Tribuna Sibiului, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)
1973-01-31 / nr. 1534
Patina 2 Constituirea Asociaţiei judeţene Sibiu a crescătorilor de păsări şi animale mici Luni, 29 ianuarie 1973, în sala albastră a Muzeului Brukenthal a avut loc conferinţa de constituire a Asociaţiei judeţene a crescătorilor de păsări şi animale mici. Au participat, ca invitaţi, tovarăşii Victor Mureşan, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., Constantin Doncea, ministru consilier la preşedinţia Consiliului de Miniştri, preşedinte de onoare al Asociaţiei generale a crescătorilor de păsări şi animale mici din România, şi Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. Asociaţia a luat fiinţă din iniţiativa pasionaţilor crescători, avînd ca scop coordonarea activităţii tuturor crescătorilor de păsări şi animale mici din judeţul nostru — la această oră în număr de peste 600 — pentru sporirea producţiei de carne şi ouă. In cadrul conferinţei s-a evidenţiat aportul pe care crescătorii de păsări şi animale mici şi-l pot aduce la sporirea avuţiei naţionale, la creşterea bunăstării oamenilor muncii din patria noastră. In continuare a fost ales comitetul de conducere al asociaţiei judeţene şi comisia de cenzori. Preşedinte a fost ales tovarăşul Mihail Tiller, directorul Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare şi apelor. Adunarea generală a aprobat, apoi, afilierea Asociaţiei judeţene Sibiu la Asociaţia generală a crescătorilor de păsări şi animale mici din România. In încheiere, subliniată cu puternice aplauze, s-a dat citire scrisorii trimise de catre asociaţia sibiană nou creată secretarului general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cronica cenaclului studenţesc Ultima şedinţă de lucru a cenaclului studenţesc a avut loc în seara zilei de miercuri, 24 ianuarie. Programul serii a cuprins creaţii personale citite de Dorin Schiau. Grupajul de poezii citit a stîrnit Interesul celor prezenţi nu atît prin valoare cit prin originalitatea formei şi mai ales a exprimării. Dacă unii dintre participanţi au contestat onor poezii ca „Bust“, ciclul „Călătorii“, orice calitate poetică, alţii au întrevăzut totuşi în ele intervenţia unui posibil poet. Deocamdată Dorin Schiau trebuie să lucreze mult în direrţia limpezirii expresiei, a renunţării la acel teribilism juvenil, care transpare în versuri. DOINA MUTU Expuneri de interes la Universitatea populară După expunerea de succes „Turismul şi ocrotirea naturii“, ţinută aseară in sala de festivităţi a palatului „Astra“ (conferenţiar Valeriu Puşcariu, secretar ştiinţific la comisia monumentelor naturii -- Bucureşti), Universitatea populară organizează miine la ora 18, in aceeaşi sală, conferinţa „Impresii de călătorie în Spania“. Va vorbi, susţinindu-şi argumentaţia cu proiecţii-color, hidrologul Ioan Teacă. „Ploaia“ de diplome şi trofeul federaţiei — recunoaşterea unei îndelungate şi temeinice pregătiri Părăsim Sibiul cu un sentiment explicabil de regrete şi nelinişti — „sufletul” formaţiei, conducătorul nostru, Toma Boierescu, care a suferit o intervenţie chirurgicală a rămas ţintuit pe unul din paturile spitalului, sub observaţia exigentă a unui mare prieten al munţilor, doctorul Ivancenco. E pentru prima oară cînd într-o mare competiţie — raliul naţional Salvamont — Toma Boierescu nu e prezent, cu toate că practic îl simţim alături. Indicaţiile lui le revedem mintal, muştruluirile de la exerciţiile săpa■ămînalc din Tomnatic şi Diham, le ' -lillememorăm. " Ne reamintim de prima ediţie a pariului naţional (care a avut loc în 11972) cînd echipele noastre şi celeale Braşovului s-au clasat pe locurile 1793, după cea a Sinaiei. Discuţiile se animă pe această temă şi pe nesimţiteajungem la destinaţie. Aflăm că nuau fost admise să participe în raliu echipele care au numai 3—4 coechipieri. Noi sîntem în regulă, două echipe a cîte şase oameni. Ne prezentăm la start cu alte 11 formaţii şi constatăm dintr-u început exigenţa comisiei de arbitraj. Privind la componenţa comisiei de arbitraj am senzaţia că se lasă negurat preşedinte, maestrul emerit al sportului Emilian Cristea (conducătorul echipei de alpinism a clubului Steaua). Apoi, maestrul emerit al sportului Al. Floricioiu şi Paul Fazekaş (componenţi ai expediţiei Pamir '72), I. Coman (cunoscut autor de lucrări de profil), Matei Schenn, Petre Bogoi, doctorii N. Cornea şi I. Giurculescu, toţi sub prezidenţa profesorului Mircea Mihăilescu, secretarul general al Federaţiei Naţionale de Turism-Alpinism. Și iată-ne în plin concurs în cea mai frumoasă zonă a Bucegilor, pe un teren splendid — între Babele și vîrfu! Caraiman. De la vîrf avem de făcut o traversare pe sub Coștila, iar la Stînca lui Varnasufie executăm foarte corect (după aprecierea comisiei de arbitraj) o manevră de coborîre pe coardă a unui rănit şi a coechipierilor. Obţinem aici cel mai bun punctaj Negura s-a mai risipit. în parcursul traseului mai întîlnim două văi şi la una dintre acestea se impun măsuri de securitate împotriva avalanşelor de zăpadă prăfuită. La această probă se remarcă formaţia braşoveană (care din păcate participă doar cu o singură echipă din 13 cîte are!) Nici noi nu ne lăsăm, iar echipa din Sinaia este mereu pe urmele noastre, primind aceleaşi bune aprecieri. Traseul continuă tot timpul pe o crustă de gheaţa ca oglinda înşelătoare, care ne solicită muşchii, nervii şi mult, foarte mult cunoştinţele tehnice. Şi nu ştim pe Comportarea meritorie a echipelor sibiene în cel de-al il-lea raliu naţional Salvamont care porţiune între vîrful Caraiman şi cabana Babele sîntem marcaţi contra-cronometru. La această probă echipa Sinaiei, în componenţa căreia îl recunoaştem pe Chivu — cel mai bun căţărător european — obţine punctajul maxim, începe tragerea biletelor cu întrebări şi exerciţii practice. Jeful celei de-a doua echipe sibiene — Miu Liviu — are mînă bună, scoate o problemă (Confecţionarea unui nod pe firul de coardă pentru transportul unui accidentat), pe care nu o rezolvă decît el. Deci, punctaj maxim şi felicitări. Noaptea participăm bine, cu întregul echipament, în timp limită, la o alarmă. în fine, cea mai emoţionantă „probă“ — decernarea premiilor, în aplauzele frenetice ale componenţilorcelor 12 formaţii participante ni se înmînează trofeul Federaţiei Române de Turism-Alpinism şi diploma de onoare pentru cea mai bună activitate desfăşurată şi modul de prezentare la al II-lea raliu naţional Salvamont. Se apreciază pozitiv dotarea şi echiparea coechipierilor noştri, dar mai ales omogenitatea de acţiune. Ne sunt atribuite diplome pentru echipă disciplinată, pentru acordarea unei calificate asistenţe medicale. Distincţii asemănătoare primesc şi colegii din Sinaia, Braşov, Baia Mare, Caransebeş, Piteşti Se desprinde, ca o concluzie generală, nivelul ridicat de prezentare tehnică a tuturor echipelor, prezenţa în raliu a unor echipe noi (din Borşa, Caransebeş şi Turda). Pentru prezenţa echipelor noastre în raliu şi activitatea fructuoasă ce se desfăşoară în judeţul nostru, centrul Sibiu este propus să găzduiască a IÎI-a consfătuire internaţională Salvamont în toamna acestui an. Tîrziu, seara, în cabană, „rupţi* de oboseală şi emoţii facem faţă şi unei tentative de „deturnare* a cupei ce ne-a fost atribuită, după o muncă asiduă de ani... „Făptaşii* — sunt surprinşi în „flagrant“... „Trebuia s-o luaţi în concurs“ — recomandă o voce zeflemistă. Se rîde, şi nu lipseşte mult de la o busculadă „cu perne“. Ne întoarcem fericiţi toţi cei 12 participanţi — conducătorul grupului Adolf Meitzer, şeful echipei I, Liviu Miu, şeful celei de-a II-a echipe sibiene, coechipierii Nicolae Nan, Egin Sebeiner, Robert Ungureanu, Peter Thomas, Gerhard Wachsmann, Ioan Grigore, Roland Nikolaus, Mircea Trifan, elevul Gerhard Fleps, candidat salvamontist şi medicul echipei dr. Nicolae Ivan din relatarea căruia am consemnat rîndurile acestea. AL. CONSTANTINESCU Centru de librării formate din pag. I a judeţului Sibiu, în raport cu alte judeţe ale ţării, ceea ce impunea o accelerare de ritm absolut necesară. În acest punct promptitudinea acţiunii noului organism cultural se face cu răspundere remarcată, în timp ce eficacitatea sa în perspectiva anului 1972 devine lăudabilă, decalajul faţă de media pe ţară a fost complet anihilat, astfel că intrarea în anul 1973 a marcat, totodată, o reluare a ofensivei de la un nivel de competitivitate compatibil. Care au fost principalele argumente care au intervenit în această perspectivă de timp influenţînd atît de profund balanţa indicatorului cultural fundamental? Iată cîteva sintetizate , împreună cu Alfred Reimar Ungar, directorul centrului, înainte de toate, înfiinţarea centrului de librării ca atare. Hotărîrea de a plasa în procesul desfacerii de carte un organism calificat in munca cu cartea, profesionalizat, care dispune de cadre specializate şi formează cadre a fost, se vede, o măsură pe cît de necesară, pe atît de eficace. Aceasta a stimulat o serie de factori, influenţînd în direcţia unei cunoaşteri mai avizate a cerinţelor de carte, prin consultarea unui larg cerc de cumpărători permanenţi ai librăriilor pe de o parte, iar pe de alta, la nivelul conducerii centrului, a unui număr de specialişti din toate domeniile. Totodată, am acordat o atenţie mai mare desfacerii cărţii pe naţionalităţi, apropiindu-ne mai mult de cerinţe şi din acest punct de vedere. Nu este de neglijat ■ accelerarea unor mijloace deosebit de dinamice în desfacerea cărţii, cum ar fi apropierea cărţii de oameni prin antrenarea unui corp activ de difuzori voluntari (metodă care a dus în municipiul Mediaş la o creştere estimată la 30 la sută din desfacere), apoi lărgirea reţelei de puncte de desfacere direct în stradă, organizarea unor unităţi în regim de raft liber, pe principiile autoservirii (librăria „Eminescu“, bunăoară, trecînd la acest regim a înregistrat un spor de 60 la sută la desfacere etc. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că reţeaua de desfacere, ca atare, s-a dezvoltat simţitor, au apărut chioşcuri noi în cartierele Hipodrom, Ştefan cel Mare, Bulevardul Victoriei, Lazaret, Piaţa Cibin din municipiul Sibiu, la Cisnădie există acum un local de două ori mai mare, la Mediaş şi la Copşa s-a modernizat mobilierul unităţilor. Iată cîteva argumente convingătoare, ni se pare nouă, pentru ideea enunţată. Lor trebuie să li se adauge însă şi un argument special, mai labil, e drept, dar nu mai puţin edificator, acţiunea centrului de librării în viaţa spirituală a judeţului a cîştigat şi o anumită efigie intelectuală prin legăturile ce le mijloceşte cu diversele edituri şi cu autori de prestigiu din ţară, tot mai des prezenţi pe afişele acţiunilor culturale sibiene. Cum spuneam însă, acţiunea Centrului judeţean de librării se află, într-o altă perspectivă, abia la început de drum. Programul anilor următori reflectă dorinţa ca judeţul Sibiu să se apropie şi din punct de vedere al desfacerii de carte de judeţele cu cel mai înalt randament în plan naţional. Dezvoltarea centrului sibian o sugerează: la parterul blocului din bulevardul Gheorghiu-Dej se va da în folosinţă, pînă la 1 Mai, cea mai mare librărie din municipiul Sibiu (cu „Dacia Traiană“ şi „Eminescu“ la un loc), se află în curs de renovare Librăria nr. 2 din str. Karl Marx, va intra în construcţie o nouă librărie în cartierul Gura Cîmpului din Mediaş etc. Valoarea unor librari (Mihai Olteanu, Ana Coşa şi lise Martini — de la „I. L. Caragiale“ Mediaş, Viorica Popescu şi Elena Lomoran — de la „Eminescu“, Erich Pitters şi Paraschiva Şureanu — de la „Dacia Traiană“, Paraschiva Simtion — de la Librăria nr. 2 Sibiu, Ana Matei — Cisnădie şi Dumitru Ciobanu — Copşa) o confirmă. Iar eficacitatea şi hotărîrea conducerii centrului o garantează. Să le dorim succes. Tribuna Sibiului Pentru o utilizare raţională a timpului liber al elevilor În cadrul acţiunilor iniţiate de organizaţia U.T.G. a Şcolii generale nr. 4 din Sibiu, în scopul optimizării instructiv-educative, a folosirii timpului liber al elevilor, sîmbătă, 27 ianuarie, a fost organizată o expunere ilustrată, ca tema „Din istoria muzicii uşoare universale şi româneşti“. Cu mult interes a fost urmărită prezentarea prof. Nicolae Ionescu (responsabilul Clubului de jazz din Sibiu), temeinic documentată, ştiind să sensibilizeze receptivitatea tinerilor ascultători Prin aceasta, organizaţia U.T.C. a Şcolii generale nr. 4 din Sibiu inaugurează un ciclu de manifestări cu caracter educativ-distractiv, menit să concureze la o cit mai eficientă utilizare a timpului liber al elevilor. Judo Campionatul şcolar (etapa a ll-a) Duminică, au avut loc la Deva intilnirile din etapa a doua a fazei zonale a campionatului şcolar. Au participat formaţiile Şcolii sportive Deva, Şcolii sportive Viitorul Timişoara, Şcolii sportive Gloria Arad şi Şcolii sportive Şoimii Sibiu. Echipa sibiană a cîştigat toate cele trei partide susţinute: 6—2 cu Viitorul Timişoara, 5—3 cu Gloria Arad şi 2—1 cu Şcoala sportivă Deva. Etapa viitoare se va desfăşura la Timişoara. BOX Şcoala sportivă Şoimii Braşovia Braşov 12-12 în prezenţa unui public numeros, sala „Independenţa“ din Sibiu a găzduit întîlnirea de box, din cadrul campionatului şcolilor sportive, dintre echipele Şoimii Sibiu şi Braşovia Braşov, întîlnire terminată cu scorul de 12-12, în cel mai disputat meci al galei s-au întîlnit D. Negru (Sibiu) şi Nicu Rotaru (Braşov). Ambii boxeri au dovedit că posedă cunoştinţe tehnice avansate, o pregătire fizică bună, victoria revenind în final boxerului sibian. Pe lîngă aceştia au mai avut o evoluţie bună boxerii sibieni W. Stengel, E. Guip şi I. Simon (deşi se afla la primul joc). De la oaspeţi s-au remarcat I. Hileagă şi D. Cimpoeşu. Iată rezultatele tehnice: cat. 45 kg: S. Luchi (Bv.) cîştigă prin neprezentarea adversarului; cat. 48 kg: M. Cercel (S) p p V. Cimpoeşu (Bv); cat. 51 kg: D. Negru (S) b p Nicolae Rotaru; cat. 54 kg: A. Roşoga (S) pp L Hileagă; cat. 57 kg: P. Cuţitaru (S) cîștigă prin neprezentarea adversarului; cat. 60 kg: E. Guip (S) b p H. Clonţ; cat. 63,500 kg: W. Stengel (S) b p M. Lungureanu; cat. 67 kg: A. Bandi (S) p p M. Pantole; cat. 71 kg: Gh.Grapă (S) pab. I D. Cimpoeşu; cat. 75 kg: C. Maniu (S) pp Gh. Moraru; cat. 81 kg: I. Simon (S) b k.p. II Gh. Stancu; cat. + 81 kg: I. Vili (S) cîștigă prin neprezentarea adversarului. GH. TOPÎRCEANU I 0 EXPOZIŢIE LA CASA ARTELOR Centrul istoric al Sibiului în proiectele de diplomă ale studenţilor arhitecţi Propunerea de a păstra edificiile moştenite de la generaţiile anterioare, fie pentru semnificaţia lor simbolică, fie pentru valoarea lor de întrebuinţare, a existat în toate etapele dezvoltării sociale, diferind doar concepţiile privind noţiunea de restaurare. Prin restaurare, în condiţiile necesităţilor spirituale şi materiale actuale, nu trebuie să înţelegem numai „aspectul“ Aceasta cuprinde sfere mult mai largi, obiectul restaurat căpătînd valoare de întrebuinţare, ocupă un loc în funcţiunea socială a oraşului, păstrînd sfera lucrurilor muzeistice, noţiunea de restaurare îmbrăcînd forma „revitalizării“. Acest fenomen implică stăpînirea tuturor mijloacelor de apreciere a valorilor calitative, estetice şi a celor social -economice. Construcţiile vechi se încadrează nu numai în arhitectonica actuală ci în viaţa contemporană, „noul“ şi „vechiul“ alcătuind un tot armonios. Zona centrală constituie parte integrantă a farmecului personal al Sibiului. Acţiuni pripite în rezolvarea situaţiior de fapt pot influenţa ln rău. Intervenţiile, începînd de la cele mai mici elemente, trebuie făcute cu grijă, pentru a nu fi în contradicţie cu trai conducător al gîndirii de ansamblu. Stabilirea unor soluţii viabile implică o perioadă foarte lungă şi continuă de preocupare, atît a specialiştilor cît şi a maselor de cetăţeni, beneficiari direcţi ai acestui bogat patrimoniu arhitectural. Expoziţia de la Casa artelor, cuprinzind proiectele de diplomă ale studenţilor arhitecţi Severina Drăgănescu şi Manfred Schuffert, îşi propune popularizarea unor soluţii posibile de revitalizare a centrului istoric al Sibiului Proiectele sunt întocmite la nivelul cerinţelor Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti, fără a manifesta pretenţia de punere în execuţie. Prin expunerea celor două proiecte se furnizează materialul documentar care poate sta la baza unor discuţii în vederea concretizării unui program coordonat pentru valorificarea centrului istoric al municipiului Sibiu. Arhitect IONEL VITOC În fotografie, aspect din expoziţia de la Casa artelor, cuprinzînd proiectele de diplomă ale studenţilor arhitecţi Severina Drăgănescu şi Manfred Schuffert Foto: FRED MSS Centrala industriei confecțiilor Bulevardul Victoriei nr. 42 angajeaza prin concurs: îl — 2 prezentatoare de modele (manechine). Condiții: studii medii, vîrsta între 18—24 ani și fizic corespunzător. Informații suplimentare la serviciul personal. P___________________________________________________________________ ni Unitatea de mecanizare şi transporturi forestiere Braşov ■ , str. Feldioarei nr. 19, telefon 13150, angajează pentru sectorul U.M.T.F. Sibiu, conducatori auto posesori de carnet cu litera C şi E, cu verechime de 3 ani, pentru coloanele U.M.T.F. Sibiu, Mendiaş şi Tălmaciu. Relaţii suplimentare se pot obţine la sectorul : U.M.T.F. Sibiu din str. Râului nr. 31, telefon 22768. * t tr mmm 0 mmm * mmm 0 * r 0 mmmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0-0Cooperativa „Munca manuală“ Sibiu str. 9 Mai nr. 57 II angajează de urgență: ju sticiari calificați. .! Anul VI, nr. 1534 HHBHB3HHBRI A întreprinderea de industrie locală M1 Sibiu str. Kogălniceanu nr. 1 angajeaza : — sef serviciu contabilitate — economist sau contabil. Informații suplimentare la biroul personal. I.I.S. „Drapelul roşu Sibiu organizează concurs pentru ocuparea unui post de: — inginer şef adjunct cu probleme de producţie în specialitatea tricotaje lină şi mătase. Concursul are loc în ziua de 15 februarie 1973, ora 8, la sediul întreprinderii, unitatea I. Condiţiile sunt cele prevăzute în Legea 12/1971. înscrierile se fac pînă în ziua de 14 februarie 1973, la biroul personal-învățămînt. Wvwwwwvo C. E. I. L. SIBIU angajează urgent — tîmplari — tapiţeri — muncitori necalificaţi. Cooperativa „IGIENA“ Sibiu angajează de urgenţă: — şef serviciu aprovizionare. Angajarea se face conform Legii 12/1971 şi Hotărîrea 5/1971. ( Informaţii la sediul cooperativei, Piaţa Unirii nr. 4. Băiat serios, 19 ani, orfan. DORESC înfiere familie. Adresaţi Sibiu, str. Al. I. Cuza 16, Mureşan Viorel. Bărbat, 50 ani, CAUT femeie serioasă, gospodină, fără copii, pentru căsătorie. Adresaţi Sibiu, căsuţa poştală 166. OFER Braşov apartament bloc, 2 camere, doresc Sibiu asemănător. Informaţii Braşov, telefon 120 33, Sibiu, Someşului 24, Ghenţu. OFER Timişoara, casă proprietate personală, doresc Sibiu asemănător sau apartament. Informaţii Sibiu, str. Fiorilor 1 (prin Ţiglarilor). PIERDUT legitimaţie nr. 352/B.3 pe numele Lupu Ilie, eliberată de „Sticla“ Avrig. O declar nulă. PIERDUT legitimație I.T.S. nr. M 16 pe numele Matei loan. O declar nulă.