Tribuna Sibiului, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)

1973-01-31 / nr. 1534

Patina 2 Constituirea Asociaţiei judeţene Sibiu a crescătorilor de păsări şi animale mici Luni, 29 ianuarie 1973, în sala al­bastră a Muzeului Brukenthal a avut loc conferinţa de constituire a Asociaţiei judeţene a crescătorilor de păsări şi animale mici. Au participat, ca invitaţi, tovarăşii Victor Mureşan, secretar al Comitetu­lui judeţean Sibiu al P.C.R., Constan­tin Doncea, ministru consilier la pre­şedinţia Consiliului de Miniştri, pre­şedinte de onoare al Asociaţiei gene­rale a crescătorilor de păsări şi ani­male mici din România, şi Aurel Cris­­tea, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal Sibiu al P.C.R. Asociaţia a luat fiinţă din iniţiativa pasionaţilor crescători, avînd ca scop coordonarea activităţii tuturor crescă­torilor de păsări şi animale mici din jude­ţul nostru — la această oră în număr de peste 600 — pentru sporirea producţiei de carne şi ouă. In cadrul conferinţei s-a evidenţiat aportul pe care crescătorii de păsări şi animale mici şi-l pot aduce la sporirea avuţiei naţionale, la creşterea bunăstării oa­menilor muncii din patria noastră. In continuare a fost ales comitetul de conducere al asociaţiei judeţene şi comisia de cenzori. Preşedinte a fost ales tovarăşul Mihail Tiller, direc­torul Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare şi apelor. Adunarea generală a aprobat, apoi, afilierea Asociaţiei judeţene Sibiu la Asociaţia generală a crescătorilor de păsări şi animale mici din România. In încheiere, subliniată cu puternice aplauze, s-a dat citire scrisorii trimise de catre asociaţia sibiană nou creată secretarului general al partidului nos­tru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cronica cenaclului studenţesc Ultima şedinţă de lucru a cenaclului studenţesc a avut loc în seara zilei de miercuri, 24 ianuarie. Programul serii a cuprins creaţii personale citi­te de Dorin Schiau. Grupajul de po­ezii citit a stîrnit Interesul celor prezenţi nu atît prin valoare cit prin originalitatea formei şi mai ales a exprimării. Dacă unii dintre participanţi au contestat onor poezii ca „Bust“, ciclul „Călătorii“, orice calitate poetică, alţii au întrevăzut totuşi în ele intervenţia unui posibil poet. Deocamdată Dorin Schiau trebuie să lucreze mult în direr­ţia limpezirii expresiei, a renun­­ţării la acel teribilism juvenil, care transpare în versuri. DOINA MUTU Expuneri de interes la Universitatea populară După expunerea de succes „Turis­mul şi ocrotirea naturii“, ţinută asea­ră in sala de festivităţi a palatului „Astra“ (conferenţiar Valeriu Puşcariu, secretar ştiinţific la comisia monumen­telor naturii -- Bucureşti), Universita­tea populară organizează miine la ora 18, in aceeaşi sală, conferinţa „Impre­sii de călătorie în Spania“. Va vorbi, susţinindu-şi argumentaţia cu proiec­­ţii-color, hidrologul Ioan Teacă. „Ploaia“ de diplome şi trofeul federaţiei — recunoaşterea unei îndelungate şi temeinice pregătiri Părăsim Sibiul cu un sentiment ex­plicabil de regrete şi nelinişti — „su­fletul” formaţiei, conducătorul nostru, Tom­a Boierescu, care a suferit o inter­venţie chirurgicală a rămas ţintuit pe unul din paturile spitalului, sub ob­servaţia exigentă a unui mare prie­ten al munţilor, doctorul Ivancenco. E pentru prima oară cînd într-o mare competiţie — raliul naţional Salva­­mont — Tom­a Boierescu nu­ e pre­zent, cu toate că practic îl simţim alături. Indicaţiile lui le revedem min­tal, muştruluirile de la exerciţiile săp­­a■ămînalc din Tomnatic şi Diham, le ' -lillememorăm. " Ne reamintim de prima ediţie a pariului naţional (care a avut loc în 11972) cînd echipele noastre şi cele­­ale Braşovului s-au clasat pe locurile 1793, după cea a Sinaiei. Discuţiile se animă pe această temă şi pe nesimţite­­ajungem la destinaţie. Aflăm că nu­­au fost admise să participe în raliu echipele care au numai 3—4 coechi­pieri. Noi sîntem în regulă, două echi­pe a cîte şase oameni. Ne prezentăm la start cu alte 11 formaţii şi consta­tăm dintr-u început exigenţa comisiei de arbitraj. Privind la componenţa comisiei de arbitraj am senzaţia că se lasă negura­t preşedinte, maestrul e­­merit al sportului Emilian Cristea (con­ducătorul echipei de alpinism a clubu­lui Steaua). Apoi, maestrul emerit al sportului Al. Floricioiu şi Paul Faze­­kaş (componenţi ai expediţiei Pamir '72), I. Coman (cunoscut autor de lu­crări de profil), Matei Schenn, Petre Bogoi, doctorii N. Cornea şi I. Giur­­culescu, toţi sub prezidenţa profeso­rului Mircea Mihăilescu, secretarul ge­neral al Federaţiei Naţionale de Tu­rism-Alpinism. Și iată-ne în plin concurs în cea mai frumoasă zonă a Bucegilor, pe un teren splendid — între Babele și vîr­­fu! Caraiman. De la vîrf avem de fă­cut o traversare pe sub Coștila, iar la Stînca lui Varnasufie executăm foar­te corect (după aprecierea comisiei de arbitraj) o manevră de coborîre pe coardă a unui rănit şi a coechipierilor. Obţinem aici cel mai bun punctaj Negura s-a mai risipit. în parcursul traseului mai întîlnim două văi şi la una dintre acestea se impun măsuri de securitate împotriva avalanşelor de zăpadă prăfuită. La această probă se remarcă formaţia braşoveană (care din păcate participă doar cu o singură echipă din 13 cîte are!) Nici noi nu ne lăsăm, iar echipa din Sinaia este mereu pe urmele noastre, primind a­­celeaşi bune aprecieri. Traseul conti­nuă tot timpul pe o crustă de gheaţa ca oglinda­ înşelătoare, care ne solicită muşchii, nervii şi mult, foarte mult cunoştinţele tehnice. Şi nu ştim pe Comportarea meritorie a echipelor sibiene în cel de-al il-lea raliu naţional Salvamont care porţiune între vîrful Caraiman şi cabana Babele sîntem marcaţi con­­tra-cronometru. La această probă echi­pa Sinaiei, în componenţa căreia îl recunoaştem pe Chivu — cel mai bun căţărător european — obţine puncta­jul maxim, începe tragerea biletelor cu între­bări şi exerciţii practice. Jeful celei de-a doua echipe sibiene — Miu Liviu — are mînă bună, scoate o problemă (Confecţionarea unui nod pe firul de coardă pentru transportul unui acci­dentat), pe care nu o rezolvă decît el. Deci, punctaj maxim şi felicitări. Noaptea participăm bine, cu întregul echipament, în timp limită, la o alar­mă. în fine, cea mai emoţionantă „pro­bă“ — decernarea premiilor, în aplau­zele frenetice ale componenţilor­­celor 12 formaţii participante ni se înmî­­nează trofeul Federaţiei Române de Turism-Alpinism şi diploma de onoare pentru cea mai bună activitate des­făşurată şi modul de prezentare la al II-lea raliu naţional Salvamont. Se apreciază pozitiv dotarea şi echiparea coechipierilor noştri, dar mai ales omogenitatea de acţiune. Ne sunt atri­buite diplome pentru echipă discipli­nată, pentru acordarea unei calificate asistenţe medicale. Distincţii asemănă­toare primesc şi colegii din Sinaia, Braşov, Baia Mare, Caransebeş, Piteşti Se desprinde, ca o concluzie gene­rală, nivelul ridicat de prezentare teh­nică a tuturor echipelor, prezenţa în raliu a unor echipe noi (din Borşa, Caransebeş şi Turda). Pentru prezenţa echipelor noastre în raliu şi activita­tea fructuoasă ce se desfăşoară în ju­­deţul nostru, centrul Sibiu este propus să găzduiască a IÎI-a consfătuire in­ternaţională Salvamont în toamna a­­cestui an. Tîrziu, seara, în cabană, „rupţi* de oboseală şi emoţii facem faţă şi unei tentative de „deturnare* a cupei ce ne-a fost atribuită, după o muncă asi­duă de ani... „Făptaşii* — sunt sur­prinşi în „flagrant“... „Trebuia s-o luaţi în concurs“ — recomandă o voce zeflemistă. Se rîde, şi nu lipseşte mult de la o busculadă „cu perne“. Ne întoarcem fericiţi toţi cei 12 participanţi — conducătorul grupului Adolf Meitzer, şeful echipei I, Liviu Miu, şeful celei de-a II-a echipe si­biene, coechipierii Nicolae Nan, Egin Sebei­ner, Robert Ungureanu, Peter Thomas, Gerhard Wachsmann, Ioan Grigore, Roland Nikolaus, Mircea Tri­fan, elevul Gerhard Fleps, candidat salvamontist şi medicul echipei dr. Nicolae Ivan din relatarea căruia am consemnat rîndurile acestea. AL. CONSTANTINESCU Centru­ de librării formate din pag. I a judeţului Sibiu, în raport cu alte judeţe ale ţării, ceea ce impunea o accelerare de ritm absolut nece­sară. În acest punct promptitudinea acţiunii noului organism cultural se face cu răspundere remarcată, în timp ce eficacitatea sa în perspecti­va anului 1972 devine lăudabilă, decalajul faţă de media pe ţară a fost complet anihilat, astfel că in­trarea în anul 1973 a marcat, tot­odată, o reluare a ofensivei de la un nivel de­­ competitivitate compa­tibil. Care au fost principalele argu­mente care au intervenit în această perspectivă de timp influenţînd atît de profund balanţa in­dicatorului cultural fundamen­tal? Iată cîteva sintetizate , îm­preună cu Alfred Reimar Ungar, directorul centrului, înainte de toa­te, înfiinţarea centrului de libră­rii ca atare. Hotărîrea de a plasa în procesul desfacerii de carte un organism calificat in munca cu car­tea, profesionalizat, care­ dispune de cadre specializate­ şi formează cadre a fost, se vede, o măsură pe cît de necesară, pe atît de eficace. Aceasta a stimulat o serie de fac­tori, influenţînd în direcţia­­ unei cunoaşteri mai avizate a cerinţelor de carte, prin consultarea unui larg cerc de cumpărători permanenţi ai librăriilor pe de o parte, iar pe de alta, la nivelul conducerii centrului, a unui număr de specialişti din toa­te domeniile. Totodată, am acordat o atenţie mai mare desfacerii căr­ţii pe naţionalităţi, apropiindu-ne mai mult de cerinţe şi din acest punct de vedere. Nu este de negli­jat ■ accelerarea unor mijloace deose­bit de dinamice în desfacerea căr­ţii, cum ar fi apropierea cărţii de oameni prin antrenarea unui corp activ de difuzori voluntari (meto­dă care a dus în municipiul Me­diaş la o creştere estimată la 30 la sută din desfacere), apoi lărgirea re­ţelei de puncte de­ desfacere direct în stradă, organizarea unor unităţi în regim de raft liber, pe principii­le autoservirii (librăria „Eminescu“, bunăoară, trecînd la acest regim a înregistrat un spor de 60 la sută la desfacere­ etc. Nu este lipsit de im­portanţă nici faptul că reţeaua de desfacere, ca atare, s-a dezvoltat simţitor, au apărut chioşcuri noi în cartierele Hipodrom, Ştefan cel Mare, Bulevardul Victoriei, Lazaret, Piaţa Cibin din municipiul Sibiu, la Cisnădie există acum un local de două ori mai mare, la Mediaş şi la Copşa s-a modernizat mobilie­rul unităţilor. Iată cîteva argumen­te convingătoare, ni se pare nouă, pentru ideea enunţată. Lor trebuie să li se adauge însă şi un argument special, mai labil, e drept, dar nu mai puţin edificator, acţiunea cen­trului de librării în viaţa spiritua­lă a judeţului a cîştigat şi o anu­mită efigie intelectuală prin legătu­rile ce le mijloceşte cu diversele e­­dituri şi cu autori de prestigiu din ţară, tot mai des prezenţi pe afişe­le acţiunilor culturale sibiene. Cum spuneam însă, acţiunea Cen­trului judeţean de librării se află, într-o altă perspectivă, abia la în­ceput de drum. Programul anilor următori reflectă dorinţa ca judeţul Sibiu să se apropie şi din punct de vedere al desfacerii de carte de ju­deţele cu cel mai înalt randament în plan naţional. Dezvoltarea cen­trului sibian o sugerează: la parterul blocului din bulevardul Gheorghiu-Dej se va da în folosin­ţă, pînă la 1 Mai, cea mai mare li­brărie din municipiul Sibiu (cu­ „Dacia Traiană“ şi „Eminescu“ la un loc), se află în curs de renova­re Librăria nr. 2 din str. Karl Marx, va intra în construcţie o nouă li­brărie în cartierul Gura Cîmpului din Mediaş etc. Valoarea unor li­brari (Mihai Olteanu, Ana Coşa şi lise Martini — de la „I. L. Cara­­giale“ Mediaş, Viorica Popescu şi Elena Lomoran — de la „Emines­cu“, Erich Pitters şi Paraschiva Şu­­reanu — de la „Dacia Traiană“, Paraschiva Simtion — de la Libră­ria nr. 2 Sibiu, Ana Matei — Cis­nădie şi Dumitru Ciobanu­ — Cop­şa) o confirmă. Iar eficacitatea şi hotărîrea conducerii centrului o ga­rantează. Să le dorim succes. Tribuna Sibiului Pentru o utilizare raţională a timpu­lui liber al elevilor În cadrul acţiunilor iniţiate de or­ganizaţia U.T.G. a Şcolii generale nr. 4 din Sibiu, în scopul optimizării in­­structiv-educative, a folosirii timpului liber al elevilor, sîmbătă, 27 ianuarie, a fost organizată o expunere ilustrată, ca tema „Din istoria muzicii uşoare universale şi româneşti“. Cu mult in­teres a fost urmărită prezentarea prof. Nicolae Ionescu (responsabilul Clubu­lui de jazz din Sibiu), temeinic docu­mentată, ştiind să sensibilizeze recep­tivitatea tinerilor ascultători Prin aceasta, organizaţia U.T.C. a Şcolii generale nr. 4 din Sibiu inaugurează un ciclu de manifestări cu caracter educativ-distractiv, menit să concure­ze la o cit mai eficientă utilizare a timpului liber al elevilor. Judo Campionatul şco­lar (etapa a ll-a) Duminică, au avut loc la Deva in­­tilnirile din etapa a doua a fazei zo­nale a campionatului şcolar. Au par­ticipat formaţiile Şcolii sportive Deva, Şcolii sportive Viitorul Timişoara, Şcolii sportive Gloria Arad şi Şco­lii sportive Şoimii Sibiu. Echipa sibiană a cîştigat toate cele trei partide susţinute: 6—2 cu Viito­rul Timişoara, 5—3 cu Gloria Arad şi 2—1 cu Şcoala sportivă Deva. Etapa viitoare se va desfăşura la Timişoara. BOX Şcoala sportivă Şoimii­­ Braşovia Braşov 12-12 în prezenţa unui public numeros, sala „Independenţa“ din Sibiu a găzduit întîlnirea de box, din cadrul campio­natului şcolilor sportive, dintre echi­pele Şoimii Sibiu şi Braşovia Braşov, întîlnire terminată cu scorul de 12-12, în cel mai disputat meci al galei s-au întîlnit D. Negru (Sibiu) şi Nicu Rotaru (Braşov). Ambii boxeri au do­vedit că posedă cunoştinţe tehnice a­­vansate, o pregătire fizică bună, vic­toria revenind în final boxerului si­­bian. Pe lîngă aceştia au mai avut o evo­luţie bună boxerii sibieni W. Stengel, E. Guip şi I. Simon (deşi se afla la primul joc). De la oaspeţi s-au re­marcat I. Hileagă şi D. Cimpoeşu. Iată rezultatele tehnice: cat. 45 kg: S. Luchi (Bv.) cîştigă prin neprezen­­tarea adversarului; cat. 48 kg: M. Cer­cel (S) p p V. Cimpoeşu (Bv); cat. 51 kg: D. Negru (S) b p Nicolae Rotaru; cat. 54 kg: A. Roşoga (S) pp L Hi­­leagă; cat. 57 kg: P. Cuţitaru (S) cîș­tigă prin neprezentarea adversarului; cat. 60 kg: E. Guip (S) b p H. Clonţ; cat. 63,500 kg: W. Stengel (S) b p M. Lungureanu; cat. 67­ kg: A. Bandi (S) p p M. Pantole; cat. 71 kg: Gh.Grapă (S) pab. I D. Cimpoeşu; cat. 75 kg: C. Maniu (S) pp Gh. Moraru; cat. 81 kg: I. Simon (S) b k.p. II Gh. Stan­cu; cat. + 81 kg: I. Vili (S) cîștigă prin neprezentarea adversarului. GH. TOPÎRCEANU I­­ 0 EXPOZIŢIE LA CASA ARTELOR Centrul istoric al Sibiului în proiectele de diplomă ale studenţilor arhitecţi Propunerea de a păstra edificiile moştenite de la generaţiile anterioare, fie pentru semnificaţia lor simbolică, fie pentru valoarea lor de întrebuin­ţare, a existat în toate etapele dez­voltării sociale, diferind doar concep­ţiile privind noţiunea de restaurare. Prin restaurare, în condiţiile nece­sităţilor spirituale şi materiale actuale, nu trebuie să înţelegem numai „as­pectul“ Aceasta cuprinde sfere mult mai largi, obiectul restaurat căpă­­tînd valoare de întrebuinţare, ocupă un loc în funcţiunea socială a ora­şului, păstrînd sfera lucrurilor muze­istice, noţiunea de restaurare îmbră­­cînd forma „revitalizării“. Acest fenomen implică stăpînirea tuturor mijloacelor de apreciere a va­lorilor calitative, estetice şi a celor social -economice. Construcţiile vechi se încadrează nu numai în arhitecto­nica actuală ci în viaţa contemporană, „noul“ şi „vechiul“ alcătuind un tot armonios. Zona centrală constituie parte in­tegrantă a farmecului personal al Si­biului. Acţiuni pripite în rezolvarea situaţiior de fapt pot influenţa ln rău. Intervenţiile, începînd de la cele mai mici elemente, trebuie făcute cu grijă, pentru a nu fi în contradicţie cu trai conducător al gîndirii de ansamblu. Stabilirea unor soluţii vi­abile implică o perioadă foarte lungă şi continuă de preocupare, atît a spe­cialiştilor cît şi a maselor de cetăţeni, beneficiari direcţi ai acestui bogat patrimoniu arhitectural. Expoziţia de la Casa artelor, cu­­prinzind proiectele de diplomă ale studenţilor arhitecţi Severina Drăgă­nescu şi Manfred Schuffert, îşi pro­pune popularizarea unor soluţii posi­bile de revitalizare a centrului istoric al Sibiului Proiectele sunt întocmite la nivelul cerinţelor Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti, fără a manifesta pretenţia de punere în execuţie. Prin expunerea celor două proiecte se furnizează materialul documentar care poate sta la baza unor discuţii în vederea concretizării unui program coordonat pentru valo­rificarea centrului istoric al munici­piului Sibiu. Arhitect IONEL VITOC În fotografie, aspect din ex­poziţia de la Casa artelor, cu­­prinzînd proiec­tele de diplomă ale studenţilor arhitecţi Severi­­na Drăgănescu şi Manfred Schuf­­fert Foto: FRED M­SS Centrala industriei confecțiilor Bulevardul Victoriei nr. 42­­ angajeaza prin concurs: îl — 2 prezentatoare de modele (manechine). Condiții: studii medii, vîrsta între 18—24 ani și­­ fizic corespunzător. Informații suplimentare la serviciul personal. P___________________________________________________________________ n­i Unitatea de mecanizare­­ şi transporturi forestiere­­ Braşov ■ , str. Feldioarei nr. 19, telefon 1­31­50,­­ angajează pentru sectorul U.M.T.F. Sibiu, conduca­­­­tori auto posesori de carnet cu litera C şi E, cu ve­re­chime de 3 ani, pentru coloanele U.M.T.F. Sibiu, Me­n­­diaş şi Tălmaciu. Relaţii suplimentare se pot obţine la sectorul : U.M.T.F. Sibiu din str. Râului nr. 31, telefon 2­27­68. * t tr mmm 0 mmm * mmm 0 * r 0 mmmm 0 mmm 0 mmm 0 mm­m 0-0­­­Cooperativa­­ „Munca manuală“ Sibiu­­ str. 9 Mai nr. 57­­ I­I angajează de urgență: j­u sticiari calificați. .! Anul VI, nr. 1534 HHBHB3HHBRI A întreprinderea de industrie locală M1 Sibiu str. Kogălniceanu nr. 1 angajeaza : — sef serviciu contabilitate — economist sau contabil. Informații suplimentare la biroul personal. I.I.S. „Drapelul roşu Sibiu organizează concurs pentru ocuparea unui post de: — inginer şef adjunct cu probleme de producţie în specialitatea tricotaje lină şi mătase. Concursul are loc în ziua de 15 februarie 1973, ora 8, la sediul întreprinderii, unitatea I. Condiţiile sunt cele prevăzute în Legea 12/1971. înscrierile se fac pînă în ziua de 14 februarie 1973, la biroul personal-învățămînt. Wvwwwwvo C. E. I. L. SIBIU angajează urgent — tîmplari — tapiţeri — muncitori necalificaţi. Cooperativa „IGIENA“ Sibiu­­ angajează de urgenţă: — şef serviciu aprovizionare.­­ Angajarea se face conform Legii 12/1971 şi Hotă­­­­rîrea 5/1971. (­ Informaţii la sediul cooperativei, Piaţa Unirii nr. 4. Băiat serios, 19 ani, orfan. DORESC înfiere familie. Adresaţi Sibiu, str. Al. I. Cuza 16, Mureşan Viorel. Bărbat, 50 ani, CAUT femeie se­rioasă, gospodină, fără copii, pentru căsătorie. Adresaţi Sibiu, căsuţa poş­tală 166. OFER Braşov apartament bloc, 2 camere, doresc Sibiu asemănător. In­formaţii Braşov, telefon 1­20 33, Sibiu, Someşului 24, Ghenţu. OFER Timişoara, casă proprietate personală, doresc Sibiu asemănător sau apartament. Informaţii Sibiu, str. Fiorilor 1 (prin Ţiglarilor). PIERDUT legitimaţie nr. 352/B.­3 pe numele Lupu Ilie, eliberată de „Sticla“ Avrig. O declar nulă. PIERDUT legitimație I.T.S. nr. M 16 pe numele Matei loan. O declar nulă.

Next