit şi trimis documentaţiile cu privire­ la consu­mul specific de materii prime şi materiale pe baza cărora au fost în­cheiate contractele de aprovizionare şi cele de desfacere. O preocupare de seamă a colecti­vului fabricii a fost cea cu privire la organizarea judicioasă a locurilor de muncă, buna amplasare a maşi­nilor şi utilajelor, stabilirea unei tehnologii adecvate pentru fiecare produs în parte. Au fost stabilite, de asemenea, punctele cheie ale con­trolului de calitate, s-a întărit auto­controlul pe fluxul tehnologic. De fapt — completează interlocu­torul — producția anului 1973 a fost atacată încă din luna noiembrie. O mare parte din produsele noi, prin­tre care camera combinată „Napoca“, canapeaua „Păltiniș“, birourile pen­tru export, se află în stadiul de pro­ducție neterminată, începînd de la faza de croit pînă la cea de fini­saj. Sunt, de asemenea, asigurate materialele necesare fabricării pro­duselor aflate în producţia c­e serie — patul „Elegant“,trei tipuri de bi­rouri, garnitura de hol, etc. — ceea ce va permite livrarea lor in primele zile ale anului viitor. Pentru asigu­rarea forţei de muncă necesară, da­torită faptului că s-au întîmpinat greutăţi în găsirea de muncitori ca­lificaţi în meseriile de tîmplari-me­­canici, mecanici de întreţinere, elec­tricieni, sculptori în lemn, etc. a fost organizat un curs de calificare, au fost angajaţi tineri pentru a se califica prn ucenicie la locul de muncă. Alături de cele arătate — măsuri care vor duce la integrarea colecti­vului pe linia creşterii producţiei şi (Continuare in pag. a 111-a1 E. SANDU A. ZSOMBORI Platformă de depozitare a trans­formatoarelor de mare putere şi tonaj de la I.R.E. Sibiu cu macara portală de 75 tone, deservită de comunistul Ştefan Draşoveanu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe publicistul italian Valerio Pellîzzari în ziua de 6 decembrie, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au par­ticipat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al ComMafratul Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, corn­­silier al preşedintelui Gavrilu­lui de Stat. Cu acest prilej, tmwAs!*­ Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista fraHant „L’Europoe“. '“T Plenara Comitetului judeţean al U. T. C. Ieri dimineaţă, in sala mare a Comitetului judeţean de par­tid, a avut loc plenara Comi­tetului judeţean Sibiu al U.T.C. La lucrările plenarei au parti­cipat membrii şi membrii su­pleanţi ai comitetului judeţean, membrii comisiei de cenzori ai Comitetului judeţean al U.T.C. La plenară au luat parte tova­răşii Vasile Bărbuleţ, secretar al Comitetului judeţean de partid, şi Aurel Stoica, secre­tar al Comitetului Central al U.T.C. La primul punct din or­dinea de zi, plenara a fost in­formată asupra stadiului înde­plinirii planului de muncă vo­­luntar-patriotică pe anul în curs şi a aprobat apoi obiecti­vele şi sarcinile ce urmează să fie realizate, în acest domeniu, in cursul anului 1973. La punctul doi din ordinea de zi, plenara a adoptat unele măsuri organizatorice. A fost eliberat din funcţia de prim-se­cretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C, tovarăşul Nico­lae Găitan, in legătură cu pro­movarea sa în munca de partid. Activitatea desfăşurată pe linie de U.T.C., a tovarăşului Nicolae Găitan, a fost apreciată de ple­nară iar tovarăşul Aurel Stoica, i-a înmînat diploma de onoare a C.C. al U.T.C. In funcţia de prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. a fost ales tovarăşul Constantin Vulcu. De asemenea, plenara a ales în funcţia de secretar al Comitetului judeţean U.T.C. pe tovarăşul Vasile Creţu. în încheierea lucrărilor ple­narei, tovarăşii Vasile Băr­buleţ şi Aurel Stoica, au subliniat sarcinile prezen­te şi de perspectivă ale organelor şi organizaţiilor U.T.C., ale tineretului din ju­deţul Sibiu, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi statului nostru. Rezultatele din sectorul vegetal demonstrează că Acordul global este în deplin... acord cu interesele cooperatorilor la C.A.P. Laslea, aplicarea acor­dului global la principalele culturi a determinat o mobilizare intensă a capacităţilor productive,­ toate forma­ţiile de lucru propunîndu-şi şi atin­­gind dezideratul major al depăşirii indicatorilor planificaţi. „Aşa este bine, să ştim de la în­ceput ce avem de făcut, ne relatează comunistul Johann Martini, membru cooperator. Dacă în alţi ani produc­ţiile pe care le realizam nu ne mul­ţumeau, întrucît nu reflectau exact capacitatea noastră, în acest an cred că ne putem mîndri cu un loc prin­tre fruntaşi. Eu am lucrat un acord global 36 ari sfeclă de zahăr, 46 ari cartofi şi 75 ari porumb pentru boa­be. Dacă planul a fost de 26 tone sfeclă, 16 tone cartofi şi 3 500 kg po­rumb la fiecare hectar, eh, am rea­lizat cca 40 tone sfeclă de zahăr, 20 tone cartofi şi peste 8 000 kg boabe porumb la hectar. Explicaţia? Mă duc în cîmp la ora 6 dimineaţa şi nu vin acasă înainte de ora 21—22. Şi la fel ca mine au făcut aproape toţi coo­peratorii din Baslea în acest an. Ea asemenea producţii şi cîştigurile sunt mult mai mari decit au fost prevă­zute în planuri. De pildă, la mine în gospodărie au intrat, suplimentar, cca 1100 kg porumb boabe, 500 kg cartofi, ca să nu mai vorbesc de ve­niturile băneşti obţinute în plus la sfecla de zahăr ş.a. Aceeaşi situaţie poate fi întîlnită la aproape toţi coo­peratorii din Baslea“. Nu vom intra în amănuntele cal­culelor economice efectuate de spe­cialiști pentru aplicarea acordului glo­bal. Trebuie însă subliniată puterea mobilizatoare a noului sistem de re­tribuire. La sfecla de zahăr, adunarea ge­nerală a hotărît ca tariful de plată pentru sarcina de plan la hectar (25 tone) să fie de 2 250 lei în numerar, plus 285 Iei — contravaloarea a 30 kg zahăr acordat pentru producţia amin­tită. Cu alte cuvinte , cuantumul re­tribuirii este de 101,40 Iei pentru fie­care tonă de produs pînă la nivelul indicatorului planificat. Pentru pro-’­ducţia suplimentară realizată acest cuantum este de 112,90 lei. Coopera­­toarea Charlotte Böhm a avut drept sarcină de plan realizarea a 5 200 kg sfeclă de zahăr, pentru care ~~ în scripte urma să fie remunerată cu 527,28 Iei, in numerar şi în zahăr. Cooperatoarea a obţinut însă 8 685 kg, pentru care primeşte o retribuire to­tală de 920,73 lei (527,28­­ lei pen­tru producţia planificată şi 393,45 lei — pentru cele 3 485 kg sfeclă — pro­ducţie suplimentară, la nivelul acor­dului global „progresiv“). Cooperatoa­rea Elise Maier a obţinut o produc­ţie suplimentară de 3 060 kg, Ana Pintea — de 2 115 kg ş.a. Faţă de planificare, cooperatorii au obţinut o producţie suplimentară de 580 tone sfeclă de zahăr de pe cele 40 ha cultivate. Ei au realizat astfel venituri suplimentare importante, din care cca 65 500 lei reprezintă cuan­tumul retribuirii peste indicatorul planificat. In cadrul unităţii, cele mai bune rezultate au fost obţinute la brigada din Rondola (brigadier Mihai Weber), unde producţia realizată este de 41 tone la fiecare hectar. La cartofii de toamnă, adunarea ge­nerală a hotărît ca valoarea retribuirii muncii să fie 3 150 lei pentru obţine­rea a 15 tone tuberculi la hectar, plata făcindu-se integral în produsul amintit. Cooperatorii au muncit şi la La C. A. P. Laslea această cultură cu mult interes. Aşa se explică faptul că faţă de cele 850 tone producţie totală planificată de pe 55 ha, evidenţele contabile înre­gistrează 942 tone, adică 17,1 tone la hectar. Rezultate deosebit de bune au fost obţinute la brigada din Baslea (brigadier de cîmp Traian Pop), unde „media" a ajuns la 21,5 tone la hec­tar. Cooperatorul Daniel Reter a ob­ţinut însă 23,75 tone la hectar, Ion Martini — 23,25 tone, Johanna Schost­h — 23 tone, Nicolae Hampu — 23 tone ş.a. Dacă Daniel Reter a avut înscrisă — în dreptul numelui său — o retri­buire planificată de 1260 Iei (210 lei — tariful de plată pentru o tonă de produs —* înmulţit cu 6 tone — pro­ducţie planificată de pe 40 ani), acum, la „lichidare“, — fişele consemnează un cuantum total de retribuire în valoare de 1995 lei (210 lei înmulţit cu 9,5 tone — producţie totală obţi­nută). Concret, in pivniţa coopera­torului au intrat 2 850 kg tuberculi, faţă de numai 1 800 kg cit s-a pre­văzut la nivelul indicatorilor de plan. In acest fel, cooperatorii din Laslea au beneficiat în acest an de o supli­mentare a retribuirii muncii lor la cultura cartofilor în valoare de 19 320 Iei, în raport direct cu producţia de tuberculi realizată. La cultura porumbului pentru boa­be rezultatele sunt aproape spectacu­loase. De pe cele 183 ha cultivate s-a obţinut o producţie totală de 675 tone boabe, adică 3 650 kg la hectar, cu 1150 kg mai mult decît s-a planifi­cat. Trebuie să recunoaştem că obţi­nerea unei producţii suplimentare ele 63 la sută din indicatorul planificat nu este la îndemîna oricui și — mai ales, din păcate — nu se înregistrea­ză oriunde. Adunarea generală a ho­tărît ca pentru fiecare tonă de boa­be, munca oamenilor să fie plătită cu 360 lei și acest cuantum de retri­ (Continuare în pag. a III-a) GH. GRĂDINARE­ ■ ■ APROXIMATIV 170 DE PERSOANE ŞI-AU PIERDUT VIAŢA şi peste 2 000 au rămas fără adăpost, ca urmare a taifu­nului care s-a abătut asupra re­giunilor din sudul ţării , a anun­ţat Crucea Roşie filipineză. Cele mai mari daune sunt semnalate în provincia Misamis, la 760 kilo­metri sud-est de Manila. ■ POTRIVIT DATELOR PU­BLICATE DE BIROUL DE RECEN­­SĂMINT, Statele Unite ale Ame­­ricii aveau, la 1 octombrie 1972, o populaţie de 209 289 000 per­soane. ■ UNUL DINTRE CEI MAI BATRINI OAMENI DIN LUME. MARCELINO I.OPEZ, în vîrstă de 148 de ani, a încetat din viaţă la Bogota, ca urmare a unei afec­ţiuni stomacale — relatează A­­genţia Pronsa Latina. Născut în 1824, din părinţi spa­nioli, Marcelino Lopez s-a­ căsă­torit pentru prima dată în 1846, a avut 27 de copii şi 724 de stră­nepoţi.­­ TOATE SPITALELE DIN MAREA BRITANIE au fost puse­ mărfi, în stare de alertă, pentru a lupta împotriva epidemiei de gripă care s-a declanşat în aceas­ta ţară. Numai Londra au fost înregistrate citeva mii de cazuri de „gripă engleză“ — o variantă a cunoscutei gripe Hong-Kong. * UN AVION EGIPTEAN „BOEINC-707“, aflat intr-un zbor de încercare şi avînd la bord şase persoane, s-a prăbuşit marţi la regiunea Bent Sueif, într-o zonă de deşert din sudul Republicii A­­rabe Egipt, relatează agenţia M.E.N. Nu există supravieţuitori. ■ URAGANUL TROPICAL ...SALLY“, care s-a abătut marţi asupra TaiLandei, a provocat moartea a 19 persoane, precum şi însemnate pagube materiale, ca urmare a distrugerii a numeroase locuinţe, devastării recoltelor pe mari suprafeţe şi­ scufundării u­­nor nave pescăreşti. ■ DOUĂ AVIOANE MILITARE AMERICANE, s-au ciocnit marţi seara în zbor deasupra statului Carolina de Sud. Cele două apa­rate — un „C-130“, care trans­porta 12 persoane, și un avion de luptă „F-012", avînd la bord doar pilotul, s-au dezintegrat în aer. Pînă în prezent nu a­ fost descoperit, nici un supraviețuitor.

Next